KorAP: Find »[drukola/base=cataliza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...35 >

871 matches

Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254

în timp, se realizează o curbă în care se trece pe abscisă timpul de acțiune al enzimei, iar pe ordonată diferența de volume. X.3. DETERMINAREA ACTIVITATII ENZIMELOR PROTEOLITICE Generalități Enzimele proteolitice (peptidhidrolaze, peptidaze) fac parte din clasa hidrolazelor și catalizează scindarea hidrolitică a legăturilor peptidice din proteide, polipeptide și peptide. În funcție de regiunea din molecula compușilor amintiți la nivelul cărei acționează, se subdivid în endoși exopeptidaze. Unele din ele acționează în tractul gastrointestinal fiind denumite enzime digestive (pepsina, tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
din proteide, polipeptide și peptide. În funcție de regiunea din molecula compușilor amintiți la nivelul cărei acționează, se subdivid în endoși exopeptidaze. Unele din ele acționează în tractul gastrointestinal fiind denumite enzime digestive (pepsina, tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza, aminopeptidaza etc). Endopeptidazele (proteinaze, proteaze) catalizează scindarea hidrolitică a legăturilor peptidice din interiorul catenelor polipeptidice a proteinelor cu masă moleculară mare, producând catene polipeptidice cu masă moleculară mai mică. Reprezentanții mai importanți ai acestor enzime sunt: de origine vegetală - papaina, ficina, bromelina; de origine animală - pepsina

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
cu masă moleculară mai mică. Reprezentanții mai importanți ai acestor enzime sunt: de origine vegetală - papaina, ficina, bromelina; de origine animală - pepsina, renina, tripsina, chimotripsina, catepsinele și de origine microbiană - produse de diferite specii de Bacillus, Aspergillus, Penicillium etc. Exopeptidazele catalizează scindarea hidrolitică legăturilor peptidice de la extremitățile catenelor oligosau polipeptidice conducând în general la eliberarea de aminoacizi. Acționează asupra produșilor de hidroliză ai endopeptidazelor sau chiar asupra unor proteine încă nehidrolizate. Sunt metalproteine (conțin Zn2+, Mg2+ sau Mn2+) secretate de mucoasa

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
Acționează asupra produșilor de hidroliză ai endopeptidazelor sau chiar asupra unor proteine încă nehidrolizate. Sunt metalproteine (conțin Zn2+, Mg2+ sau Mn2+) secretate de mucoasa intestinală sau sunt prezente în diferite țesuturi. Reprezentanți ai acetor enzime sunt: aminopeptidazele și carboxipeptidazele. Aminopeptidazele catalizează desfacerea hidrolitică a aminoacizilor de la capetele N terminale ale lanțurilor peptidice. Sunt exopeptidaze produse de mucoasa intestinală a mamiferelor și participă la digestia proteinelor. Sunt produse de asemenea de o serie de microorganisme și alături de carboxipeptidaze sunt folosite pentru reducerea

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
preparatului enzimatic, conform modului de lucru; C - volumul de preparat enzimatic în ml, sau cantitatea de preparat enzimatic în grame ce se găsește în C ml. X.4. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII LIPAZEI Lipaza face parte din clasa hidrolazelor, grupa esterazelor, ele catalizează descompunerea legăturilor esterice dintre glicerină și acizii grași din lipide, după schema: Lipazele sunt foarte răspândite în natură. În organismul animal ele se găsesc în: sucul pancreatic, sânge, stomac, plămâni, rinichi și în toate țesuturile grase. În regnul vegetal ele

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
bacteriană intestinală precum și o serie de organe, țesuturi, lichide de origine animală în care vitaminele se concentrează sau depozitează. Organismul își procură vitaminele ca atare sub formă de provitamine. O serie de vitamine joacă un rol important în reacțiile biochimice catalizate de enzime, funcționând în calitate de cofactor (intră în structura enzimelor). Vitaminele cu rol de cofactor participă direct în manifestarea activității enzimelor respective fie ca vitamined propriu-zise, fie ca derivați ai acestora sub formă de esteri fosforici sau pirofosforici și nucleotide. XI

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
analiză conform tabelului e ÎNTREBĂRI 1. Să se reprezinte schematic modul de acțiune a principalelor enzime implicate în procesul de glicogenoliză a lanțului macromolecular: 1―2―3―4―5―6 │ 7―8―9―10―11 2. Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice catalizate de lipază pentru: a. stearo-linoleo-oleina; b. palmito oleo-stearina; și să se prezinte structura chimică a TAG de "neosinteză" rezultați la nivelul intestinului subțire în cursul digestiei lipidelor. 3. Prezentați structura coenzimelor: NADH + H+ și NADPH + H+ 4. Prezentați schema și

