1,488 matches
-
sale, cele patru despărțiri simbolice de lume, nu fac altceva decât să irizeze (firește, ritualic) cealaltă istorie de prim-plan, aceea a Deltei, adevăratul protagonist al cărții lui Talpalaru. În ciuda faptului că este jalonată de toponime reale, identificabile prin exercițiul cartografic (Jurilovca, Periprava, Mahmudia, Sarichioi, Letea), Delta sa este o geografie simbolică, în care se luptă permanența și evanescența, asceza și păcatul, bucuria și suferința (pe)trecerii dincolo de limanurile vizibile prin "scara de lacrimi" sau "năvodul de ceață". Referințe critice (selectiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau 540 - 472 sau 479 î.Hr.), geograf, istoric și explorator grec, a relatat în monumentala sa lucrare “Periegesis” (În jurul lumii/Descrierea Pământului) aspectele organizării sociocomunitare și politice ale formațiunilor din Mesopotamia, Levant, Arabia, Egipt și nordul Africii. Autorul a reprezentat cartografic elementele în cauză pe o hartă (anexă a respectivei lucrări), ce a fost ulterior larg folosită, fiind una dintre cele mai complete lucrări din geografia Antichității . Herodot (484-426 î.Hr.), istoric, geografși călător grec, a călătorit în Egipt (pe Nil, până la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
lucrări “Geographike hyphegesis” (Geographia/ Îndreptar geografic), apreciată drept cea mai relevantă operă a geografiei matematice antice, folosită până în Evul Mediu. Această grandioasă creație cuprinde 8 cărți și o mare hartă a ecumenei cunoscute în epocă (alcătuită din 26 de segmente cartografice), realizată în proiecția care îi poartă numele - proiecția conică normală Ptolemeu. Remarcabila hartă, care redă lumea din Insulele Canare până în China, cuprinde cea mai mare parte a spațiului nord-african, Levantul, Arabia și Mesopotamia, cu indicarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine) pentru fiecare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
limba arabă devenind astfel în evul mediu un vehicul al transmiterii bagajului cultural și de cunoaștere al antichității greco-romane. Ahmed ibn Sahl al-Balkhi (850-934), geograf și matematician persan, a redactat lucrarea “Suwar alAqalim” (921), ce cuprinde cele mai vechi reprezentări cartografice ale Golfului Persic. Ibn Khurradădhbeh (sec. IX), considerat inițiator al geografiei arabe, a redactat în anul 846 lucrarea “Cartea drumurilor și țărilor”, în care descrie regiunile peninsulei arabe, Persieiși Levantului în spiritul geografiei ptolemaice, însoțite și de date istorice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
care a împărțit suprafața Pământului în șapte regiuni: prima cuprinsă între Ecuator și 23ș latitudine, iar a șaptea între 54-63ș latitudine, după care urma zona polară rece nelocuită 16. Majoritatea hărților folosite în perioada Renașterii au avut la bază materialele cartografice întocmite de al-Idrisi. Abu Abdullah Muhammad Ibn Battuta (1304-1368), explorator și geograf berber sunnit, un veritabil “Marco Polo arab”, a călătorit din Maroc până în China și din Europa estică până în India, observațiile din expedițiile efectuate fiind acumulate în lucrarea “Rihla
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
monografia “Feudalism in Egypt, Syria, Palestine and the Lebanon, 1250-1900” (1939), reeditată în 1977. După 1950 a continuat cercetările referitoare la ținuturile arabo-levantine la Universitatea din Tel Aviv. Totodată, la Londra au fost traduse și reeditate unele lucrări și documente cartografice realizate în secolele X-XV de geografii arabi Ibn Khaldun, Ibn Haukal și Farisi al-Istakhri. B. În Franța Propensiunea colonială a Franței asupra teritoriilor arabo-maghrebiene încă din cursul secolului al XIXlea și preluarea “sub mandat” a altora după 1918 (Siria, Liban
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
referitoare la sistemul politico administrativ, organizații internaționale. Astfel, se remarcă lucrările din seria “Enciclopedia statelor lumii” (11 ediții din 1975 până în 2008), coordonată de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă puține la număr, cuprind articole de analiză a stărilor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
