837 matches
-
permite înscrierea următoarelor faze ale unei electroglotograme normale (figura 1.26): Sub aspectic fiziologic glota trece prin următoarele faze: - faza de deschidere în care glota este deschisă în abducție; - faza de închidere sau de acolare în care mușchii interaritenoidieni apropie cartilajele aritenoide; - faza de îndepărtare în care contracția mușchilor cricotiroidieni întinde corzile vocale; - faza de elongație maximă în care contracția mușchilor cricotiroidieni este maximală; - faza de apropiere în care contracția mușchilor tiroaritenoidieni interni determină deschideri scurte rapide, ritmice și fusiforme ale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
un grup de adulți cu grade diferite de valvulopatie aortică degenerativă a demonstrat existența inflamației în stadiile precoce de boală și apariția calcificărilor progresive în stadiile avansate, pe măsura progresiei bolii (19). Tardiv în evoluția bolii apare chiar formarea de cartilaj sau os. Acest fapt a fost demonstrat într -un studiu anatomopatologic pe 256 de valve aortice sever calcificate excizate, dintre care 83% au prezentat osificări la examenul histologic (20). Scleroza aortică poate progresa la valvulopatie aortică degenerativă, cu obstrucția fluxului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
brahiocefalicul venos, pentru a ajunge superior, lateral și inferior de arcul aortic - aici pot fi biopsiați ganglionii paraaortici și subaortici. Mediastinoscopia anterioară McNeil și Chamberlain - mediastinoscopul se introduce printr-o incizie parasternală stângă sau dreaptă, în spațiul II intercostal, rezecându-se cartilajul II costal pentru a lărgi calea de acces. Pe partea stângă pot fi biopsiați ganglionii para- și subaortici; pe partea dreaptă, dar și pe stânga se pot biopsia tumorile ce se dezvoltă în mediastinul anterior și care iau contact cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
trei lame (pretraheală, viscerală și paravertebrală), care delimitează trei căi principale prin care se realizează fuzarea în mediastin a proceselor infecțioase orofaringine. Prima cale este cea pretraheală, situată anterior de trahee; este considerată cea mai superficială. Superior este delimitată de cartilajul tiroid iar inferior ajunge în mediastin la nivelul carenei venind în legătură atât cu pleura parietală cât și cu pericardul. A doua cale este cea laterofaringiană, care se întinde de la baza craniului până la arcul aortic ajungând în compartimentul visceral mediastinal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Embriologia arcurilor costale Coastele apar relativ devreme în dezvoltarea embrionară, cam în săptămâna a 6-a de gestație. Atât coastele, cât și cartilajele lor derivă din scheletonul axial. Erorile apărute în maturarea primordiului, duc la anomalii ale peretelui toracic. Arcurile costale își încep dezvoltarea din masa comună vertebrală posterioară a scheletonului axial, cresc înspre anterior și lateral și apoi în paralel cu musculatura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Erorile apărute în maturarea primordiului, duc la anomalii ale peretelui toracic. Arcurile costale își încep dezvoltarea din masa comună vertebrală posterioară a scheletonului axial, cresc înspre anterior și lateral și apoi în paralel cu musculatura emergentă a peretelui trunchiului. Coastele, cartilajele costale și mușchii intercostali își continuă dezvoltarea lor independent de masa sternală. La 9 săptămâni, coastele 1-7 și cartilajele lor ajung la marginea sternului. Malformațiile cele mai frecvente ce pot apare în cursul maturării costale sunt: ageneziile, hipoplaziile izolate sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
vertebrală posterioară a scheletonului axial, cresc înspre anterior și lateral și apoi în paralel cu musculatura emergentă a peretelui trunchiului. Coastele, cartilajele costale și mușchii intercostali își continuă dezvoltarea lor independent de masa sternală. La 9 săptămâni, coastele 1-7 și cartilajele lor ajung la marginea sternului. Malformațiile cele mai frecvente ce pot apare în cursul maturării costale sunt: ageneziile, hipoplaziile izolate sau asociate cu sindromul Poland, coastele supranumerare, coastele bifide. Embriologia sternului Primele elemente ale sternului se conturează tot în săptămâna
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală. Prezintă o margine superioară pe care se inseră mușchii intercostali și o margine inferioară pe care se află șanțul coastei prin care trece pediculul vasculo-nervos intercostal. Cartilajul costal prelungește anterior coasta, unind-o cu sternul. După modul în care se prind de stern se disting trei tipuri de coaste: cele adevărate (primele 7 perechi) și cele false (ultimele 5 perechi, dintre care perechile VIII-X se articulează cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
anterior coasta, unind-o cu sternul. După modul în care se prind de stern se disting trei tipuri de coaste: cele adevărate (primele 7 perechi) și cele false (ultimele 5 perechi, dintre care perechile VIII-X se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului VII, iar perechile XI-XII nu se articulează cu sternul, terminându-se în peretele abdominal, fiind denumite coaste flotante). Primele două perechi de coaste au o semnificație deosebită chirurgicală, în special în tumorile parietale toracice superioare sau cervico-toracice. Astfel, coasta I
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se găsește procesul coracoidian. Articulațiile toracelui Articulațiile sterno-costale Sunt diartroze, cu excepția primei, care este o sincondroză. Aceste articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele toracice prin articulația capului coastei și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați să efectuăm dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mare pectoral Marele pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului. Când ia punct fix pe humerus intervine în mișcarea de cățărare. Este și mușchi inspirator auxiliar. Pectoralul mic Are originea pe fețele antero-laterale ale coastelor 3-5 lateral de cartilajele costale, iar inserția pe procesul coracoid. Este acoperit de mușchiul pectoral mare (între ei se găsește nervul pectoral lateral și ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
