877 matches
-
inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ș.a. Pe palierul colectivului, îl întâlnim astăzi utilizat frecvent atât în literatura de specialitate, cât și în agenda publică, într-o paletă largă de asocieri 4: identitat culturală, identitate națională, identitate etnică, identitate de gen, identitate socială, identitate politică, identitate categorială, sau chiar identitate colectivă ș.a. (vezi Smith, 1991; Gellner, 1983; Bauman, 1992; Calhoun, 1994; Tilly, 1996; Melluci, 1995; Jenkins, 1996; Baumann, 1999; Jasper & Polleta 2001 ș.a.). Cu toate că noțiuni de genul celor enumerate mai sus ne fac să ne gândim la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
categorie la stadiul de comunitate ca o consecință a acțiunii elitelor. Înseamnă manipularea unor trăsături culturale selective, precum și un efort de a aduce congruență între o mulțime de simboluri. Mai recent, accentul este mutat din ce în ce mai mult pe ideile de definire categorială, negociere, multiplicitate, imaginație, fluiditate. Pentru Jenkins, orice tip de identitate este o identitate socială. Într-o minimă accepțiune, aceasta se referă la "modurile / felurile în care indivizii și colectivitățile se disting în relațiile sociale de alți indivizi și alte colectivități
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
numelui și poate să se modifice, în timp ce numele poate rămâne la fel și viceversa. Având în vedere distincția făcută de Jenkins, extern-intern, Calhoun (1994, 1997) consideră că identitatea de grup este relațională, iar identitățile de trib, etnie, națiune, rasă sunt categoriale aceeași distincție o regăsim la Brubaker și Cooper (2000:15). Diferența, spune el, nu trebuie să se refere la conținut, ci "la tipurile de solidaritate și modul de reproducere" (Calhoun, 1997:28). Identitatea relațională se bazează pe existența unor rețele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
el, nu trebuie să se refere la conținut, ci "la tipurile de solidaritate și modul de reproducere" (Calhoun, 1997:28). Identitatea relațională se bazează pe existența unor rețele de relații sociale și pe reproducție prin relații și interacțiuni directe. Identitatea categorială este situațională, membrii categoriilor sunt indivizi mai mult sau mai puțin similari, trăsătura definitorie a identificării ca membru al unei categorii de membrii echivalenți se face prin atribute similare, iar reproducția e mediată prin instituții impersonale, de standardizare culturală la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e mediată prin instituții impersonale, de standardizare culturală la scară mare. Identitatea are un aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că se bazează pe plasarea membrilor în aceleași "grupări" mai degrabă pe baza similarității decât a relațiilor dintre ei. Identitatea devine importantă la intersecția între modurile interne de a organiza viața grupului (care înseamnă de fapt cultura grupului) și atribuirile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fapt asta îl și interesează. Deci, putem concluziona din acest exemplu că nu logica formală 5, ci logica socialului este cea care ne permite utilizarea conceptului identității și studiul schimbării ei totodată. Văzută din alt unghi, ideea că toate construcțiile categoriale sunt esențiale e susținută și de Allport (1954) în domeniul psihologiei sociale -, care arată, tratând problema prejudecăților, a surselor discriminării inter-grupuri, că oamenii nu au numai tendința de a gândi în termeni categoriali, ci și de a privi categoriile sociale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din alt unghi, ideea că toate construcțiile categoriale sunt esențiale e susținută și de Allport (1954) în domeniul psihologiei sociale -, care arată, tratând problema prejudecăților, a surselor discriminării inter-grupuri, că oamenii nu au numai tendința de a gândi în termeni categoriali, ci și de a privi categoriile sociale ca fiind naturale și de a dezvolta credințe în caracterul lor esențial. În câmpul teoriilor identității, aceeași idee este întâlnită și la Smith 6, care afirmă că, de fapt, "construcția socială" văzută ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau mai puțin amplu sau explicit. 8 În ordine: Descriptio Moldaviae (1716), L'Esprit des lois (1748), History of England (1754), Ursprung der Sprache (1772), Phänomenologie des Geistes (1807). 9 Ne referim în aceste rânduri în special la identități colective / categoriale de tipul: culturale, etnice, naționale, pentru că problema identității de gen, de exemplu, începe să apară pe agenda cercetătorilor abia după al Doilea Război Mondial, impulsionată probabil de mișcările feministe din anii '60; lui John Money îi este atribuită în mod
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fi individualiști și instrumentaliști. 35 Această identitate generală, de bază, rămâne oarecum nedefinită; în acest punct se poate face legătura cu perspectivele anterioare, esențialiste, pentru că această identitate generală este, după cum spune Barth, determinată de origine și background: "O atribuire categorială este o atribuire etnică atunci când clasifică persoana în termenii identității sale de bază, cea mai generală, determinată prezumptiv de originea și background-ul său" (Barth, 1985:202). 36 Aceste ultime două caracteristici apar ca o consecință a studierii schimbării identității
