677 matches
-
punct de vedere citând tezele Sfântului Augustin, care sublinia în repetate rânduri că Dumnezeu a permis răul doar pentru a produce un bine cât mai mare și ale Sfântului Toma, care arăta că permiterea răului lucrează spre binele universului. Conform catehismului bisericilor creștine, Iisus Hristos este „Noul Adam", inaugurând noua creație: "Primul om ieșit din pământ este pământesc, însă cel de-al doilea om vine din cer" (1 Cor 15, 47). „Noua naștere" inaugurată de Hristos este viața dumnezeiască dată celor
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
prin intermediul sacrificiului lui Iisus. Printre creștini, există incertitudine privind problema dacă embrionii umani au suflete, și la ce moment dintre concepție și naștere, fetusul dobândește un suflet și conștiință. Această incertitudine este raționamentul general din spatele credințelor creștine privind legalizarea avortului. Catehismul prezent al Bisericii Catolice definește sufletul ca "cel mai lăuntric aspect al oamenilor, acela de cea mai mare valoare pentru ei, acela prin care sunt în mod special în imaginea lui Dumnezeu: "sufletul" simbolizează "principiile spirituale" din oameni." În clipa
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
din Brașov despre un atac iminent al turcilor, acesta fiind cel mai vechi document scris în românește. Prima carte tipărită, o carte de rugăciuni în limba slavonă, a apărut în Muntenia în 1508, iar prima carte în limba română, un catehism, a fost tipărită în 1544 la Sibiu. Unii autori susțin că pe locul unde ar fi funcționat prima școală românească din Maramureș, la Ieud, a fost descoperit „Codicele de la Ieud”, în care sunt cuprinse și trei manuscrise scrise cu litere
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
continuat activitatea de tipărire. În Transilvania a existat o adunare a Fraților Polonezi până la începutul secolului al XVIII-lea. La întruniri, care se țineau chiar și de trei ori pe săptămână, ei cântau psalmi, ascultau predici și citeau dintr-un catehism ce fusese întocmit pentru a le explica învățăturile. Pentru a se păstra puritatea congregației, coreligionarii erau corectați, sfătuiți și, dacă era necesar, excluși. În cele din urmă frații polonezi au fost risipiți în toată Europa, fiindu-le din ce în ce mai greu să
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
(din limba latină "doctrina") înseamnă "o sumă de învățături" ori "instrucțiuni", principii de învățătură sau poziții, precum corpul de învățături în domeniul sistemelor credinței sau științelor. Cuvântul corespunzător din limba greacă este la baza etimologiei cuvântului catehism. Deseori, "doctrina" implică în mod special dogme religioase, așa cum sunt promulgate de biserică, dar nu numai. "Doctrina" se poate folosi și cu privire la un principiu de lege, în tradițiile dreptului comun, stabilite prin tradiții sau prin istoria unor decizii trecute, așa cum
Doctrină () [Corola-website/Science/299462_a_300791]
-
făceau recurs la argumentația lui, în două feluri: Accentuarea ideii legământului, cu relaționare la Vechiul și la Noul Testament, trasează până astăzi înțelegerea și practica botezului în bisericile reformate. Johannes Calvin continuă teologia legământului dezvoltată de Zwingli. El numește botezul în catehismul pe care l-a tipărit la Geneva drept un "semn extern pentru noi al bunăvoinței dumnezeiești" și un „zălog“ al milei lui Dumnezeu. Calvin nu considera botezul ca fiind necesar pentru mântuire. Catehismul din Heidelberg îl definește drept „renaștere din
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
dezvoltată de Zwingli. El numește botezul în catehismul pe care l-a tipărit la Geneva drept un "semn extern pentru noi al bunăvoinței dumnezeiești" și un „zălog“ al milei lui Dumnezeu. Calvin nu considera botezul ca fiind necesar pentru mântuire. Catehismul din Heidelberg îl definește drept „renaștere din apă și din duh“ astfel Învățătura despre botez a anabaptiștilor este o dezvoltare a anumitor aspecte din învățătura lui lui Zwingli. Și pentru aceștia botezul este doar un simplu simbol al legământului pe
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
