1,722 matches
-
mâini va reveni / al nopții tragic cânt” - amintind de va geme de patimi/ al mării aspru cânt), iar unii termeni nu sunt traduși în românește („se văd marea și mastele...”, unde termenul astfel tradus din germanul Masten semnifica mai cunoscutul „catarge”) mizându-se pe competența lingvistică a cititorului. Benn a fost, poate, cu expresia lui Goethe, pe care a preluat-o întrun poem, printre „puținii careau înțeles”. A fost iubit de femei și, poate că, așa cum spune Fritz J. Raddatz, nu
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
că le recomand să-și astupe urechile cu ceară ca să nu cedeze ispitei sirenelor unui cotidian abject, precum fac marinarii lui Ulise, mai ales dacă nu se simt în stare să urmeze exemplul acestuia de a se lega strâns de catarg. Soluția depinde de fiecare. Calistrat Hogaș pune în gura unui personaj al său o zicală populară: Decât să mănânc unt și să privesc la pământ, mai bine mănânc sare și mă uit la soare. În zicală nu e vorba numai
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
dvs în acest moment cu semnificații deosebite atât pentru țara noastră cât și pentru NATO - în 29 martie 2004, Românie depunea instrumentele de ratificare la NATO, iar pe 2 aprilie, la cartierul general al NATO, drapelul tricolor era ridicat la catarg - aderarea noastră la NATO are o valoare istorică. Pentru prima dată în istoria sa modernă, România este aliată cu toate puterile occindentale în același timp. Ulterioara dezvoltare a relației speciale cu SUA, obiectiv major a politicii mele externe - suntem aici
Băsescu a citat din propriile declarații în Parlament by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31276_a_32601]
-
iepure care dispare leneș în intimitatea pădurii. Primii copii adoptați care au făcut de gardă foarte serioși. Au găsit... li s-a oferit acest lucru de garanție , iar copiii aceștia cred în el mai mult decât cei normali , (probabil) , sub catargul care fâlfâie în briză. * Societatea spartană totdeauna a avut mai bine grijă de copii. Se face de gardă tot timpul , cu schimbul , minus noaptea. Paiele albe de la Vama-Veche în soare pe malul mării în care ședeam culcat. Echilibru perfect. Lanul
Cu taxă inversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10679_a_12004]
-
castaniu, nu sînt multe de văzut. Adevăratele vestigii istorice și naturale se află afară, prin toate colțurile insulei, de o uimitoare frumusețe, cu munți pietroși presărați de un fel de jepi rotunzi și cu golfuri albastre transformate în păduri de catarge. în ciuda mării de care e înconjurată, pe insulă nu se mai pescuiește. Peștele ori fructele de mare care reprezintă mîncarea principală vin de departe, chiar și din Argentina. Și carnea de oaie este din import. Mă tem că și excelenta
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
plângă Mărind cu lacrimi apa din ocean? Să dea putere celor ce-s potrivnici Deși corabia, ruptă între stânci, S-ar mai putea salva prin cutezanță? Ar fi rușine și greșeală gravă! Să zicem Warwick - ancora. Și ce? Și Montague - catarg. Dar ce-i cu el? Ostașii morți parâme. Ce să zic! Dar nu e Oxford ancora în plus, Și Somerset nu ne-a rămas catarg, Soldații Franței nu se sunt parâme? Iar eu și Ned8, chiar nedeprinși cu cârma, Nu
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
cutezanță? Ar fi rușine și greșeală gravă! Să zicem Warwick - ancora. Și ce? Și Montague - catarg. Dar ce-i cu el? Ostașii morți parâme. Ce să zic! Dar nu e Oxford ancora în plus, Și Somerset nu ne-a rămas catarg, Soldații Franței nu se sunt parâme? Iar eu și Ned8, chiar nedeprinși cu cârma, Nu vom putea să pilotăm o dată? Nu vom lăsa timona ca să plângem, Sub vânt potrivnic chiar, vom ține drumul Trecând prin bancuri de nisip și stânci
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
Toate Articolele Autorului mi-aș putea imagina că inima ta este un giulgiu în care mă îmbrac de bunăvoie mi-aș putea imagina că peste picioare nu-mi va crește niciodată pământ că bărcile au pânze de păianjen agățate de catarg că ploaia asta cade ca o capcană întinsă de nori mi-aș putea imagina că pasărea aceea n-o să vină. Referință Bibliografică: Reflexii / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie 2016. Drepturi de Autor
REFLEXII de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373682_a_375011]
-