jucând doar rolul de inițiatori. Tratarea coordonatelor politico-geografice regionale și a elementelor cadrului geostrategic reprezintă, în opinia noastră, cele mai substanțiale și cele mai detaliate capitole ale lucrării. De altfel, acestea sunt însoțite și de un mare număr de reprezentări cartografice, care indică tipologia relațiilor politico-diplomatice, ponderea diverselor spații geografice în totalul relațiilor diplomatice ale statelor arabe, tipologia relațiilor diplomatice arabo-israeliene etc. Minuția cu care sunt redate diferitele aspecte ale acestor coordonate evidențiază o serie de trăsături caracteristice actuale ale statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
se distinge și printr-o deosebită completitudine. Niciun aspect fundamental uman-geografic nu este neglijat - de o deosebită atenție se bucură capitolul rezervat populației, unde se analizează, în detaliu și în profil teritorial, toate problemele, analizele fiind însoțite sistematic de reperezentări cartografice. Dintre aspectele populației evidențiate cu competență, le remarcăm pe cele aflate în strânsă legătură cu problematica politico-geografică - dinamica diferențiată, mobilitatea temporară (cu un accent deosebit pus pe pelerinaje, în special pe cele îndreptate spre locurile sfinte din Peninsula Arabică), structura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
lucru, respectiv procedeul suprapunerii hărților tematice, procedeul primațialității elementului dominant și procedeul repetării complexelor caracteristice. Individualizarea subdiviziunilor (unităților spațiale de rangurile II și III) din cadrul Asiei arabe și Africii arabofone, s-a efectuat prin procedeul suprapunerii hărților tematice cu reprezentările cartografice ale celor șase elemente-reper luate în calcul (materialele cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
dominant și procedeul repetării complexelor caracteristice. Individualizarea subdiviziunilor (unităților spațiale de rangurile II și III) din cadrul Asiei arabe și Africii arabofone, s-a efectuat prin procedeul suprapunerii hărților tematice cu reprezentările cartografice ale celor șase elemente-reper luate în calcul (materialele cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-a aplicat procedeul primațialității elementului dominant, prin delimitarea arealului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
caracteristică școlii, cuprinzând relația de muncă dintre Învățător și elev. Predarea este necesară Învățării, progresele și regresele la nivelul uneia având consecințe asupra celeilalte. Studierea istoriei ca știință, nu ca o poveste impune folosirea unor izvoare arheologice, numismatice, etnografice, documentare, cartografice etc., atât pentru argumentarea științifică a lecției, cât și pentru realizarea atmosferei emoționale a unui eveniment, pentru crearea climatului propice sădirii sentimentelor patriotice. 1.2 CONTRIBUȚIA LECȚIILOR CU CONȚINUT ISTORIC LA EDUCAREA PATRIOTICĂ A ȘCOLARULUI MIC Sentimentul dragostei față de patria
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
din 1988). Relația cu spațiul poate fi evocată prin intermediul studiilor de sociologie urbană (Annie Guédez, Raymond Ledrut), despre percepția locurilor de muncă și despre mediu (Gustave-Nicolas Fischer), despre societățile tradiționale (Radu Dragan) și, de asemenea, prin referința la observarea modurilor cartografice de reprezentare a lumii ("Les représentations en géographie" in A. Bailly et al., Encyclopédie de la géographie, Paris, Économica, 1992; Michel Roux, Géographie et complexité. Les espaces de la nostalgie, Paris, L'Harmattan, 1999). 3. O a treia privire 3.1. Refuzul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
generale și particulare ale tipului de fitocenoză analizat, să fie o suprafață care să redea condițiile oferite de factorii ecologici generali și locali. Sunt necesare două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1:50.000), se analizează bibliografia referitoare la cadrul natural al regiunii de studiat (relief, substrat litologic, rețea hidrografică, climă, sol etc.). În această etapă se fac și unele reactualizări ale cunoștințelor privind metodologia studiului