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
a cerealelor au reacție acidă. Aciditatea făinii este dată, în principal, din fosfați acizi. În timpul depozitării, aciditatea făinii crește. Se formează acid fosforic în urma hidrolizei fitinei și a acidului fitic sub acțiunea fitazei făinii, acizi grași liberi datorită hidrolizei lipidelor, catalizată de enzima lipaze, aminoacizi prin hidroliza proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice. Proteinele glutenice conțin cantități importante de acid glutamic, care fiind un acid dicarboxilic, are reacție acidă. Chiar și acizii monoamino monCarboxilici pot și dezaminați și transformați în oxiacizi care

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235

Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin faptul că metaforele intervin În discursul științific Înainte ca discursul științific să formuleze concepte, să conceptualizeze, adică să cristalizeze și să cimenteze o evoluție fluidă. Metaforele În egală măsură catalizează cunoașterea, catalizează descrierea lumii și În același timp substituie conceptul, nu așteaptă conceptele să vină din urmă să le precizeze. E o umbrelă și nu e o umbrelă apelul meu la discursul științific În paralel cu discursul teoretic, pentru că le

[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin faptul că metaforele intervin În discursul științific Înainte ca discursul științific să formuleze concepte, să conceptualizeze, adică să cristalizeze și să cimenteze o evoluție fluidă. Metaforele În egală măsură catalizează cunoașterea, catalizează descrierea lumii și În același timp substituie conceptul, nu așteaptă conceptele să vină din urmă să le precizeze. E o umbrelă și nu e o umbrelă apelul meu la discursul științific În paralel cu discursul teoretic, pentru că le văd În

[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152

este mai mare, iar efectul stimulativ este mai mic. În mod similar, eterogenitatea culturală nu este favorabilă creativității grupului. Dar, de obicei, asocierea benevolă a persoanelor cu diferențe culturale semnificative nu se realizează. Se consideră că omogenitatea intelectuală a grupului catalizează creativitatea, în special dacă nivelul la care se realizează este superior. Se induce emulația reciprocă, iar efectul stimulativ este ridicat. Dimpotrivă, eterogenitatea intelectuală a grupului va inhiba pe cei cu dotare mai modestă. Omogenitatea motivațională a membrilor unui grup exercită

Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258

drd. Adriana Bondor, care s-a implicat cu un entuziasm dezarmant, dublat de o remarcabilă rigoare în toate proiectele mele de câțiva ani încoace. Adresez mulțumiri și celor care au organizat, cu multă energie și pricepere numeroase manifestări care au catalizat sau chiar au generat apariția unora dintre studii. îi am în vedere aici pe prof. univ. dr. Doru Tompea, conf. univ. dr. Sorin Bocancea și conf. univ. dr. Daniel Șandru. De asemenea, mulțumesc echipei proiectului postdoctoral SBC din cadrul Academiei Române, Filiala

Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac (2014) [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
urbană care să ne conducă real în postcomunism. Prin urmare, din perspectiva dezvoltării sociale a României, nu doar productivitatea economică este scăzută, ci și ceea ce am putea numi „productivitate” socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul

Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac (2014) [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
premisele dezvoltării unor relații umane care se depășească instrumentalismul primar. Dar asta nu se poate decât dacă oamenii vor alege ei unde să locuiască și împreună cu cine (congregarea) și dacă în fiecare dintre acele blocuri vor exista persoane care să catalizeze acțiunea colectivă. Privită astfel, soluția pare teribil de improbabilă, dar în niciun caz utopică. 3.1.6. O singură lume - două universuri diferite În 1922 Le Corbusier scria într-un articol despre arhitectură și revoluție: It is the question of

Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac (2014) [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
stat, trebuie să arătăm că premisele schimbării influențează profilul viitorului regim. Dacă într-o țară nedemocratică se ajunge la un moment în care majoritatea cetățenilor consideră că merită să lupți pentru a impune un regim democratic, masa critică existentă va cataliza configurarea noului regim în funcție de un model asumat. Dacă lucrurile se petrec altfel, atunci căutările se vor extinde pe o perioadă mai îndelungată, iar diversele costuri vor fi pe măsură. Așa cum ne arată Sartori, „dintre condițiile democrației, cea mai puțin amintită

Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac (2014) [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798

un mare fabricant de țigări se folosește de avertismentul Ministrului Sănătății ca să-și vândă produsele. Avertismentul e tipărit acum cu caractere atât de mari și de îndrăznețe, încât fumătorul nu-l mai poate evita, oricât s-ar strădui. Spaima resimțită catalizează asocierea cu pachetul lucios și auriu. în mod ironic, arma cea mai puternică în spălarea creierului e fumătorul însuși. Nu e deloc adevărat că fumătorii sunt o specie slabă din punct de vedere fizic și lipsită de voință. Trebuie să

În sfărșit, nefumător by Allen Carr (2012) [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484

hepatocite și celulele musculare scheletice, sub forma unor granule de mărimi diferite, extramitocondrial. Glicogenina este miezul proteic al glicogenului și are propretăți enzimatice. Locul major de acțiune al insulinei, în sinteza glicogenului, este asupra kinazei 3 glicogen sintazei (GSK-3), care catalizează fosforilarea glicogen sintazei în mai multe locuri. Insulina activează AKT kinaza, pe o cale dependentă de PI-3 kinază (29). Este posibil să existe și alte sedii de acțiune ale insulinei în glicogeneză, cum este componenta proteică a glicogenului, glicogenina. Fosforilarea

