424 matches
-
și în alte texte, Mihai Ralea punea problema unei ontologii a obstacolului, căci numai "constrângerile", obstacolele de trecut dă consistență ființei umane în calea instinctelor brutei. Desigur, nici Lyotard nu aderă la "metodele" terorii înseriate de Freud sub numele de castrare, "mai puțin pedagogice", dar lipsa oricărei constrângeri (Ralea îi zice amânare) profesate de noul umanism are efecte care deja se văd în jurul nostru: lipsă de personalitate, indiferență, refugiul în droguri, în pornografie, în pedofilie, în violență etc. Așa se și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
atribuie un sex, și doar unul. Înainte, o fetiță putea să joace jocul „băiatul ratat”, un băiețel putea să fie „fetiță”, să se lase mângâiat, să se joace cu păpușile fără să fie amenințat în mod fundamental în legătură cu identitatea sa. „Castrarea” rămâne o amenințare: și băieții și fetițele pot să fabuleze destul de mult, primii ignorând realitatea anatomică și fiziologică a sexului feminin, celelalte păstrând credința că într-o zi vor fi și ele dotate cu atributele puterii falice. Această bisexualitate potențială
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu aceasta, dar și relația din care este exclus, adică relația dintre tată și mamă. Pierderea va fi trăită în această situație ca o incapacitate sau o neputință de a satisface obiectul, înscriindu-se mai întâi în registrul simbolic al castrării. Este o suferință psihică pe care copilul o resimte și nu o dezorganizare nediferențiată somato-psihică. Obiectul trebuinței garantează supraviețuirea și induce o stare de bine. Obiectul dorinței promite plăcerea și marea satisfacție înainte de a apărea orgasmul. CONTINUITATEA NARCISIACO-OBIECTUALĂ A COPILĂRIEI
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scrisoare dovedește că semiologul și criticul structuralist francez nu și-a părăsit categoriile cu care lucrase și înainte, instrumentele sale obișnuite: întregul spațiu semantic al nuvelei așa cum este înregistrat în cele cinci coduri evidențiază structura unei extinderi sau generalizări a castrării, a stingerii dorinței. Iată deci că și în analiza conotației rămân în funcțiune și sunt puse la lucru, deși nu intenționat și poate nu perfect conștient, aceleași instrumente care provin din conceptualizările unei psihanalize antropologizate, folosite și anterior, pentru analiza
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
celulele Leydig situate în interstițiul dintre tubii seminiferi. Acestea constituie aproximativ 20% din masa testiculară. Rolul endocrin a fost cercetat cu ajutorul ablațiilor și grefelor testiculare sau al tratamentului de substituție cu preparate hormonale. Consecințele ablației diferă, în funcție de vârstă. Înainte de pubertate, castrarea oprește dezvoltarea organelor sexuale și împiedică apariția caracterelor secundare și a instinctului sexual. La adult, efectele castrării sunt mai puțin evidente, limitându-se la involuția organelor sexuale și reducerea virilității. Administrarea de extracte totale sau hormoni androgeni îndepărtează consecințele funcționale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a fost cercetat cu ajutorul ablațiilor și grefelor testiculare sau al tratamentului de substituție cu preparate hormonale. Consecințele ablației diferă, în funcție de vârstă. Înainte de pubertate, castrarea oprește dezvoltarea organelor sexuale și împiedică apariția caracterelor secundare și a instinctului sexual. La adult, efectele castrării sunt mai puțin evidente, limitându-se la involuția organelor sexuale și reducerea virilității. Administrarea de extracte totale sau hormoni androgeni îndepărtează consecințele funcționale și metabolice ale ablației ori insuficienței testiculare produse atât înainte de pubertate, cât și la adult. Hormonii sexuali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periclitate. Doar și pentru aceste motive trebuie să ne silim să restaurăm cât se poate de repede aspectul estetic al feței. Datorită simbolismului esențial al acestor părți din trup, extracția unui dinte sau căderea părului sunt adesea echivalate inconștient cu castrarea sau emascularea. De aici, între pierderea unui singur molar și pierderea tuturor dinților există o întreagă gamă, nu numai de vătămări organice și funcționale, ci și de reacții psihice la aceste situații diferite. Pierderea dinților din față este trăită ca
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
