1,505 matches
-
înregistrează agitația politică a acestor ani ai "neutralității", dezorientarea din ajunul intrării noastre în război, cu o armată slab înzestrată, condusă de un rege șovăitor, Ferdinand, care, urcat pe tron în septembrie 1914, trebuia să renunțe la sentimentele sale de castă (Hohenzollern) și să se supună voinței populare, cum a și făcut-o. Portretul lui desenat de G. T. K. le amintește pe acelea din jurnalul Reginei Maria și din memoriile lui Constantin Argetoianu. Era lipsit de voință, incapabil de hotărâri
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului Risipesc neantul... În imagini iată, pier ca o nălucă Ce în casa verde clipa își usucă Și mă duc departe mirosind a stele Printre aștrii vitregi construind castele. Risipesc neantul în clepsidra lunii Și privesc în soare nebunia lumii, Arcul de culori îl îmbăt cu marea Și cunun cu dânsul razele și zarea. Vechi imagini iată ard în palmă jarul Unde Marea Moartă și-a lăsat hotarul La
RISIPESC NEANTUL… de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384859_a_386188]
-
Cu mătrăgună și cu alte rele, Ne șterge de pe cer lumini și stele, Cu gesturi largi și foarte arogante. Ne-nfige-n suflet, până la plăsele, Cuțitul disperării delirante, Iar de pe culmi ne-mpinge înspre pante Și, de nisip, ne-mprăștie castele. Când crește mult copacul cu iluzii Și-n creștet umbra-i neagră iar ne pune, Ne risipim în plâns și deziluzii, Ne stingem noi, iar soarele apune. Doar florile de tei mai fac aluzii, Că zile vor veni, și nopți
FLORI DE TEI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385095_a_386424]
-
Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Castane scoți din foc cu mâna mea Nu vrei să vezi și rana de pe ea Te uiți la zidul ridicat în pripă Și nu întelegi a zborului aripă. Castele de nisip clădești mereu Și vântul ți le spulberă pe toate, Doar argumente seci, nevinovate Presari necontenit în drumul tău. Impasul pare chiar un Everest Cu vârfurile toate în arest, În mai cireșul ninge împăcat Doar cu lumina el s-
COLINDUL MAGILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384533_a_385862]
-
tale Cu albul lui ar vrea să te-mbrace, Dar tu-l alungi, trist il lași să plece. Ți-a închinat Marea adânc de vis, Cu valuri azur pe nisip a scris Iubirea pierdută ce-o vrea-napoi, Din scoici, castele face pentru noi. Ți-a închinat și Viața taina ei, Durerea ți-a fugit cu flori de tei Scuturate căzut-au pe alei, Așteaptă să-i spui: Vino să mă iei! Referință Bibliografică: Între viață și vis... / Gabriela Docuță : Confluențe
ÎNTRE VIAȚĂ ŞI VIS... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383602_a_384931]
-
de Parlament și numai după aprobarea Parlamentului propunerea ajunge la popor. Actuala Constituție a României a deposedat, practic, poporul român de suveranitatea sa națională, de toată puterea politică, aceasta fiind acaparată de Parlamentul țării, care o exercită totalitar, în interesul castei politice și în detrimentul poporului. Noua Constituție a României, propusă de Mișcarea pentru Constituția Cetățenilor, are ca scop principal restabilirea suveranității naționale a poporului român, scop care se realizează prin restructurarea statului, prin redefinirea componentelor statului și a atribuțiilor acestora, prin
CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VI). Referendumul [Corola-blog/BlogPost/92999_a_94291]
-
uitat În oglindă? Totul ni se trage de la fizionomie. Dacă nu semeni nici cu unii, nici cu alții ai Încurcat-o. Ia gîndește-te ce să facă un biet lup? Fără pedigri n-are ce căuta În elita canină, cît despre casta ciobăneștilor, ce să mai vorbim, mai tolerant e vînătorul!“ Dar i-am uitat pe ăștia mici, care au sărit bine de treizeci și continuă să fie marea promisiune, miracolul anilor 80. Te simți măgulit să-i primești În casă, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că el? — Nu știu exact pentru ce vină a plătit Isus. Poate să fi fost o femeie la mijloc, Între el și Pillat, poate era chiar blonda din Magdala. Dar pe mine, nu am nici un dubiu, m-au expulzat din casta războinicilor pentru că am fost slab. Am capitulat În fața reginei Egiptului. Atunci. În Place Pigalle, la bistroul acela, nu Înțelegeai de ce te priveam atît de insistent. Tu erai Isit, chiar tu, Marceline de Navarre. Era Înghițită cu totul În halucinația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
