877 matches
-
se desacralizează și intră în uzul dezorganizării cotidiene sau dispar odată cu actul enunțării lor; altele rămân persuasive doar în registrul nonliterar sau metaficțional și "stau la originea unui număr substanțial de acte de vorbire care le reiau."4 2. Personajul categorial, personajul carismatic și procesul construirii de imagine În procesul cunoașterii absolute, personajul categorial are rolulul unui catalizator spiritual din perspectiva căruia sunt înserate în ordinea firească a vietii "evenimente care schimbă un destin, într-o evidență stare de exasperare și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lor; altele rămân persuasive doar în registrul nonliterar sau metaficțional și "stau la originea unui număr substanțial de acte de vorbire care le reiau."4 2. Personajul categorial, personajul carismatic și procesul construirii de imagine În procesul cunoașterii absolute, personajul categorial are rolulul unui catalizator spiritual din perspectiva căruia sunt înserate în ordinea firească a vietii "evenimente care schimbă un destin, într-o evidență stare de exasperare și tensiune."5 Relevanță comportamentului uman asociat cu retorica eului determina într-un grad
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
perspectiva căruia sunt înserate în ordinea firească a vietii "evenimente care schimbă un destin, într-o evidență stare de exasperare și tensiune."5 Relevanță comportamentului uman asociat cu retorica eului determina într-un grad înalt persuasiunea comunicării și influența personajului categorial în modularea / construirea imaginii de sine prin supremația actului creator și în relație cu ceilalți. În structura acestuia, dialogul nuanțează relația carismatica pe care întotdeauna o recreează prin fapte-eveniment, prin revelația și trăirea la limita a clipei. În genere, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care dinastia miturilor fondatoare ale eului corespunde, în fond, recompunerii sinelui datorită imaginilor ce definesc universul interiorității umane, în suficiente situații-limită, provocări ale destinului, sau paradoxuri. Om al complexelor pe care le ascunde cu grijă, și al tuturor dezvăluirilor, personajul categorial se construiește gradat că un personaj-emblemă creat în subtext, un personaj-fantasmă care se conturează fără voia autorului. Imaginile astfel narate aparțin deopotrivă eului care se povestește, dar și eului care se ascunde, seducător și plin de patimă, în scriitura-refugiu că
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pentru a reliefa imaginea competenței, devenind criteriu de diferențiere a liderilor carismatici de ceilalți lideri. De aceea, carismă are ca sursă comportamentul liderului care, daca este construit drept o atitudine cvasi-emoțională, marchează toate etapele inițierii și formării sale ca personaj categorial mereu dispus să-și "reoficializeze" statutul și să-și impună imaginea. El comunica detașat, prin limbaj, ceea ce are programat, dar și altceva în plus pentru că din discursul narativ în care se regăsește că instanța narativa nu poate lipsi "ierarhia eurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
se fac aprecieri generale.8 Urmează etapă enunțării obiectivelor și a reactualizării cunoștințelor: pentru consolidare a) argumentarea complexității tematice a românului b) identificarea tipurilor de român, cu exemplificări de secvențe narative exponențiale c) varietatea tipologiilor literare, din perspectiva dihotomiei personaj categorial / carismatic pentru evaluare: Felix și Otilia (caracterizări) Elevii vor fi capabili să dezvolte aceste idei pe baza fiselor de lucru primite, să argumenteze influențele balzaciene, caracterul de Bildungsroman, de roman-frescă a societății burgheze, axat pe ideea moștenirii și a paternității
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se bazează pe acest model (vezi, de exemplu, Finke, 1990), subiecților li se vor înfățișa
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se bazează pe acest model (vezi, de exemplu, Finke, 1990), subiecților li se vor înfățișa segmente de figuri geometrice: un cerc, un cub, un
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale asupra gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți să folosească exemplarele unor categorii pentru a forma o nouă categorie care să includă toate exemplarele. Studiul a apelat la trei forme de manipulare: în prima, s-a recurs la
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nedorite în rândul copiilor. Ipoteză de cercetare (H2): Bunicii valorizează mai mult bunăstarea materială, decât performanța școlară a nepoților. Ipoteză de nul (Ho): Bunicii valorizează mai mult performanța școlară a nepoților, decât bunăstarea materială. În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe bunici, reies următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
totodată a nemulțumirii nepoților; bunicii, deși acceptă aceste roluri, resimt un stres suplimentar ca urmare a responsabilităților noi; lipsa de timp liber de care bunicii ar avea nevoie după o perioadă de lucru intens. În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe nepoți, reies următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • scăderea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
față de eficiența educațională. Desigur, s-a constatat, statistic vorbind, un efect principal al ambelor variabile independente luate în calcul (tutore, vârstă), dar și un efect de interacțiune al acestora. b) Pe ghidul de interviu: În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe bunici, reies următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
