274,383 matches
-
române (Ed. Paralela 45, 2000). Știu că volumul lui I. B. Lefter a apărut înainte de cel al lui H.-R. Patapievici, deci ar fi absurd să pretind să fi ținut cont de el. Dar, pentru mine, în 2005, cele două cărți coexistă în bibliotecă și mi s-ar părea la fel de absurd să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
absurd să pretind să fi ținut cont de el. Dar, pentru mine, în 2005, cele două cărți coexistă în bibliotecă și mi s-ar părea la fel de absurd să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic românesc, pentru a corespunde conținutului său, fără îndoială, extrem de interesant. Așa cum în alte împrejurări (în alte cărți) I. B. Lefter face distincția necesară între postmodernitate și postmodernism, trebuia
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic românesc, pentru a corespunde conținutului său, fără îndoială, extrem de interesant. Așa cum în alte împrejurări (în alte cărți) I. B. Lefter face distincția necesară între postmodernitate și postmodernism, trebuia să înceapă aici printr-o distincție, la fel de necesară, între modernitate și modernism. E adevărat că I. B. Lefter nu e sistematic nici în volumul său Postmodernism. Din dosarul unei
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
în evidență. Înainte de a face o critică a modernismului literar românesc, I. B. Lefter avea nevoie, fie și într-un preambul sumar, de o evaluare sau de o critică a modernității. Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici, Omul recent, cu care I. B. Lefter este dator să dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici, Omul recent, cu care I. B. Lefter este dator să dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții lui I. B. Lefter este
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții lui I. B. Lefter este proiectarea unei perspective postmoderne asupra modernismului românesc, considerat epuizat. Pentru H.-R. Patapievici modernitatea nu este nici pe departe epuizată și alimentează în continuare postmodernitatea (v. Omul recent, p.447-450); ar fi o întrebare dacă
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
tradiționalismul, iar uneori și simbolismul sau avangardele. Nu e nici o contradicție între cele două constatări: 1. modernismul românesc e închis, 2. dar e închis în limite prea strâmte și sfera lui trebuie lărgită. Aceasta este pledoaria cea mai importantă a cărții lui I. B. Lefter: pledoaria pentru ,reconstrucția conceptuală a modernismului românesc" (p. 180). Rezultatul ar fi un concept integrator al modernismului românesc, înțeles ca un curent literar și cultural, întins cam de pe la 1880, cu primele experiențe ale lui Macedonski, și
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
abuz. O altă consecință ar fi că nu pot fi acceptate delimitările politice sau evenimențiale ale perioadelor literare. Conceptele de literatură interbelică și literatură postbelică sunt false și inoperante pentru o istorie preponderent estetică (a formelor și a stilurilor). Concluzia cărții, Pentru o nouă secvențialitate a istoriei literaturii române, nu conține, în ciuda pretențiilor, prea multe noutăți: I. B. Lefter optează pentru ,structurile mari" de curente literare în următoarea succesiune: pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
aceea, cred că în volumul său Recapitularea modernității, așa cum arată în versiunea din 2000, Ion Bogdan Lefter reușește să schițeze abia premisele unei sinteze viitoare, care să se elibereze de indeciziile și lacunele pe care le-am semnalat. E o carte stimulatoare prin deschiderile ei, nu prin rezolvările la care rămâne să aspire pe mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B. Lefter și H.-R. Patapievici pe tema raportului dintre modernitate și postmodernitate sau dintre modernism și postemodernism sunt inevitabile
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
de partid, domnul Mircea Geoană (care este de acord cu unicameralitatea), în calitate de elev corigent, și de-aceea a bătut șaua către fostul ministru de externe, declarând reporterilor tv: -,Ideea parlamentului unicameral este imbecilă; cine a dat decizia, ori nu știe carte, ori atâta poate..." Aceasta este încă o dovadă că televiziunea poate fi distrugătoare pentru unele principii, ideologii și crezuri, inclusiv cele ale unui ,părinte de Constituție" și senator... De altfel, dialogurile dintre parlamentari, directe sau indirecte, sunt, de regulă, inteligente
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Luís Gallardo au citit fragmente din capitolele cu care se deschide romanul, dedicate celor două pesonaje centrale: Flora Tristán și nepotul ei, pictorul Paul Gauguin. După acest moment, a intrat în sală Mario Vargas Llosa care a vorbit despre geneza cărții sale și despre rolul utopiei în timpurile moderne. A fost o lansare în care cuvânt și imagine și-au dat mâna pentru a descrie procesul creator și documentarea realizată de scriitor pe urmele pașilor pesonajelor sale, de-a lungul întregii
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
Mario Vargas Llosa vorbește despre proiectul de a scrie un roman despre Flora Tristán, a cărei biografie cu totul deosebită pentru epoca în care a trăit (prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea) îl fascina încă din anii studenției cînd citise cartea ei autobiografică Peregrinările unei paria. De atunci - spune scriitorul - subiectul îi tot dădea târcoale și, după ce a trăit mult timp în atmosfera dictaturii lui Trujillo scriind La Fiesta del chivo (Sărbătoarea țapului 2), a recrea povestea vieții Florei Tristán i
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
iunie 1995) mi-a vorbit și despre Flora Tristán, drept pentru care mi s-a părut firesc să merg la Biblioteca Națională din Madrid să aflu mai multe despre acest personaj feminin și așa am putut citi, încă de atunci, cartea ei Peregrinările unei paria, dar și o întreagă bibliografie care-i era consacrată. Flora Tristán a fost o mare luptătoare pentru dreptate socială. A încercat să introducă în politică o componentă feministă, cu mult înainte de apariția acestui concept. Deși i-