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu în cea a conștiinței" (Blaga, 1965:11). 29 Are caracter cosmotic (Blaga, 1965:18). 30 "În afară de structurile și aspectele psihice (stări afective, trăiri, imagini) cari se atribuie inconștientului, noi mai admitem și structuri spirituale ale inconștientului (de exemplu funcții categoriale cu totul specifice)" (Blaga, 1965:21). 31 Pe lângă acești factori de prim ordin, Blaga vorbește și de o serie de factori secundari: "dragostea de liniște", "dragostea de mișcare", "dragostea de nuanță" ș.a. (vezi Blaga, 1956:106). 32 Blaga menționează că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger [1997] 2004: 87). Participarea imaginilor la construcția reprezentării experienței, din perspectiva kantiana, a fost dezvoltată de E. Cassirer, pentru care activitatea spirituală se bazează pe o funcție simbolică cu ajutorul căreia
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități veritabile, deoarece o comunitate adevărată solicită relaționare directă între membrii săi, ceea ce presupune mai mult decât sentimentul de a aparține la un grup. Ideea de bază a acestui argument constă în faptul că există diferențe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
schimbarea ordinii): Când prin această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre și umbra unui vis. (M. Eminescu) Enumerația este o figură de stil care constă în realizarea unei coordonări sintactice în scop expresiv. Integrat întro serie categorială, fiecare termen își potențează semni ficația prin raportare la ceilalți termeni: Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - / Toates praf... (M. Eminescu); Căci eu iubesc / și flori, și ochi, și buze, și morminte. (L. Blaga) Gradația numește un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? (H. Bădescu); Dintrun bolovan coboară / pasul tău de domnișoară. (N. Stănescu) - contiguitate de tip spațial/temporal: aceste tipuri de metonimii pot apela de asemenea la simboluri poetice, ca substitut al reperului categorial de timp sau de spațiu, dar relația metonimică vizează mai accentuat durata și raportul antecedent-succedent, respectiv proximitatea spațială și legătura dintre locul de proveniență și entitatea provenită din acel loc (originea-entitatea originară): Tu te lauzi că Apusul înainte ți sa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal este un model originar, un erou exemplar - mitic, legendar, basmic etc. -, cu un grad mare de convenționalitate (personajele din basme, de exemplu). - Personajul simbolic este un erou de natură categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi pusă la îndoială și, în acest sens, lingvistul John L y o n s considera posibilă emendarea structuralismului de tip saussurean prin admiterea unei determinări culturale, care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
după Saussure, și un aspect material, realizat tot prin raportarea dintre elementele limbii și concretizat prin diferențele fonice sau grafice. Raportarea limbii la valoare nu privește însă din punct de vedere filozofic aceste situații, valoarea fiind luată aici în perspectiva categorială dată de filozofie și de axiologie. Prima problemă care se pune sub acest aspect este una de logică: valoarea de adevăr conținută de expresia lingvistică. Chestiunea este veche, a fost discutată sub diferite aspecte și a avut rezolvări diverse. Tradiția
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în lume", vizat rațional prin filozofie, devine ideație potența-toare și idealitate rezultantă pentru trăirea poetică. Ca atare, deși trăit individual, prin potențare rațională și depășire a egoismului, sentimentul obține prin poezie o impersonalizare, care îl face să acceadă la nivelul categorialului și să se înscrie în sfera general-umanului. Prin urmare, situația este diferită, în principiu, în cazul filozofului, care exersează cugetarea cu abstracții, fondul fiind dat de concepție, iar noutatea de invenția ideilor, filozofia fiind o tendință spre cunoașterea absolutului prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unor înaintași iluștri, în mod deosebit a textelor lui Aristotel, Paul R i c o e u r339 consideră construcția filozofică drept proiectul unei lumi realizate prin vorbirea inventatoare de sens, care, prin metafora vie, este capabilă să rupă structurile categoriale prin care simțul comun (= știința pozitivă) stabilește ceea ce se numește realitate. Ca atare, se produce concomitent o invenție și o descoperire, în care se manifestă necesitatea unui limbaj nou (unei neonimii < fr. neonymie), care însă nu afectează constelația teoretică tradițională
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al gîndirii absente. Sunt oameni goi pe dinăutru și uneori și pe dinafară, niște fantome, ca politicienii. Am mai văzut în jurul acestor fantome o mulțime de aparate, o lume de aparate. Astea păreau reale și păreau și funcționale: făceau ceva. Categorial, nu păreau a fi simple mijloace, ci chiar scopuri, după cîți se învîrteau în jurul lor și care păreau să le ofere un sens. Aparatele făceau sens, fantomele nu. Aparatele reprezentau, eo ipso, progresul, de aici și adulația cu care erau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem cont de a doua întrebare, aceasta presupune existența unui punct de vedere mai categorial, chiar dacă abordarea psihopatologică este mai degrabă orientată spre prima perspectivă. Acest preambul pare cu atât mai important cu cât cercetările actuale se bazează fie pe instrumente de evaluare dimensională, fie pe instrumente de evaluare categorială (Bouvard, 1998) deși este vorba
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]