9,560 matches
-
și obiectele din atelier se văd clătinându-se și jucând) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: A mai fost Încă un cutremur. S-a mai cutremurat pământul românesc. Se așează temeliile care n-au fost Întocmite bine de la Început. Un popor este ca o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la Început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind Înainte, așa cum privesc orbii) Catedrala aceasta care este neamul și poporul român cer o jertfă prea mare, (tragic) pe care noi n-o vom putea da-o niciodată. De aceea catedrala neamului românesc nu va fi terminată niciodată, și ce vom construi ziua se va
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind Înainte, așa cum privesc orbii) Catedrala aceasta care este neamul și poporul român cer o jertfă prea mare, (tragic) pe care noi n-o vom putea da-o niciodată. De aceea catedrala neamului românesc nu va fi terminată niciodată, și ce vom construi ziua se va surpa noaptea...(undeva departe, din adâncul unor codri se aud dangătele mângâioase ale unor clopote de biserici scufundate)
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
și , da, neliniștit, chiar dacă epitetul Îmi desenează un zâmbet pe buze. Undeva, Într-un colț, Îngerul albastru Își acordează harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără auditoriu. Lira, ambrozia, Parnasul sunt noțiuni abstracte. Și mai cred că poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din EDEN, deci, să cânte suferind pasurile altora, să-i mintă pe oameni că ei respira Într-un Parnas
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
de conducere a preotului spre altar, după care datorită libertății sale de concepție va fi asociat unui mare număr de ceremonii diverse. A avut o influență mare asupra multor genuri profane. Polifonia de cult se dezvoltă în capela corală a catedralei pariziene Notre-Dame, care, din secolul al Xll-lea, va avea și orgă. In secolele al XlIl-lea și al XIV-lea, pe baza conduit-ului (conductus) ia naștere principalul gen polifonic francez, Motetul, genul cel mai important și procedeul de emancipare cel
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzicii de biserică s-a accentuat în secolul al XIX-lea. Pierderea contactului bisericii cu arta muzicală în secolul al XIX-lea a avut serioase consecințe pentru standardele compozitorilor de muzică creștină din Europa cât și pentru muzica bisericilor și catedralelor Bisericii Romano Catolice, Bisericii Luterane sau Bisericii Anglicane. Recâștigarea acestor standarde s-a făcut de către organiști care organizați în diferite asociații au promovat noile stiluri și forme muzicale în biserici. O soluție aparentă a fost oferită de către Tractarieni<footnote Tractarienii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și cântece, pentru a putea fi folosită în școlile de limbă engleză din Africa. Cartea a apărut din dorința de a se micșora decalajul dintre culturile Europene și Africane, fiind sponsorizată de muzicienii și bisericile din Africa. În Uganda, la Catedrala din Kampala era folosită Hymns Ancient and Modem, versiunea standard, de asemeni la Knsoga se cânta după Sacred Songs and Solos a lui D. L. Moody și I. Sankey, iar la biserica din Arma în nord congregația folosea Africa Praise. Muzica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de biserică Cu puține excepții, muzica modernă a compozitorilor americani scrisă pentru sălile de concert este mai rar auzită în context creștin, decât muzica europeană sau britanică. Muzica lor întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor corale din bisericile și catedralele episcopale. Structura favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută în jurul binecunoscutului imn-coral. Metodiștii, Prezbiterienii, Baptiștii, Congregaționaliștii, Romano-Catolicii, Luteranii și multe alte denominațiuni au editat multe cărți de imnuri sau cărți de cântări (numai cu text
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și încurajate lucrările și noile stiluri muzicale ale compozitorilor tineri (cum ar fi: Harrison Birtwhistle, Peter Maxwell Davies, Paul Patterson și Giles Swayne), lucrările fiind introduse în repertoriul unor orchestre celebre (exemplu: All Souls, Langham Place) sau devenind imnuri congregaționale. Catedrala Winchester este un alt loc unde se cântă muzică modernă și care a stabilit o fructuoasă relație cu noua muzică și în particular cu lucrările lui Jonathan Harvey (n. 1939), compozitor englez care și-a căpătat renumele prin muzica contemporană
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pe Nicolae Dabija spre locurile eminesciene ale Cernăuțiului. Inspirata jurnalistă din Capitala Bucovinei relatează neutru, însă evident marcată de tensiunea emoțională a acelor clipe: ,, Mi-a fost dor de dumneavoastră, ne-a mărturisit poetul. Mi-a fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la propunerea Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului și Episcopiei Albei Iulia, organizarea și delimitarea teritorială a Episcopiei Covasnei și Harghitei, cu reședința în Miercurea Ciuc. În prezența vrednicului și distinsului Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, în 31 mai anul 1994, la Catedrala Ortodoxă din Miercurea Ciuc s-a constituit Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, iar în 12 iulie anul 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat la alegerea întâistătătorului nou-înființatei Episcopii a Covasnei și Harghitei, cu sediul la Miercurea Ciuc, sufragană
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
ia interviul... jurnalistului Eminescu sunt concentrate pe probleme din proxima actualitate: problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției, libertatea presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