noastră ignoranță în ce privește animalul. După cum s-a văzut în cele de mai sus, aceste idei i-au construit măgarului o reputație de mare prost, complet nejustificată. Bou "Puternic ca un bou" (Fort comme un boeuf): E forța tăcută. Pașnic după castrare, boul a crescut, desigur, în greutate și în dimensiune, dar nu și în luciditate, în spirit de revoltă. Ca și calul, nu își cunoaște puterea. E limpede că, dacă și-ar cunoaște-o, nu s-ar mai lăsa înjugat. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
culminant al umilinței la duș, cînd spectacolul batjocoririi se centrează pe nuditatea arestatului, subiect al ironiilor usturătoare. Această formă de pre-viol în grup e însoțită de un viol verbal (impotentule, păpușă etc.), apoi de amenințările cu lovirea peste sex sau castrarea și chiar de atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu numai că este cunoscut de către cadre, dar este și stimulat. "Înjosirile sînt motivate oficial pe alte temeiuri, cum ar fi rațiunile sanitare (legate de curățenia latrinelor prin rotație), responsabilitatea pentru viață
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aprobare pe care această lume a adulților îl asigură, un comportament nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor în toaletă echivalează cu violarea nevestei, fapt aspru pedepsit. Pentru prevenirea altercațiilor pe această temă, cadrele furnizează deseori deținuților reviste pornografice, stimulîndu-le sexualitatea fantasmatică, încercînd astfel să limiteze numărul relațiilor și violurilor homosexuale. Dacă pușcăria este o formă de castrare psihologică, homosexualitatea le apare unora ca un mijloc de reafirmare a virilității, stimulată de absența vorbitoarelor sexuale și de neglijența sau răutatea unor gardieni. Golită de orice încărcătură afectivă ce este întîlnită deseori între partenerii din libertate, homosexualitatea din celule
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Turma (gloata, cum îi zice Nietzsche) va sfârși călcându-se în picioare. Populația se va subția, temerea malthusiană se mai potolește... dar nu dispare. Se mai pot lua măsuri, politicienii, bărbații puternici după Nietzsche, mai pot crea legi. De exemplu, castrarea celui de al doilea fiu, ori interdicția aplicată unei familii de a avea mai mult de un copil. E o măsură de control al populației, nu?! Într-o lume controlată, unde majoritatea se supune orbește unei legi care, asemeni oricărei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care caută să pună În valoare persoana respectivă, transformând-o În unele situații În „personaj eroic” sunt și cazuri destul de multe În care romanul psiho-biografic urmărește să scoată În evidență tocmai evenimentele dureroase ale vieții, traumatismele, situațiile frustrante, carențele și castrările individuale, eșecurile persoanei. În aceste situații, Eul personal manifestă serioase forme de regresiune. Cea mai generală dintre acestea este cea de victimizare a persoanei. Ne aflăm În fața a două modele biografice: romanul apoteotic și romanul victimizant. Romanul apoteotic pune În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care refuză. De regulă, aceasta este o persoană frustrată, care prin refuzul ei de a oferi sau de a ajuta proiectează, de fapt, propriile sale frustrări și eșecuri asupra persoanei care-i solicită ajutorul. Furtul este un act imoral de castrare. A lua de la altul, a-l deposeda pentru a „avea tu ceea ce are el”, este pentru persoana care comite acest act o compensare a propriilor sale castrări anterioare, dar concomitent și un act prin care se substituie persoanei prejudiciate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eșecuri asupra persoanei care-i solicită ajutorul. Furtul este un act imoral de castrare. A lua de la altul, a-l deposeda pentru a „avea tu ceea ce are el”, este pentru persoana care comite acest act o compensare a propriilor sale castrări anterioare, dar concomitent și un act prin care se substituie persoanei prejudiciate prin frustrarea acesteia. În ambele situații, de „refuz” sau de „furt” suntem martorii unui grav conflict al eului, cauzat de anumite structuri sau „dispoziții morale” ale supraeului. În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fapt semnificația unei complementarități a unuia față de celălalt. În locul atracției, care a dus la constituirea cuplului, apare respingerea, refuzul partenerului respectiv. Dacă atracția reprezintă completarea persoanei mele prin celălalt, respingerea are inițial semnificația unei frustrări, iar după separare, a unei castrări psihologice și morale a persoanei, care se consideră abandonată și expusă unor pericole datorate pierderii suportului psihologic și moral