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
luni de călătorie pe mare, ajunge în portul Islay de pe țărmul vestic al Americii de Sud, de unde își continuă drumul călare prin Anzi pentru a ajunge în orașul Arequipa. Mario Vargas Llosa a vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie precizat că, începând să se documenteze, cu seriozitatea care-l caracterizează (pentru Sărbătoarea țapului a citit sute de cărți și documente), Llosa a descoperit legătura de rudenie care exisa între Flora Tristán și pictorul Paul Gauguin
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
ajunge în orașul Arequipa. Mario Vargas Llosa a vrut să transpună toate aceste date reale într-o carte de ficțiune, dar trebuie precizat că, începând să se documenteze, cu seriozitatea care-l caracterizează (pentru Sărbătoarea țapului a citit sute de cărți și documente), Llosa a descoperit legătura de rudenie care exisa între Flora Tristán și pictorul Paul Gauguin. Avea acum două povești pe care s-a decis să le includă, în capitole alternative, în roman, nu atât pentru că Paul Gauguin era
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
ale lor au reușit, încetul cu încetul, să transforme lumea." Pentru Mario Vargas Llosa utopia înseamnă imposibilul, deci căutarea paradisului este condamnată la eșec. Dar nu putem renunța la ideea de a ajunge în Paradis - comentează autorul cu prilejul lansării cărții la Londra. Ideal ar fi să avem mereu acest vis, să fim condamnați la a visa mereu să obținem ceea ce nu avem". Pentru Llosa, ideea de Paradis este strâns legată de încercarea continuă a omului de a atinge perfecțiunea, iar
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
procesul de creație al unui roman scris de Faulkner, Malraux sau Flaubert. Fiica lui, spune amuzat Llosa, nici măcar nu i-a cerut voie. A aflat că își pregătise deja un voiaj paralel cu al său, pe urmele personajelor viitoarei lui cărți. De altfel, la cei 28 de ani ai săi, cîți avea în 2002, Morgana Vargas Llosa (licențiată în Istorie la London School of Economies) era deja o fotografă celebră pe toate meridianele lumii, cu o carieră începută la douăzeci de
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
și de palmares, mai consistent decît valoarea sa în bani. Ceea ce, după doar trei ediții, e un succes strategic pentru viitorul acestui premiu. Faptul că Llosa a acceptat acest premiu are însă legături și cu succesul său editorial în România. Cărțile sale sînt traduse la noi rapid și apar în excelente condiții grafice. Chiar dacă Llosa nu are tiraje record, azi în România, el știe că se bucură de un mare prestigiu printre intelectualii români și că acest prestigiu ar putea să
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
plăcerea întreagă, de a parcurge și a afla în Lettre..., în textul convorbirii lui Mircea Iorgulescu cu Oana Orlea. Despre plecarea ei din România, în urmă cu două decenii, în Franța, unde a redebutat scriind direct în franceză și publicând cărți de succes. Despre pseudonimul și numele real, povestea celei mai tinere deținute politic din România comunistă, pentru ce a făcut pușcărie, cum s-a apucat de scris, cât de greu s-a decis să se exileze, amintirile din copilărie, stilul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
o reacție bizară față de Ion Bogdan Lefter: cu foarte puține excepții, ignoră pur și simplu avalanșa editorială declanșată de criticul optzecist. Pare supus unui embargo sau unui boicot. Deși din 1998 încoace a publicat câte două, trei sau chiar patru cărți pe an. Ceea ce înseamnă 15 cărți de critică în șapte ani, cel mai recent fiind volumul Flashback 1985: Începuturile ,noii poezii" (2005), care ar fi trebuit să fie prima lui carte de critică, un portret colectiv al generației poetice optzeciste
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
Lefter: cu foarte puține excepții, ignoră pur și simplu avalanșa editorială declanșată de criticul optzecist. Pare supus unui embargo sau unui boicot. Deși din 1998 încoace a publicat câte două, trei sau chiar patru cărți pe an. Ceea ce înseamnă 15 cărți de critică în șapte ani, cel mai recent fiind volumul Flashback 1985: Începuturile ,noii poezii" (2005), care ar fi trebuit să fie prima lui carte de critică, un portret colectiv al generației poetice optzeciste. Ion Bogdan Lefter își făcuse debutul
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
Nu înțeleg cum un intelectual de o urbanitate desăvârșită a putut acumula atâtea adversități. Are și prieteni declarați, dintre care cei mai importanți sunt Mircea Cărtărescu și Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, care i-a publicat toate cele 15 cărți de critică. Dar foarte mulți protagoniști ai vieții literare au să-i reproșeze câte ceva lui Ion Bogdan Lefter, explicit sau mocnit. Unii, că este un susținător necondiționat al postmodernismului - postmodernism care, în opinia adversarilor, ar fi, în principiu, detestabil sau
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
călinescianismului, considerat depășit și nociv; susținerea lui Cărtărescu împotriva lui Patapievici etc. Și n-am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
explicațiile date altora în polemici inevitabile dar clarificatoare, comparații și analize. Ceea ce rezultă e un ,roman de idei", numit pe bună dreptate astfel chiar de către Ion Bogdan Lefter. În prefață lămurește foarte bine ,ce este și ce nu este această carte". E o culegere de articole, începând din 1985 și încheind cu 2002, în care nu a mai intervenit în nici un fel. Selecția nu are o construcție unitară, e un mozaic de publicistică literară și culturală, ilustrând totuși ,o viziune unitară
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]