umană, ca toate făpturile Domnului să primească un loc egal În viața veșnică. Mi-am dat seama că Enciclopedia n-a pătruns pînă În Îndepărtatele și Întunecatele vremuri istorice, Începuturile acelei scrieri datînd cam de prin anul 1789. Acea bizară castă de erudiți trebuie să fi avut pretutindeni prin lume tot felul de adepți care scormoniseră prin pomelnice și prin biografiile oamenilor, cu tenacitate și discreție, ca după aceea să prelucreze toate acele date și să le remită centralei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și libertate intelectuală. Numai că, deși vorbește lumii despre libertăți, ea nu are nici un port important, nici flotă eficientă, nici apetență pentru elitele străine și nici curiozitate pentru mașinile industriale. în ciuda idealurilor din Secolul Luminilor, Franța rămâne dominată de o castă funciară și birocratică ce monopolizează renta agricolă și n-o orientează spre inovație. Monarhia franceză preferă să o șicaneze pe cea engleză, sprijinind independența unei părți a coloniilor americane, decât să-și consacre puținele resurse pentru a-și construi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
parte, România a privilegiat întotdeauna agricultura, industriile alimentare, renta funciară și interesele birocratice legate de acestea, în detrimentul industriei, al profitului, al mobilității, al inovației și al tehnologiilor dezvoltării. Ulterior, România a trăit mereu în nostalgia unui trecut preamărit, în respectarea castelor sale birocratice, reconstituindu-le la nesfârșit. Pe de altă parte, România a neglijat mereu să-și creeze o forță navală, o marină militară și comercială suficient de puternică. Nu a știut să dea prioritate dezvoltării unui port, deși bazinul agricol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
decât ea, îi semăna în mare măsură, dar era mai ofilită și avea un aer de eficacitate de parcă ar fi purtat în buzunar întregul Imperiu Britanic, acel aer pe care-l dobândesc soțiile ofițerilor superiori, din conștiința apartenenței la o castă superioară. Avea gesturile foarte repezi și toată comportarea ei, în pofida bunei creșteri, abia dacă-i ascundea convingerea că dacă nu ești militar nu poți fi decât vreun tejghetar. Nu-i putea suferi pe ofițerii din garda regală, pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Păi, de ce nu? Am venit la Princeton tocmai ca să putem avea acest sentiment față de colegiile mai mici - să ne simțim superiori, mai elegant Îmbrăcați, mai Încrezători, să facem figură bună... — O, nu că aș avea ceva Împotriva strălucitoarei diviziuni pe caste, recunoscu Amory. Îmi place să există În vârf o haită de motani În călduri, dar, naiba s-o ia, Kerry, vreau să fiu și eu printre ei. Numai că, deocamdată, Amory, nu ești decât un mic-burghez asudat. Amory a păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ea scânteiază, dar cu sclipirile bijuteriilor false, strălucește, dar precum decorurile de teatru, unde nu poate sta nimeni... Epicurismul creează real, fie el și modest, acolo unde platonismul fabrică ficțiune - și încă grandilocventă... Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică? Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi... Republica legitimează minciuna, numai să-i fie bine statului, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe vocabular, luând ca martori turnurile gramaticale și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o apartenență socială la casta cavalerilor, poate chiar la cea a patricienilor... Cei din a doua categorie, stoici și creștini mână-n mână, profită de ocazie și inventează o existență detracată, presupunând, după toate aparențele, că, pornind de la viața omului, s-ar putea demonstra că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
putea demonstra că opera lui este incoerentă, cu neputință de apărat, neprezentabilă. Responsabilul-șef al acestei întreprinderi de calomniere poartă numele de Ieronim. Starea civilă: sfânt al Bisericii catolice apostolice și romane. Strălucind în iubirea aproapelui, ca toți cei din casta sa, lui i se datorează pachetul de informații detestabile despre poet cuprinse în anexa la Cronicile lui Eusebiu din Cezareea. Dalmat convertit la Roma, Ieronim a rămas în istorie ca autor de epistole, comentator al Evangheliei după Matei, exeget și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
bună dreptate, ce să caute. Putem afirma că este vorba despre un soi de satisfacere a acelor nevoi patologice aparținătoare unui segment „elitist” (doar cu numele, evident), dominat de o formă gravă de autosuficiență și dispreț față de toți Ceilalți, o castă a decadenței spirituale de care numai Dumnezeu ne mai poate scăpa în momentul de față. Căci, cu excepția icnetului orgasmic tâmp cu repetiție emis din corzile vocale și a actelor de „interrelaționare” economică parafate cu un veșnic surâs caricatural faustic la
