KorAP: Find »[drukola/base=catren & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...46 >

1,146 matches

Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293

trăiască emoții intense în timp ce vizualizează, cu ochii minții, tabloul iubirii cu inocența și uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite

DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști, el

DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști, el cu un fulg de nea : "Eu - fulg de nea, firav, în zbor rătăcitor,/ Între pământ și cer dorind să dănțuiesc

DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
rătăcitor,/ Între pământ și cer dorind să dănțuiesc," și a iubitei cu un râu (apa unui râu): „Tu - râu, curgând sub deal, cu unde ce-ți sclipesc/ De mari dorinți ori, poate, doru-ți arzător,”. Trecerea la cel de al doilea catren conturează imaginea cuplului care-și pune întrebări, își face planuri, bucurându-se de o existență comună, în care-și găsesc locul și lucruri, dar și preocupări mărunte. În fapt, este vorba de o viziune idilică, cu ușoare accente ludice asupra

DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487

n-avea niciun haz. În general, zilele de post n-au niciun haz. Așa că am trecut la un subiect mai digerabil. Mi-am propus încă de anul trecut să public un volum de epigrame. Pentru asta trebuie să culeg toate catrenele de peste tot, inclusiv replicile, să fac o selecție la sânge, să mai cizelez un pic unde e cazul, să le grupez pe capitole și cu asta, volumul e gata. Doar că de câteva luni, constat că treaba bate pasul pe

ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010

LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > CÂTEVA CONSIDERAȚII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ȘI EPIGRAME "DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ", EDITURA EDO, BUCUREȘTI, 2012 Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
CÂTEVA CONSIDERAȚII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ȘI EPIGRAME "DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ", EDITURA EDO, BUCUREȘTI, 2012 Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem tota nostra est”. Epigrama și catrenul satiric ochesc la țintă cu o remarcabilă economie de mijloace în cadrul cărora calamburul, jocul de cuvinte, asociația frapantă de sensuri și cuvinte ne uimesc și ne încântă, căci farmecul epigramei stă în poanta ei. Non multa, sed multum este proverbul

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
să privească atent realitățile din România, interesat nu doar de promovarea propriei creații, ci și a confraților de gen din țara mumă. Așa se face că a întocmit și publicat în colaborare cu alți iubitori ai genului o antologie de catrene și epigrame, De la Agonie la Ext(H)az, Editura EDO, Buc., 2012. Așa cum notează prefațatorul volumului, George Corbu, datorită internetului și a noilor facilități de comunicare grupul de autori reprezentați de volumul în discuție s-au constituit într-un „cenaclu

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
Europene, care mai mult „dansează” decât lucrează. Deci zice Petru Ioan Garda: „Parlamentarii Uniunii,/Nu-s nici mai harnici, nici mai culți,/Ba sunt cu mult mai leneși unii,/Dar dorm pe bani ceva mai mulți.” (p. 62). Dacă majoritatea catrenelor privind relația noastră cu Europa sunt dominate de tristețe și frustrare, ne bucurăm să descoperim o geană de lumină la Laurențiu Ghiță care în Democrație sterilă? ne amintește că în ciuda nemulțumirilor justificate ale populației câștigurile democrației pentru spiritul uman sunt

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
cu vederea: „Tot apare pe ecran/ O pereche curioasă:/Dânsul este vaporean/Dânsa este vaporoasă.” (Laurențiu Ghiță, Băse și Nuți Udrea, p. 75). Cât despre cum arată concret tranziția la nesfârșit pentru români, despre asta aflăm din numeroase epigrame și catrene scrise cu năduf. Frigul n-a dispărut din casele românilor: „S-a așternut din plin zăpada/ Și frigul intră pân’la oase/ Că iarna s-a ivit pe stradă.../ Pesemne c-a scăpat din case”. (Nicolae Bunduri, Iarna pe uliță

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
lui Arghezi măiestrie/( Cel ce-a transpus sordidu-n poezie)/ Din bube, mucigaiuri și noroi,/Guvernul nostru iscă biruri noi.” (Noi taxe și impozite, p.112). În primul eșalon de victime se situează pensionarii a căror soartă este deplânsă într-un catren sfâșietor de trist: „Și ei vor să protesteze/Pentru viața lor săracă,/ Ar scrâșni și din proteze,/ Dar n-au bani să și le facă”. (Constantin Iurașcu Tataia, Protest pensionari, p. 115). Soluția la foamea care bântuie prin spitale ar

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
nu-mi cere-a fetei mână,/ Că nu-ți dă mâna să mi-o iei!” (Petru Ioan Garda, Refuz, p. 63). Jugul căsniciei nu scapă nici el de zeflemeaua epigramiștilor și de jocuri de cuvinte dintre cele mai savuroase. Următorul catren pare până la un punct o confesiune despre fericirea conjugală de lungă durată, dacă nu s-ar încheia cu o poantă dramatică: „Sunt sărman ca un păduche/Dar cu soața am trăit,/Patruzeci de ani, pe muche/... de cuțit.” (Nicolae Bunduri

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
de banchete”, după o expresie călinesciană, orchestrând tonuri dintre cele mai diverse, de la satira mușcătoare la grația de madrigal sau poza teatrală infatuată, făcând dovada unor talente a caror traiectorie merită urmărită. Referință Bibliografică: Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame De la Agonie la Ext(H)az , Editura EDO, București, 2012 / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sorin Olariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială

CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358

un ginere ce își așteaptă a lui mireasă”. Dacă Hemingway, laureatul Nobel, ne-a dăruit celebra povestire ,,Bătrânul și marea” (după care s-a turnat un antologic film artistic de lung metraj) -, Cristina Mariana Bălășoiu croșetează, la paginile 13-14, nouă catrene, sub titlul ,,Bătrânul și motanul”. ,,Peștișorul fermecat” ne îmbie cu o atmosferă de basm, iar inscripția cu titlul ,,Bulgăreasa” - cu una de-a dreptul copilăroasă, pe care o cităm: ,,Iaca, vine o bulgăreasă,/ Înaltă, suplă și frumoasă,/ Ochii-i mici

Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
poema de notație, în două strofe, dintre care o cităm pe prima: Sta cuminte și căta/ Cum să prindă pasărea,/ În cuib, la ea, mâna băga,/ Cu ea puțin se juca...” - cele trei puncte din finalul deschis al acestui prim catren ne îndeamnă să continuăm: Și păsărica mângâia,/ Tandrul copil de peruzea”... Doamne, ferește-ne! Cine știe ce se mai poate întâmpla... Notabilă este poema cu final mortal ,,Pescarul pescuit de pește”, pe care un artist vizual redutabil o poate transpune într-o

Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
de umplutură. Ba..., mai cuprind și o eroare impardonabilă: ,,Rondelul luminilor” - de ...opt (?!?) strofe, care nu are, nici în mânecă, nici în clin, nicio tangență cu această formă fixă: RONDELUL. Care este compus din 13 (treisprezece) versuri, grupate în trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile 7 și 8, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se numai la două rime. Există și rondeluri de 12 versuri (un catren

Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile 7 și 8, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se numai la două rime. Există și rondeluri de 12 versuri (un catren, un terțet și un cvintet). Cultivat îndeosebi în poezia medievală franceză, redescoperit și reluat în poezia modernă, rondelul a fost reprezentat în toate literaturile.” (C. Fierăscu, Gh. Ghiță: ,,Mic dicționar îndrumător în terminologia literară”, ediție revăzută și adăugită, Ed. Ion

Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177

volum separat, intitulat „Retorica balansoarului” Specia epigramei are mare vechime, părintele ei fiind Marțial, poet de limbă latină, urmat de o întreagă suită de iubitori ai acesteia. „Epigrama cuprinde, în esență, glumă ironică și umor sarcastic, are proporții reduse (de catren) și satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și care se termină printr-o poantă ironică” ( v.Dex.) În spiritul acestor caracteristici ale epigramei, Teodor Barbu ne oferă două definiții personale : „Patru versuri „libertine” Oricare epigramă

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
târziu, desenează o creație poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripțiile, dedicațiile au luat întorsătură satirică, ironizând diverse manii, apucături, vicii. In epoca modernă, epigrama a devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale ființei umane, în general” (Dicț. de termeni literari- Ed.Academiei, 1976, p.145-146) Creatorii unor astfel de producții poetice pot fi categorisiți în: părinți sau inițiatori, celebri

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
că a alcătuit, în 1995 „Istoricul epigramei vâlcene”, carte prefațată de prof. universitar dr. Traian Cantemir. În această istorie antologică a epigramei vâlcene, la pagina 69 se află și autorul acestui volum , Teodor Barbu, cu câteva din cele mai reușite catrene umoristice, ca expresie a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
dosul ușii, / Că prin țară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat țărușii, / În alt loc se bat țăranii.”/ Apariția noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă și lacomă, n-a scăpat de înțepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri și

PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776

mai”). În câteva dintre poemele sale remarc efectul reușit al unui artificiu cu rezonanță în muzică și poezie - repetiția, în speță poemul “Să cânt, dar și să tac”, în care versul al patrulea se repetă în fiecare dintre cele opt catrene ale poemului: “Promisiuni și jurăminte,/ Și un parfum abroziac/ De tine îmi aduc aminte -/ Mă fac să cânt dar și să tac...// [...] Și inima-ți ce ritmic bate,/ Și băsmăluța de bumbac/ Ce ți-am furat-o din păcate,/ Mă

FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
tac// [...]// Sărutul cel din fapt de seară,/ Îmbrățișarea din iatac,/ În mare parte voluntară,/ Mă fac să cânt dar și să tac...”. Iată și efectul refrenului onomatopeic amplasat în al doilea și al patrulea vers, în fiecare dintre cele patru catrene ale poeziei “Albinuța”, un armonios text pentru un eventual (inspirat pe măsură) cântec destinat repertoriului muzical pentu copii: “Ziua-ntreagă, vrei nu vrei:/ Zum-zum-zum!/ Colo-ncoace prin știubei:/ Zum-zum-zum!/ Printre florile de tei:/ Zum-zum-zum!/ Zboară cât îi place ei:/ Zum-zum-zum

FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875

amintiri ,, autor Alexandru Ene. Este carte de debut. Editată la Editura Lucas, Brăila, 2016. Corectura este făcută de Aurel Furtună și Virgil Matei. Culegere computerizată de Dan Dumitrașcu Cartea ,, Drumul către amintiri ,, este împărțită pe trei categorii poetice: Versuri, Fabule, Catrene epigramatice. Toate acestea sunt dedicate soției sale Mihaela. În capitolul Versuri, descopăr sedimentări sufletești depuse pe parcursul anilor prin care Domina Sa, dorește să se regăsească în această viață singură care ne aparține fiecăruia. Prin speculații inteligente ne propune profunzimea inconștientului

DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1472537894.html [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]