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976

structură foarte complexă, diferită de la specie la specie, influențată de zona geografică, condițiile pedoclimatice și de separare. Lignină primară Lignină secundară (ciclu furanică Figura 5. Structura ligninei 21 Biosinteza ligninei în plante se realizează sub acțiunea unor sisteme enzimatice, care catalizează transformarea pe parcursul a mai multor etape a compușilor micromoleculari inițiali (CO2, glucozăă în polimerul ligninic (figura 6Ă. Acest proces complex de lignificare a țesuturilor vegetale are loc în două etape principale: 1. Sinteza precursorilor ligninici (monolignoliă Din studiile efectuate asupra

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
trecând în acid sinapic. Acidul p-cumaric este transformat printr-o reacție de ortohidroxilare a fenolilor cu ajutorul complexelor enzimatice fenolazice, în acid cafeic, ferulic și sinapic. Introducerea celei de-a doua grupe OH la acidul p-cumaric, în orto față de prima, este catalizată de o fenolază. O-metilarea acidului cafeic la acid ferulic, de unde rezultă grupările metoxil ale ligninei se realizează cu ajutorul grupării S-metil a metioninei. 23 Acidul 5-hidroxiferulic se găsește mai rar în plante sau în cantități reduse, ceea ce se poate

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
unele fragmente rezultate pot fi totuși biodegradate. Eroziunea datorată mediului ambiant, favorizată de o serie de fenomene ca: vântul, ploaia, căldura, înghețul. De obicei, suprafața expusă acestor fenomene și unele fragmente pot fi biodegradabile. Degradarea chimică favorizată de reacții chimice, catalizate de adaosurile din compoziția materialelor termoplastice (metal, plastifianți, stabilizatori, coloranțiă, de introducerea unor grupări funcționale, fiind operativă în toate condițiile, iar fragmentele rezultate sunt ulterior biodegradabile. Aceste atacuri pot fi accelerate prin: încorporarea unor legături slabe, instabile din punct de

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
își găsesc aplicabilitate și în microbiologie. Microorganismele sunt cultivate pe anumite medii de cultură, astfel încât să poată produce cantități mari dintr-o gamă foarte variată de substanțe organice. Introducerea în mediul de cultură a unui substrat induce biosinteza enzimei care catalizează transformarea lui. De asemenea, în vederea controlului și reglării procesului de biodegradare, sau stabilit diferite metode de selecție a microorganismelor. Este important de investigat procesele de biodelignificare, realizate de microorganisme în condiții normale de temperatură și presiune. Plantele se protejează ele

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
o parte solubilității caracteristice a ligninei, deoarece la un pH acid grupele hidroxil și carboxil sunt prezente la fracțiunile insolubile în mediu acid, putând astfel participa la reacțiile de copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure și a rășinii fenolformaldehidice se formează legături eterice

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755

nivelul semnificării, fiind ales în virtutea împlinirii funcției indicative, aceea de nume al personajului, ca actant literar (natura motivațiilor numelui poate fi stilistică, socială, etimologică, psihologică, istorică sau culturală). În actul de construire a universului ficțional, "onomasemele acționează ca nuclee formative, catalizând forța unei creativități viguroase"166, numele de persoane și cele de locuri funcționează asemeni unor cărămizi. În contrapartidă, sunt "numele inventate" 167, sintagmă în care adjectivul determinant are sensul de "creat, născocit, plăsmuit, care nu are o atestare în real

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

transferaza). Topoizomerazele sunt enzime care modifică structura ADN prin deschiderea acestuia, permițând accesul diferitelor enzime ce participă la procesele celulare de replicare, transcripție, recombinare. Topoizomerazele de tip I asigură scindarea unei catene a dublu helixului ADN; cele de tip II catalizează o dublă ruptură tranzitorie a ADN. Multe citostatice acționează, printr-un complex proteic clivabil, asupra acestui mecanism de rupere / desfacere a ADN mediat de topoizomeraze. Stabilizarea complexului sub acțiunea citostaticelor are acțiune letală [55,388]. Leziunile ADN pot fi reaparate

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
punct de vedere al funcțiilor lor, enzimele pot fi clasificate în enzime hidrolitice (esteraze, proteaze), fosforilaze, enzime oxido-re-ducătoare (dehidrogenaze, oxidaze, peroxidaze), enzime de transfer, decarboxilaze și altele. Unele dintre ele pot acționa strict specific asupra unui singur substrat, altele pot cataliza substraturi înrudite. Activitatea enzimelor este dependentă de o serie de variabile cum ar fi: concentrațiile enzimei și ale substratului, pH-ul, concentrațiile sărurilor din mediul tampon, temperatura, lumina, prezența unor ioni metalici ca agenți electrofili (Mg 2+ , Mn 2+ , Zn

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]