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Acasa > Strofe > Timp > HAZ DE NECAZ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului geaba merg desculți prin ploaie și copiii și nevasta resetează soarta casta celor care ne jupoaie geaba rafturile pline lipsă banii pentru poame s-a umplut târgul de foame și de luxul din vitrine redingotă clovn mister curg iluziile snop răsturnate dintr-un clop într-un bâlci de cartier intră dacă ai
HAZ DE NECAZ de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361378_a_362707]
-
sau pictate, Cum apară cu forța mârlănia Uitând ce-nseamna omenia. Conducători ce-și huiduie norodul Cuvinte grele aduse peste Slavă, Am văzut cum la aceiași masă Se așează inbuibatul cu poporul. Peste blestemul neamului. Iubire... Peste această negura și casta, Un întuneric bate la fereastra Strigatul mocnit sau răgușit. Nemulțumire! Referință Bibliografica: Nemulțumire / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul ÎI, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NEMULTUMIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361393_a_362722]
-
Și perspectiva, iat-o: niște gloate Amestecate, de un cartofor - De ce contează astăzi individul, Și se distruge tot ce e comun? De ce, jos, se propagă genocidul, Și sus, e tot,atât de sfânt, și bun? De ce se verticalizează strâmbul, Pe caste: sărăcie și profit - Și se conduce turmă cu carâmbul, De lupi specializați în păstorit? Și dacă vom rămâne fără țară, Și dacă vom rămâne fără tot, Când ei vor spune: cine ia afară Pământul ei? - să nu uitați că pot
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
mult. Au apărut prea multi scriitori și trebuie descurajați”. Bate acest vânt mai ales din partea unor oameni de cultură și scriitori consacrați. Există un grup de scriitori care se cred guvernatori ai literaturii române, care au format un tip de casta, considerâdu-se privilegiații unei literaturi dominante. Aceștia țin cu dinții de celebritatea obținută și nu de puține ori sunt stăpâniți de vanitate oarbă. Ei au impus o tablă de valori strictă și admit numai nume sonore. Celor care nu se înscriu
SCRIPTA MANENT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363008_a_364337]
-
Și n-a plecat și el spre Occident ca toți tinerii, scârbiți de noul regim, ci spre Indii, pe drumurile lui Mircea Eliade. S-a instalat undeva la marginea pământului în Deșertul Vrăjitoarelor, un loc arid, plin de oamenii fără caste care se mută din loc țn loc cu corturi , cu cățel, cu purcel, cu femei și copii. L-a dus un conducător de cămile în Deșert la vrăjitoare. Și nu s-a mai despărțit de ele. Prima noapte a stat
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
nevăzut.” (În papuci noi). În acest caz, e preferabil să spui: „Plec de acasă, / Evadez / Pe când tu dormi fericit / În patul cu baldachinul ciuruit de molii.” (În papuci noi). E uimitor cum autoarea reușește să construiască, precum copiii pe plajă castele supraetajate de nisip, din elemente simple, ca de pildă: „geanta burdușită cu vise interzise copiilor”, dintr-un flacon cu parfum preferat, din lucruri mici care-ți pot aduce dramul de fericire sau cel puțin de mulțumire, - un edificiu superb unde
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului DIN SCRISORI FACEM PALATE Când deschizi scrisoarea mea, Între file vei afla Dragostea; o poți vedea... Ascultă inima mea, Care tremură de dor Pentru vraja ochilor . Din scrisori facem palate Și castele minunate... Lumea-ntreagă, bogății, Clipe dulci și bucurii Și-n cuvinte fermecate, Spunem dorurile toate... În plic e sufletul meu, Și srânge-mă la pieptul tău! Cu dragoste o să-mi zâmbești.. Tu, draga mea, să-ți amintești De nopțile senine... Când
DIN SCRISORI FACEM PALATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362367_a_363696]
-
în Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012. Coboară un frig pe șira spinării până-n călcâie șarpele rece, blestematul, cunoașterea se plătește da, se plătește, așa e drept Ah, ochii, urechile, gura se vor umple de pământ viermii vor clădi castele Ah, încă văd, aud, grăiesc, cu voi, cu mine, cu apele, cu norii Citește mai mult Coboară un frig pe șira spinăriipână-n călcâieșarpele rece,blestematul,cunoașterea se plăteșteda,se plătește,așa e dreptAh,ochii, urechile, gurase vor umple de pământviermii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]