în trei straturi (extern, mijlociu și intern). Intercostalii externi Mușchii intercostali externi formează stratul extern. Ei au originea pe marginea inferioară a coastei superioare și se inseră pe marginea superioară a coastei inferioare. Ocupă spațiul intercostal între tuberculul coastei și cartilajul costal, de unde se continuă până la stern cu membrana intercostală externă. Ultimii mușchi intercostali sunt în relație cu primele fascicule ale oblicului extern. Sunt acoperiți de fascia exotoracică. Între ei și mușchii intercostali interni se găsește pediculul vasculo-nervos intercostal. Intercostalii externi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sternale implică extirparea sternului parțial sau în întregime, în funcție de localizare, cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea lezată la minim 2-4 cm de tumoră. Frecvent, se impune rezecția arcurilor costale anterioare de partea opusă, sau măcar a 2-3 cm din cartilajele costale respective [18]. Când este prins în întregime manubriul sternal, se impune extirparea unor fragmente variabile din cele două clavicule și chiar rezecții de vase mari cervicale sau plex brahial. Dacă sternul nu este invadat în totalitate, se recomandă, dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
opacităților" ce pot crea confuzii diagnostice cu litiaza este destul de lungă: nefrocalcinoza, plăci de aterom ale arterei renale, tromboza venei renale, tumori renale (parenchim, uroteliu, metastaze, fibrom), rinichi polichistic, chist hidatic renal, abces renal, TBC, bilhartioză, hematom intrarenal, calcificări ale cartilajelor costale, ganglioni calcificați, calculi biliari, calcificări mezenterice, calcificări În ficat, splină, vena si artera splenica, pancreas, glande suprarenale, fleboliți, stercoliți. Iată deci o listă destul de lungă de probleme ce se adresează deopotrivă radiologului și urologului. Este util să Încercăm să
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
impuse de Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 390 din 15 octombrie 2001 , va fi folosită după pregătire pentru identificare. Constituenții de origine animală sunt identificați pe baza caracterelor microscopice tipice (de exemplu: fibre musculare, părți de oase sau cartilaje, fire de păr, sânge, coaja de ou, oase de pește etc.). Identificarea se va face atât din filtrat (pct. 6.1), cât și din sedimentul concentrat (pct. 6.2) al probei. 4. Reactivi*): *) Reactivii listați sunt disponibili comercial dacă nu
ORDIN nr. 475 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare microscopica şi estimare a constituentilor de origine animala în controlul oficial al furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140003_a_141332]
-
impuse de Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 390 din 15 octombrie 2001 , va fi folosită după pregătire pentru identificare. Constituenții de origine animală sunt identificați pe baza caracterelor microscopice tipice (de exemplu: fibre musculare, părți de oase sau cartilaje, fire de păr, sânge, coaja de ou, oase de pește etc.). Identificarea se va face atât din filtrat (pct. 6.1), cât și din sedimentul concentrat (pct. 6.2) al probei. 4. Reactivi*): *) Reactivii listați sunt disponibili comercial dacă nu
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 decembrie 2001 privind utilizarea metodei de identificare microscopica şi estimare a constituentilor de origine animala în controlul oficial al furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140004_a_141333]
-
întreg sau porționat în jumătăți, fără os, rezultat din îndepărtarea sternului, claviculei, coastelor și a părții cartilaginoase a sternului; ... l) piept dezosat cu osul iades: piept dezosat, fără piele, cu claviculă și partea cartilaginoasă a sternului; greutatea claviculei și a cartilajului nu trebuie să depășească 3% din greutatea totală a piesei; ... m) tacâm de pasăre: părțile anatomice rezultate după detașarea pulpei cu os și a pieptului cu os, formate din regiunea dorsolombosacrală, aripi, gât, regiunea costală rămasă de la detașarea pieptului; ... n
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144525_a_145854]
-
La verificarea unui lot de carne de pasăre din clasa A se admite un număr de bucăți necorespunzătoare, conform alin. (2), astfel: ... a) prezintă tăieturi neefectuate la îmbinare, pentru pulpe, pulpe superioare, pulpe inferioare sau aripi; ... b) prezintă maximum 2% cartilaje (extremitatea flexibilă a sternului), în cazul pieptului dezosat; ... c) prezintă deteriorări, contuzii, decolorări ușoare, puțin vizibile sau urme ale arsurilor de la congelare, în cazul pieptului și pulpelor. ... (4) La verificarea unui lot de carne de pasăre din clasa B, numărul
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144525_a_145854]
-
întreg sau porționat în jumătăți, fără os, rezultat din îndepărtarea sternului, claviculei, coastelor și a părții cartilaginoase a sternului; ... l) piept dezosat cu osul iades: piept dezosat, fără piele, cu claviculă și partea cartilaginoasă a sternului; greutatea claviculei și a cartilajului nu trebuie să depășească 3% din greutatea totală a piesei; ... m) tacâm de pasăre: părțile anatomice rezultate după detașarea pulpei cu os și a pieptului cu os, formate din regiunea dorsolombosacrală, aripi, gât, regiunea costală rămasă de la detașarea pieptului; ... n
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144524_a_145853]