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se formează ele, ce statut moral și politic li se acordă, cum operează simultan astfel încât să includă și să excludă și cum produc ele simultan și ordine, și violență? În mod evident, aceste întrebări nu se referă doar la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se acordă, cum operează simultan astfel încât să includă și să excludă și cum produc ele simultan și ordine, și violență? În mod evident, aceste întrebări nu se referă doar la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea Așa cum observă Rob Walker (1995a: 35-6), în gândirea și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
războaiele reci rezultă din aplicarea unui raționament geopolitic ce definește securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni de Sine și Ceilalți, în termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care trebuie securizată. Dar pentru a construi o identitate politică singulară și coerentă este adesea nevoie de reducerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Logoj), Iași (Ieși), Caracal (Caracăl), Bucegi (Buceci), Călcaza (Călcadza), Petroșani (Petroșeni), Muscel (Mușcel), Mureș (Murăș), Maramureș (Maramurăș). Standardizarea denumirilor geografice (a numelor de locuri) înseamnă adoptarea, pe cale științifică și oficială, a unor reglementări care impun folosirea în cadrul lucrărilor geografice și cartografice de orice natură și în prezentările oficiale, științifice, didactice, a formei grafice și a pronunțării considerate standard (corectă lingvistic și unică în teritoriul limbii respective). Așa cum se observă, între normarea literară a numelor de locuri și standardizarea nomenclaturii geografice ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR / 323 Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității / 358 Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din aspirațiile lor fundamentale" (Scurtu et al., 1999, p. 95). La pagina 16, manualul scris de I. Scurtu et al. prezintă o hartă a statelor medievale românești care sunt reprezentate ca alcătuind o singură entitate politică unitară. Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității Sursa: Stânga: I. Scurtu et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Scurtu et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îl ajută să-și tipărească în 1787, în două ediții, la Râmnic și la Viena, cartea Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești. În același an, „din poruncă domnească”, alcătuia, ajutat de un pictor, o lucrare cartografică pentru însemnarea localităților și a drumurilor de la Dunăre la Adrianopol (e posibil, crede istoricul Andrei Pippidi, ca harta La Bulgaria e Romania, editată la Siena în 1791, să fie întocmită tot de V.). Mavrogheni, sporind obligațiile financiare ale boierilor către
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific geografiei politice a vremii (imperii și regate). Pe de altă parte, el recurge, În scopuri didactice și mnemotehnice, la reprezentarea continentului sub forma concretă a unei ființe umane, Întocmai așa cum procedau alegoriile cartografice medievale, destinate unei mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul legitim
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că rotirea Pământului în jurul Soarelui este o amăgire. În același timp, în Europa, întunericul cunoașterii datorat imaginii despre lume creat pe considerente biblice sau pe tipare construite arbitrar, a apărut o revoluție. Dezvoltarea navigației și deci a astronomiei nautice, necesitățile cartografice, cerința de a preciza calendarul ( de care și biserica avea nevoie pentru stabilirea sărbătorilor religioase), transformările socio-economice din sec. al XI lea, pe care Europa le cunoștea, impuneau o studiere mai exactă a lumii și un progres al astronomiei. Așa cum
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
natură lingvistică s-a înaintat ipoteza conform căreia locul de origine al rușilor lipoveni din România și Bulgaria în special ar fi trei gubernii din cele 60 câte existau în 1914, anume Kursk, Ojol, Tula<ref id=”4”>Pentru reprezentarea cartografică a acestor zone vezi Victor Vascenco, Old believers - Rușii staroveri din America, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 7. </ref> și regiunea armatei de pe Don (zonele administrative de la periferia imperiului se numeau oblasti și nu gubernii)<ref id=”5”>Vascenco, Old
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]