se obțin rezultatele cele mai bune. În concluzie, înlocuirea părinților cu bunicii conduce la apariția de efecte nedorite la copii. Preocuparea bunicilor pentru satisfacțiile materiale este prioritară preocupării pentru obținerea performanței școlare de către nepoți. În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe nepoți, reies următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • scăderea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cultură putem trata diferite tipuri de creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte roman, poezie, drama și conceptul înglobând literatura, avem operele concepte specifice din spațiul muzical, pictural sau regizoral. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități provenite din același substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanța sau materia, semnificare generică care include, în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Images et représentations..., op. cit., p. 97 Primul cîmp reunește elementele de definiție, indisociabile de obiectul reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la studenți, este un exemplu de cogniție de acest tip. Această entitate categorială va organiza, în sistemul periferic, scheme de interpretare a acestui obiect. Cîmpul normelor cuprinde "cogniții centrale investite cu o valoare pozitivă sau negativă în ochii indivizilor" (Moliner, op. cit., p. 98). Aceste elemente au o pregnanță evaluativă în măsura în care, aparținînd sistemului central
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în "savanți amatori"". Ibid., p. 53 Mișcarea schimburilor verbale o reproduce pe cea a influenței unei RS, fără a se reduce totuși la aceasta. Cuvintele, activitățile denominative (Moscovici, 1999) și chiar solilocurile copilului presupun o reprezentare prealabilă sau o referință categorială, socială, interactivă, în același timp exterioară și interioară cuvîntului, o imagine, un semnificat, una sau mai multe cogniții în curs de formare. Categorizarea socială, ritualurile, căutarea de consistență sau de explicații, apartenența la grupuri, conceptele de presupus și de implicit
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la "elementele universului semantic al termenului sau obiectului studiat [...], implicite sau latente, care ar fi scufundate sau mascate în producții discursive" (Abric, 1994, p. 66). Aplicarea acestei proceduri este ușoară și permite obținerea unei liste de cuvinte care constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des citați, fluiditate verbală, proporția numărului de termeni diferiți în raport cu totalul
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cauzalitate internă sau "eroare fundamentală") al unui accident sau eșec la un examen. Categorizare socială: regrupează diverse abordări ale genezei categoriilor ce compun o RS. Una din grilele teoretice postulează faptul că un colectiv, reprezentîn-du-se social, este locul unei nivelări categoriale (asimilare în intern), în același timp cu opoziția la un alt grup (categorii identitare, create prin contrast cu ce-lălalt). Alte lucrări arată că anumite ansambluri pot produce definiții diferențiate despre ele însele, men-ținîndu-și în același timp o coeziune internă puternică
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial al activităților de propagandă, trimite la opozițiile radicalizate în termeni de viață și moarte sau de adevărat și fals, incitînd subiecții spre judecăți grăbite față de un individ, pe baza apartenenței sale categoriale și potențiale la o etnie, statut, religie, naționalitate sau clasă. Sistem de comunicare: ansamblu coordonat de mijloace de producție, de publicuri, de raporturi sociale, de sisteme de RS și de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt reperabile trei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dezvolta) numai o dimensiune gramaticală. Sistemul gramatical se constituie: 1. dintr-o rețea de coordonate și de relații între coordonate, desfășurată în plan semantic și în planul expresiei, prin (pentru) înscrierea sistemului lexical în relația de interdependență morfologie-sintaxă: a. coordonate categoriale de gradul I, prin care unitățile lingvistice - componente ale sistemului lexical - primesc o anumită identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care unitățile lingvistice - componente ale sistemului lexical - primesc o anumită identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal/impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la nivel morfologic (numărul singular/plural) sau cu originea în opoziții interne determinate de intrarea unităților lexicale în relații sintactice sau de poziția lor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal/impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la nivel morfologic (numărul singular/plural) sau cu originea în opoziții interne determinate de intrarea unităților lexicale în relații sintactice sau de poziția lor în plan deictic (diateza activă/pasivă etc.; persoana I/a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de vorbire) în sistemul lexical prin dezvoltarea categoriilor gramaticale de gradul II, în sistemul gramatical și în actualizarea lui în structura morfo-sintactică a textului. În interpretarea prin limbă a lumii extralingvistice, perspectiva semantică își impune rolul predominant în generarea opozițiilor categoriale (lexico-gramaticale) de gen și număr la substantiv și pronume (lună, soare, corabie, dimineață etc.; fată, băiat, căprioară, cerb; codru, codri, corabie, corăbii etc.; el, ea; eu, noi etc.). Perspectiva sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și verb. Perspectiva deictică - în complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în lume și de caracterul egocentric al actului lingvistic, orientează opozițiile categoriale de diateză, timp, aspect, mod la verb, determinare, la substantiv etc. Perspectiva sintactică - în complementaritate cu perspectiva deictică - intră într-un raport special, de o complexitate deosebită, cu perspectiva semantică în desfășurarea funcției fundamentale a actului de comunicare - predicația. În
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]