Dar fiecare sat avea biserică și Biserica se preocupa în continuare și de aspectul acesta al educației și învățământului, chiar dacă acum interfera cu cel de stat. Este foarte important faptul că între obiectele obligatorii care se predau se număra și "Catehismul"; școlile primare erau puse sub imediata supraveghere a Comitetului Școlar local format din membri ai Consiliului comunal, unul din preoții comunei și doi notabili din comună desemnați de minister. Despre școala din Enăchești, înființată în luna mai 1892, se păstrează
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
papa Ioan Paul al II-lea l-a numit prefect al „Congregației pentru Doctrina Credinței”, în anul 2002 devine decan al „Colegiului Cardinalilor” și episcop de Ostia. Din 1986 până în 1992, cardinalul Ratzinger funcționează ca președinte al Comisiei pentru prepararea Catehismului Bisericii Catolice. Cardinalul Ratzinger a condus oficierea slujbei religioase cu ocazia funeraliilor papei Ioan Paul al II-lea la 8 aprilie 2005. În după-amiaza zilei de 19 aprilie 2005 a fost ales papă, luând numele de Benedict al XVI-lea
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
odată cu alegerea celui de-al treilea episcop evanghelic-luteran, anume Lukas Unglerus, Sinodul Evanghelic a preluat și Confesiunea Augustană (prescurtat C.A. în română, traducerea termenului german "Augsburger Bekenntnis", confesiunea de la Augsburg, prescurtat A.B.), care constituie până în prezent, alături de Micul Catehism al lui Martin Luther, baza învățăturii bisericii evanghelice. Reforma protestantă nu s-a reflectat numai în viața religioasă a sașilor transilvăneni, ci a dus, prin introducerea noii ordini bisericești, la reorganizarea sistemului școlar - atestat deja din secolul al XIV-lea
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
martie). Se pare că aceasta era maniera de lucru a tălmăcirilor călugărului Samuil Micu. Nu agrea aportul unor colaboratori, sau traducerea colectivă. Când canonicul de la Oradea, Ion Corneli, l-a rugat să revadă din punct de vedere stilistic și lingvistic Catehismul, Samuil Micu îl traduce din nou. Și spune el însuși în "Prefața" Bibliei (1795): "deci ca stilul și așezarea graiului întru aceeași Biblie să nu fie osibit, puindu-se unele dintre ace tălmăcire, altele dintru a altuia, s-au socotit
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
fost Martin Knutzen care l-a îndrumat spre studiul filosofiei lui Wolff și al fizicii lui Newton. Kant se orientează spre secțiunea clasică, "Lateinschule". Disciplinele principale erau latina (până la 20 de ore săptămânal) și teologia (în sens de studiu al catehismului); se familiarizează cu filozofia lui Leibniz. De aici dragostea lui Kant pentru poezia latină și aversiunea față de formalismul cultului religios. Kant va lucra trei ani la "Reflecții asupra unei veritabile evaluări a forțelor vii", lucrare care va fi imprimată în
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș". Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română. Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”. În
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Lupu, reușește să întemeieze la Iași, prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de mitropolitul Petru Movilă. Drept reacție la propaganda calvină din Transilvania a redactat „Cartea care se cheamă "Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc"”, prima scriere românească de polemică teologică. În aprilie 1653 s-a retras la mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657. La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
urmașul acestuia principele palatin Ottheinrich (1556-1559) decretează drept confesiunie oficială reforma lui Martin Luther. Urmașul acestuia principele Friedrich al III-lea din Pfalz (1559-1576)s-a dedicat unei ramuri calvinist reformate. În timpul domniei lui a fost elaborat în anul 1563 "Catehismul din Heidelberg" care a devenit temelia mărturisirilor de credință din biserica reformată. Această carte a fost deja tradusă în 400 de limbi. După o scurtă revenire la luteranism în perioada lui Ludwig al VI-lea din Pfalz (1576-1583) Heidelbergul rămân
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
Cu această ocazie sunt primiți și la , schimbându-se informații, aprofundându-se problemele doctrinare din țările respective și căutându-se soluții pentru rezolvarea lor. Împreună cu Congregația lucrează în strânsă colaborare Comisia Biblică Pontificală, Comisia Teologică Internațională și Comisia Interdicasterială pentru Catehismul Bisericii Catolice. Prefectul Congregației este și președinte al acestor comisii.