din nou admiratorii cu piese îndrăgite, precum: „Tatăl nostru”, „Ciocârlia”, „Jalea Basarabiei” ș.a. „Locul Republicii Moldova este numai în Europa valorilor creștine, - spațiu în care am locuit 35 de ani și am sfințit cu naiul și cu Doina românească toate bisericile și catedralele în care am cântat” - a afirmat de pe scenă maestrul Gheorghe Zamfir. El a mai mărturisit că pe vremea comunsmului, „a fost un mesager al rugăciunii universale, un misionar al tuturor românilor, care cânta pentru a spăla și vindeca sufletele oamenilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
toată lumea. Tocmai acești oameni fără niciun Dumnezeu, strecurați în posturi decizionale de mare responsabilitate au produs dezastrul ! În plan local și în plan național. Nu lipsit de importanță e faptul că poporul român nu are, nici la această dată, o catedrală patriarhală națională. Construcție reprezentativă, așa cum o întâlnim la toate popoarele creștine. Multe construite cu sacrificii imense încă de acum o mie de ani. La români, slujbele sunt ținute, de decenii, într-o catedrală mitropolitană, cu o capacitate de cca 300
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
nu are, nici la această dată, o catedrală patriarhală națională. Construcție reprezentativă, așa cum o întâlnim la toate popoarele creștine. Multe construite cu sacrificii imense încă de acum o mie de ani. La români, slujbele sunt ținute, de decenii, într-o catedrală mitropolitană, cu o capacitate de cca 300 de locuri. Intenții au existat de-a lungul timpului, dar niciuna nu s-a materializat. „Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
cu o capacitate de cca 300 de locuri. Intenții au existat de-a lungul timpului, dar niciuna nu s-a materializat. „Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii Neamului capătă tot mai mult contur, și sper ca România să intre în rândul lumii civilizate. Conectându-ne la lanțul energetic spiritual al planetei. Târziu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii Neamului capătă tot mai mult contur, și sper ca România să intre în rândul lumii civilizate. Conectându-ne la lanțul energetic spiritual al planetei. Târziu, foarte târziu ! Poate așa ne eliberăm de acest blestem ancestral ! Descris atât de bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
preferă "diletantismul universal unei specializări universale". Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el "singurele momente de fericire", de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert, căsătoria nefericită cu Gina Manolescu-Strunga, campania de defăimare dusă împotriva lui de ziarul Credința. Marcat de atâtea tare, ale mediului și ale unor colegi, de nefericirile conjugale
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
salon special amenajat pentru muzică și echipat chiar cu o orgă. Aflăm încă din romanul precedent, Fecioarele despletite, că vila Drăgăneștilor e predestinată a găzdui muzica sacră. Vizitată de prietenele familiei, Mini și Nory, ea le face impresia unei impunătoare catedrale: "o cameră imensă, luminată searbăd prin ferestrele foarte înguste și înalte și cu mobilierul de culoare închisă (...) Nory, neastâmpărată, răscolea ceva prin amvonul acela obscur, căci casa era în adevăr înaltă ca o biserică". Angrenată într-o căsnicie trainică, dar
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
încleștează în zarea ei argintie. Cât timp această oglindă Va continua să fie Și să ne găzduiască în visul ei afund Viața și moartea în care ești, în care sunt, Rămân doar povești în care sunt, în care ești. O catedrală de lână Fantome cu crengi, Trunchiuri cu aripi, Aripi cu frunze, Ceața amestecă totul în aliaje confuze Zbătându-se să se desprindă Și să poruncească în zbor, Arborii își pierd penele, Fluturii vâslesc prin țărână aburindă Și se înrădăcinează ușor
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
agregare, Nici orizont între mare și cer, Nici mal între pământ și mare, Iar din adâncul apelor ridicate în nori Se-nalță cârduri de pești prefăcuți în cocori, în timp ce chemarea lor răsună bătrână Ca o limbă de clopot într-o catedrală de lână. într-o păstaie Pentru că nu m-am dezghiocat în alte și alte ființe asemenea mie, Vârstele au rămas închise în mine Ca semințele adormite într-o păstaie, Prea fericită ca să încerce să spargă sicriul. Zadarnic mă cercetez: Văd
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
scindat. Proza scurtă cu care își face debutul literar (Povestiri din provincie, 1967) înseamnă în cazul său nu o vocație, dar necesitatea unui exercițiu, fragmentarist, romanesc. De altfel, trei "povestiri" lungi vor fi integrate, doi ani mai târziu, în romanul Catedrala, 1969. V. Duda este de la început, dar și pentru mai târziu, în câteva alte romane, un prozator al mediilor profesionale. El optează pentru mediul industrial socialist, cunoscut, pesemne, ca jurisconsult. Mediul profesional juridic este cel de-al doilea care apare
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
cunoscut, pesemne, ca jurisconsult. Mediul profesional juridic este cel de-al doilea care apare în cărțile sale. El descoperă acolo tocmai acea lume echilibrată, echivocă, enigmatică, relativistă, greu de distins în elanul ei edificator și vanitățile individualiste travestite ori camuflate. Catedrala este un roman cu teză, structurat demonstrativ, despre putere și presupusa umanizare a puterii chiar în societatea care a demonizat-o, un roman despre sfințenia muncii tocmai în lumea care a distrus disciplina și proprietatea muncii. Motoul cărții, din Malraux
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
teză, structurat demonstrativ, despre putere și presupusa umanizare a puterii chiar în societatea care a demonizat-o, un roman despre sfințenia muncii tocmai în lumea care a distrus disciplina și proprietatea muncii. Motoul cărții, din Malraux, descoperă uzina drept noua catedrală. Așa credea Malraux, autorul citat adesea cu aserțiunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc! Personajul central al Catedralei este un inginer diferit de șefii de tipul "supraomului", din garda uzinală anterioară. Roman al actualității cotidiene
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]