pe care-l avea În interiorul cuplului respectiv. Conflictele generează situații complexuale, pe care le trăiesc partenerii cuplului ca urmare a conflictelor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a pulsiunilor agresive ale individului către un obiect, o persoană, un grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu, cel care acționează comite un act de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât prejudiciul reprezintă fie o atingere a persoanei respective, fie deposedarea ei de ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală pentru victimă. Ea va suferi tulburări psihomorale de diferite grade și aspecte, atât În funcție de prejudiciu, cât și În funcție de natura sa psihomorală. Prima impresie pe care o va avea victima este aceea de frustrare și, ulterior, prin pierderea produsă, de castrare. Frustrarea este, În primul rând, de natură psihologică, dar poate fi și morală, sau și una și alta, În același timp. Același lucru se poate spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cele ale comunității românești din Italia. Mai precis: legea se aplică, vinovații sunt pedepsiți. Am însă mari îndoieli că vinovații se vor schimba după necesara ispășire a pedepsei. Nici pedepsele radicale nu au sorți mari de izbândă. Mă gândesc la "castrarea chirurgicală", ridicola pedeapsă propusă de Roberto Calderoli, ministru al cabinetului Berlusconi. O terapie profundă, radicală, începe cu aplicarea legii, dar nu se sfărșește cu ea. Continuă cu educația și schimbarea de mentalitate. Greu, foarte greu, ca să nu spun imposibil. Românul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
se realizează opozițiile hiponimice cu referenți în sistemul anatomic. Iată și hiponimele celui de-al doilea termen supraordonat al compusului (celiotomie), respectiv - celio: * hepatectomie: cf. gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * hemihepatectomie: cf. gr.ήμι, prefix (hemi- pe jumătate) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * lobectomie: cf. gr. λοβός, -ού, s.m. (lobos - lob anatomic) + gr. έκτομή, -ης s. f.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * hemihepatectomie: cf. gr.ήμι, prefix (hemi- pe jumătate) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * lobectomie: cf. gr. λοβός, -ού, s.m. (lobos - lob anatomic) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * mesohepatectomie: cf. gr. μέσος, -η, -ον adj. (mez(o)-, mezo-) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. gr.ήμι, prefix (hemi- pe jumătate) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * lobectomie: cf. gr. λοβός, -ού, s.m. (lobos - lob anatomic) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * mesohepatectomie: cf. gr. μέσος, -η, -ον adj. (mez(o)-, mezo-) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * segmentectomie: cf. lat. segmentum, i s.n.- (tăietură, incizie) + gr. έκτομή, -ης
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-ού, s.m. (lobos - lob anatomic) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * mesohepatectomie: cf. gr. μέσος, -η, -ον adj. (mez(o)-, mezo-) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * segmentectomie: cf. lat. segmentum, i s.n.- (tăietură, incizie) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * vagotomie: cf. lat. vagus, a, um adj. (rătăcitor, imprecis, nedefinit) + gr.τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură); * duodenotomie: lat.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gr. μέσος, -η, -ον adj. (mez(o)-, mezo-) + gr. ήπαρ,- ατος hepar s.n. (hepato-, hepar, hepatos- ficat) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * segmentectomie: cf. lat. segmentum, i s.n.- (tăietură, incizie) + gr. έκτομή, -ης s.f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * vagotomie: cf. lat. vagus, a, um adj. (rătăcitor, imprecis, nedefinit) + gr.τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură); * duodenotomie: lat. duodeni, ae, a, num. distr. (în număr de 12), abreviere de la duodeni digitorum- de 12 degete
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gr.τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură); * duodenotomie: lat. duodeni, ae, a, num. distr. (în număr de 12), abreviere de la duodeni digitorum- de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * enterotomie: cf. gr. έν-τερον, -ου s.n. (enter(o)-, enter,- entero- intestin) + gr. τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură); * enterectomie: cf. gr. έν-τερον, -ου s.n. (enter(o)-, enter,- entero- intestin), gr. τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]