Congregația pentru Doctrina Credinței () [Corola-website/Science/299682_a_301011]
-
a fost pentru ea o lovitură fatală. Cu toate acestea, misionarii câștigaseră deja Turkestanul chinez, răscruce între civilizații și credințe, unde s-au înrădăcinat stabil, devenind religia oficială a turcilor uiguri și cucerind chiar și China, unde s-a răspândit "Catehismul religiei lui Buddha al Luminii", redactat sub ordin imperial de către un episcop maniheist. Distrugerea regatului uigur de către kirghizi, în anul 840, și persecuția religiilor străine de către împăratul Wuzong, în anul 843, au antrenat distrugerea comunităților, care abia au supraviețuit un
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
Academia Vasiliană) și o tipografie. Domnia lui relativ lungă a asigurat un nou avânt culturii bisericești. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărți bisericești („Carte românească de învățătura duminicelor de peste an” - Iași 1643 ; „Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” - Suceava 1645), dar și o carte de legi, „Pravilele împărătești”. În acest fel s-a mai făcut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică și stat. „Predoslovia” domnitorului Vasile Lupu la „Cartea românească de învățătură” („Cazania
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
lui Dumnezeu. Acest precept a avut consecințe importante deoarece a dus la traducerea Bibliei din limbile liturgice (latină, greacă și slavonă) în limbile vorbite de mase (adică în germană, cehă, poloneză, franceză, maghiară etc.; în acest context a apărut și Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română). Pe de altă parte, același precept a dus la apariția dorinței indivizilor de a învăța să citească pentru a putea avea acces la cuvântul lui Dumnezeu. O altă particularitate a protestantismului a fost
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Heinrich Matthias (1672-1746), a devenit ulterior un cler. Heinrich Telemann a decedat în 1685, lăsând-o pe Maria să își crească copiii și să supravegheze educația lor. Telemann a studiat la Gimnaziul Altstädtisches și apoi la Domschule unde a învățat catehismul, latina și greaca. La vârsta de zece ani a luat lecții de canto și a studiat interpretarea la claviatură timp de două săptămâni cu un organist local. Acest lucru a fost suficient ca Telemann să învețe singur alte instrumente (flaut
Georg Philipp Telemann () [Corola-website/Science/317538_a_318867]
-
și Mesia), care înseamnă „uns”. Prenumele în limba română provine din limba slavonă "Їисоуса", care a fost preluat din limba greacă, unde la inițială este un hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost "Jssus" ("Catehismul" lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj). În limba română forma "Iisus Hristos", utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, Grafia "Iisus" este etimologică, ea reproducând sunetul "η" din "Ιησούς", care în latină a fost redat ca "e
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
toate aceste superstiții până la sfârșitul vieții sale. „O religie a terorii într-un cămin al disciplinei riguroase a contribuit la formarea tinereții și a credinței sale”. La școala din Mansfeld a avut parte mai mult de rigoare, severitate decât de catehism. Într-o zi, de exemplu a fost bătut de 15 ori pentru că a declinat greșit un substantiv. La 13 ani a fost promovat la o școală secundară, ținută de o confrerie religioasă la Magdenbourg, iar la 14 ani a fost
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
credința, adică primirea harului, căci Taina nu era decât cuvântul legat de un semn văzut; Cât privește Taina pocăinței, s-a deformat prin rușinosul trafic al indulgențelor. „Înapoi la Evanghelie!”, cerea Luther. A treia scriere, cea mai teologică și, alături de Catehismul Mic, cea mai simplă din câte a lăsat Luther, este Despre libertatea creștinului, redactată în noiembrie 1520. A fost scrisă în limba germană și era adresată papei Leon al X-lea ca un fel de justificare împotriva excomunicării, la care
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
individualizată, ne mai exprimând apartenența la aceeași realitate hristică a Bisericii. Nu mai existau reguli, norme sau obligații, fiecare-și era propria normă. Când a văzut ce se întâmplă, l-a îndemnat pe prietenul său Filip Melanchton să întocmească un Catehism, Loci communes, în care Biserica Invizibilă primea un oarecare contur, credința individualizată trebuia să se supună unor principii etc. Luther a îndemnat călugării la părăsirea jurământului depus, el însuși căsătorindu-se cu o fostă călugăriță, Katerina de Bora și având
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
să știe, are parte de peregrinare, în sângele său dezvăluindu-se chinul netihnei, iar în suflet, lipsa de stare. Vasile, împreună cu frățiorii, sau singur, a făcut drumul dintre sat și oraș, îmbrățișând lumea, într-o parte, prin uimire, astfel deschizând catehismul naturii; iar în cealaltă, prin mirare și incipientă "înțelegere", apropiindu-se de catehismul omului. Într-o parte, privește cu uimire la "reînnoirea anuală a vivacelui, prin împerechere la porunca continuității impusă de Fire - cum avea să spună despre Dragobete - , la
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]