Cantec > CROAZIERA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Când soarele-și aruncă prima rază În valul cu sclipire de smarald, Rege Egeu,privirea ta să vază În larg o fluturare pe catarg. E flamura elenă alb-albastră, Ce flutură în vânt pe mândrul vas, Și ne veghează croaziera noastră, Făcută cu vaporul lui Kostas. Privim vrăjiți la Kostas ce dansează, Cu fii săi în pas de sirtakis, Iar soarele stă-n loc și
CROAZIERA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349218_a_350547]
-
în care a fost redactat și din care s-a tradus și în românește și în alte limbi, începe cu forma verbală „pistevo“ - „eu cred“, în sensul că sunt deplin convins și mărturisesc ferm că... Într-adevăr, Crezul este sinteza, catargul religiei creștine, ca și al oricărei religii care merită acest nume. Fără crez, fără un set de sentințe mai mult sau mai puțin scurte și conținând esența religiei, nu se distinge ușor direcția sau zarea înspre care se îndreaptă acea
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
care merită acest nume. Fără crez, fără un set de sentințe mai mult sau mai puțin scurte și conținând esența religiei, nu se distinge ușor direcția sau zarea înspre care se îndreaptă acea religie. Așa cum o navă puternică are un catarg viguros și o cârmă tare, gata să o mențină pe direcția de plutire și în lupta cu valurile, tot așa Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este definită de imnologii răsăriteni drept „corabia mântuirii“, iar, în planul practic, bisericile s-au și
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
direcția de plutire și în lupta cu valurile, tot așa Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este definită de imnologii răsăriteni drept „corabia mântuirii“, iar, în planul practic, bisericile s-au și construit mai întâi în formă de corabie, turlele servind de catarg sau catarge. Catargul veșnic al corabiei duhovnicești, al Bisericii - corabie exclusivă a mântuirii - este, însă, Domnul nostru Iisus Hristos, deoarece, mărturisit, succint, în și prin Crez, ca și prin întreaga învățătură de credință a Bisericii, El rămâne de neclintit pe
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
plutire și în lupta cu valurile, tot așa Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este definită de imnologii răsăriteni drept „corabia mântuirii“, iar, în planul practic, bisericile s-au și construit mai întâi în formă de corabie, turlele servind de catarg sau catarge. Catargul veșnic al corabiei duhovnicești, al Bisericii - corabie exclusivă a mântuirii - este, însă, Domnul nostru Iisus Hristos, deoarece, mărturisit, succint, în și prin Crez, ca și prin întreaga învățătură de credință a Bisericii, El rămâne de neclintit pe valurile lumii
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
și în lupta cu valurile, tot așa Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este definită de imnologii răsăriteni drept „corabia mântuirii“, iar, în planul practic, bisericile s-au și construit mai întâi în formă de corabie, turlele servind de catarg sau catarge. Catargul veșnic al corabiei duhovnicești, al Bisericii - corabie exclusivă a mântuirii - este, însă, Domnul nostru Iisus Hristos, deoarece, mărturisit, succint, în și prin Crez, ca și prin întreaga învățătură de credință a Bisericii, El rămâne de neclintit pe valurile lumii și
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚARA LUI MOȘ CRĂCIUN Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Țara lui Moș Crăciun E muntele ascuns azi sub ninsoare Un soare-ndepărtat atârnă pe catarg Nici vulturii n-au poftă să mai zboare Natura-ntreagă geme azi sub zvonul alb. Visând verdele ierbii și-al toamnei roșu jar Doar gândurile urcă și coboară Comori așează iarna azi pe galantar Dar frigul precupeții infioară. Un ger
ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361249_a_362578]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ce tristă-i marea înghețată-n larg! Aburul vâscos se-nalță-n aer, Cheiul mort e-un zgâlțâit în vaier, Iubirea urcă steagul pe catarg. Dantelării de flori plâng în ceață, Ar fi frumoase dacă le-ai vedea, Sub țărmuri împietrite fără nea Cum absorb din ochiul apei viață. Nici sânii nu mai sunt fără ninsori, E gol și cerul putrezit de nori Și păsările
MARINĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361254_a_362583]
-
1998, a fost proclamată Ziua Imnului Național al României - „Deșteaptă-te române”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848. În Timișoara, vineri, 29 iulie, la ora 9, oficialitățile publice locale și reprezentanții Armatei se vor afla în Piața Libertății, în fața catargului de arborare a drapelului național. După o rugă și închinare pentru poporul român, oficiată de preotul militar, se vor rosti alocuțiuni cu privire la semnificația evenimentului, precum și privind simbolistica versurilor Imnului și istoricul său. După un moment muzical susținut de corul și
Agenda2005-30-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283977_a_285306]
-
pe țărm ieri, azi, mereu un pescăruș se scaldă în sfioasa clipă a unui zbor, a unui dor zbor lung, prelung și trecător pășesc printre alge lovindu-mă de scoici mă înțep în gânduri în zare, o albă barcă, fără catarg se leagănă agonic în larg în briza unei clipe zise, odată, viață ... Citește mai mult PRINTRE STÂNCInoaptea se frângelovind semețe stânciîn adâncimi profunde și adânciperfide valuri în jur, se spargcad și cadamețitoare valuri,sunt vise sfărâmatele culeg pe țărmieri, azi
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
2016. ULTIMUL VAL o picătură de viață în marea trecere între ape ard duc în mine gânduri,vise în ochi se aprind se sting lumini raza lunii trece și se petrece lină peste mine eu stau pe țărmul vieții biet catarg în vânt,în ploi aștept un vis,un gând un val ce vine,ce trece ... Citește mai mult ULTIMUL VALo picătură de viațăîn marea trecereîntre apeardduc în minegânduri,viseîn ochise aprind se stingluminiraza lunii treceși se petrecelină peste mineeu stau
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
nevoie zilnic de o navă, Să evadăm spre insule, timizi. Cu un copac căzut peste etravă. Cu paravane roase de omizi. Sărim din luntre, valuri ni se sparg în sentimente cu native pulsuri. Doi pasageri pe-o mare și-un catarg, Prea sfâșiat de minusuri și plusuri. Referință Bibliografică: DOI PASAGERI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2113, Anul VI, 13 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOI PASAGERI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384339_a_385668]
-
din umbra mea. Golașă-n toamna pustiită, cu-n strai de foc și de cenușă Aș vrea să cern apusuri roșii, din ochii-albaștri de păpușă; Mi-s irișii-adânciți în lacrimi, epave eșuate-n larg O inimă însângerată, flutură jalnic pe catarg. Pustiul și-a croit cărare, spre infinite constelații, Pervers se gudură taifunul să-i intre, cerului, în grații; Eol își scutură furia și-ngenunchează ramul gol, Galbene frunze eșuează pe buza unui vechi atol. Pândește Indra, ca o fiară, cu
LA BEAUTÉ DU MAL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384691_a_386020]
-
blând pe cer s-arată Și ne privește fericit, Iar noi plutim pe marea albastră Spre-al Greciei pământ vrăjit. Legendele cu zei ne-așteaptă Ca să cunoaștem taina lor, Ce-n vrajă mistică ne-nbată Din nesecatul lor izvor. Sus pe catarg flutură-n zare Mândrul simbol al patriei... Nu-i albul lui Tezeu ce-apare, Ci alb-albastrul Greciei. Egee e numele mării Ce-i de la Egeu moștenit, Și-albastrul său în faptul serii De-a lunii rază-i poleit. În valul
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
pe Minos Și monstrul ce el ocrotea, Pe minotaurul fioros Ce sub palatul său trăia. În țara lui Egeu teroarea Prin moartea el a semănat, Însă Tezeu ,luă hotărârea, Să lupte cu monstrul turbat. Egeu cu fiul său decide, Pe catarg să fluture-n vânt, Flamura albă ,de-l ucide, Sau negră,de va fi-n mormânt. În luptă Tezeu a biruit Ferocele minotaur, Iar din labirint când a fugit, A primit ghemul de aur. Ariadna ,fiica lui Minos, Ce-n
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
Îi dă eroului cel curajos Ghemul de aur ce-l va salva. Biruitor spre casp s-a-ntors, De Ariadna însoțit, Dar flamura neagră nu a scos, Căci de ea nu și-a amintit. Egeu când vede-n depărtare Flamura neagră pe catarg, Se-aruncă de pe stânci în mare Crezându-și mort, feciorul drag. Legenda astfel amintește Că marea ce stă între stânci, Marea Egee se numește; Fiind marea durerii adânci. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LEGENDA MĂRII EGEE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
mine ca pe-o undă ce-mi răcorea albastrele indicii. În coapsa ta zemoasă ca o pară, Am ascultat o arie de val ce-a răsunat habotnic într-o seară scurgându-mi indecența în aval. În sânul tău ce legăna catarge, Am adormit lihnit într-un hamac. Și m-am hrănit cu lapte și cu alge și-am ronțăit din sâmburii-ți de mac. Petale de cireș din gura-ți coaptă, Am adunat umplând corăbii, mii. Ca un pirat eu am
CIREȘE AMARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383833_a_385162]