1,147 matches
-
dosul ușii, / Că prin țară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat țărușii, / În alt loc se bat țăranii.”/ Apariția noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă și lacomă, n-a scăpat de înțepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri și
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
care-ncet suia spre steaua ta, spre steaua mea. Era o partitură de duet, dintr-un iernatic ton de menuet, cântată-ncet sub cerul gol în fa diez, în si bemol. O ascultau mirații trecători și-o murmurau iubiții din catren dar cei plecați, cei călători se adânceau în zori mânați de șuieratul unui tren. Pianul trist suna dezacordat iar clapa lui tocită o visez; Cânta o melodie bătrânul tonomat în si bemol în sol, în do diez. Leond IACOB Referință
MELODIE ÎN MINOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360841_a_362170]
-
ca visuri să îngrop, În străfunduri de avene. Oare cine mi-ar interzice, Ca iubirea să încolțească? Timpule să-mi fii complice, Lasă-mi inima să iubească. Nu mai scriu lungi poeme, Să cred că am obosit? Reușesc doar simple catrene, Totuși mă simt mulțumit! Îmi păstrez optimismul intact, Cu care am trecut prin viață, Cu Soarele am un contract, Să mă alinte în orice dimineață. Referință Bibliografică: Cu sufletul în foc ! Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228
CU SUFLETUL ÎN FOC ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360888_a_362217]
-
E de notorietate lirică, sonetul este forma cea mai dificil de realizat - dificultatea constând în forma fixă și obligatorie pe care genul o impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
numeroase reviste cu epigramă. A fost membru fondator al Societății și revistei „Filarmoniaˮ. Membru al Uniunii Epigramiștilor Români și al Cenaclului „Satiricon” din Cluj-Napoca, este prezent, lună de lună, în ziarul local „Făcliaˮ cu epigrame în rubrica „Cioace la Satiriconˮ, catrenele sale fiind votate de multe ori printre cele din top și îl regăsim în aproape 40 de antologii de epigramă din țară și din afara țării. În curând, scriitorul ne va dărui nu mai puțin de patru cărți (de poezie, epigramă
70 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363098_a_364427]
-
E când metafizic, când trivial, când cotidian, când eternal-celest. E mereu altfel, rămânând pretutindeni, el însuși. E o admirabilă unitate în diversitate. Poemele oscilează între halebardă și floare. Jucărie sau scalpel. Există până și poem în poem. Iată un admirabil catren încastrat într-un poem cu o altă direcție lirică: „Iubito, tu ești doar femeie,/ Femeie, tu ești doar un om,/ Iubire, tu ești doar scânteie,/ În ochii Creatorului - atom.” Jocul asemănărilor în sonoritatea cuvintelor duce uneori la o muzicalitate de
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
fac versurile paralele, fiind astfel stabilit cadrul unui imn de slavă. Observăm deci repetiția, alternanța și monorima parțială, între versurile paralele de la o strofă la cealaltă. Ne putem gândi eventual la o subîmpărțire a versurilor, strofele căpătând astfel formă de catrene. Cel care cântă imnul de slavă se adresează îngerilor în mod direct la persoana a doua plural, iar lui Dumnezeu în mod indirect, la persoana a treia singular, El fiind slăvit. După aceste patru strofe urmează încă una, suplimentară, în
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
cel de al doilea din Psalmul 121. Fără a fi poet, am încercat o traducere versificată în limba română, inexistentă până astăzi. Nu am putut reda textul în distihuri. Datorită necesității utilizării perifrazelor, am fost nevoit să transform distihurile în catrene (lucru relativ și prin intonația cântării), cu excepția ultimei strofe, în care o asemenea intonație, ritm și rimă nu există, iar o subîmpărțire a distihului în catren este imposibilă. Altfel, versurile ar fi fost extrem de lungi, ele fiind lungi și în
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
textul în distihuri. Datorită necesității utilizării perifrazelor, am fost nevoit să transform distihurile în catrene (lucru relativ și prin intonația cântării), cu excepția ultimei strofe, în care o asemenea intonație, ritm și rimă nu există, iar o subîmpărțire a distihului în catren este imposibilă. Altfel, versurile ar fi fost extrem de lungi, ele fiind lungi și în textul original. Am căutat să păstrez sensul, deși uneori am adaptat metaforele, respectând însă aspectul lor inițial. ȘALOM ALEIKHEM (PACE VOUĂ!) Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici Îngeri
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
publicului, ce le-a salutat cu puternice aplauze. Mulțumiri i-au fost aduse și universitarului Doru Simion Cristea din Portugalia, reprezentat în sala de pr. Simion Cristea. Replică a venit din partea lui Eugen Cota, care a citit un madrigal și catrene inspirate de antologie, apoi o sensibilă creație lirica de sezon. Aurel Lucian Chira a intervenit în aceeași notă, cu o inspirată epigrama. Bistrițeanca originară din Telciu, Rodica Fercana, a fost prezentată de către Antonia Bodea. După ce poeta și-a prezentat pe
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
din lirica proprie. Aprecieri la adresa muncii sale culturale au făcut Romulus Berceni din Năsăud, Mircea Daroși din Nepos și Raveca Vlașin din Dej, care a adus mulțumiri gazdelor manifestării. Vasile B. Gădălin, inconfundabil, a sintetizat activitatea Rodicăi Fercan în câteva catrene. Ioan Mititean, conducătorul Filialei Năsăud al LSR, a vorbit despre activitatea filialei din cei doi ani de activitate și despre proiectul „Cartea pe roțiˮ, care duce oamenii de cultură năsăudeni în cele mai îndepărtate localități rurale. Ioan Seni, conducător al
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
bilanț sentimentalˮ la sfârșit de an, în care i-a amintit pe Al.F. Țene, Titina Țene, Iulian Patca, Gavril Moisa, Antonia Bodea și Voichița Pălăcean-Vereș. Mulțumirile au venit din partea mereu inspiratului V.G. Gădălin, ce i-a răspuns cu câteva catrene. Romulus Berceni a prezentat revista „Ecologistulˮ, pe care o îngrijește, apoi a recitat o emoționantă poezie închinata naturii. A urmat „Poezia în recitalˮ. A citit din creațiile lor recente: Vasile Gădălin, mereu cu dor de acasă, Lucia-Elena Locusteanu, ce a
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
am auzit. Tu l-ai auzit, Blândule? ‒ Nu, toa’șu colonel. Să fiu al dracu’ dacă l-am auzit! ‒ Vezi, pișpirică? Nici eu, nici Blându nu te-am auzit citind, așa că, dă-i drumul! Ce să fi făcut? Am citit catrenul, liniar și rece, ca pe o rețetă de prăjituri. Ca răsplată pentru efortul meu, am primit una bucată pumn, în moalele capului, de la onor toa’șu colonel, care se poziționase între timp în spatele meu, alegându-și cu grijă momentul în
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
l-ar fi determinat, ambițios și tenace cum era, să o ia de la capăt și să-mi modifice din nou arhitectura facială. Așa că, m-am conformat și am recitat, cu o oarecare interpretare și cu o fărâmă de trăire, textul catrenului meu. Cred că i-a plăcut colonelului cum am ciripit, altfel nu m-ar fi aplaudat frenetinc cu două palme peste ceafă: ‒Bravo, lighioană!...vezi că se poate? ‒Vă mulțumesc!... am îngăimat eu. Fleașc! ‒ o palmă peste bot, trosc! ‒ un
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
ai belit-o! Când te roagă cineva așa de frumos și de insistent, nu se face să-l refuzi. Așa că am început să-mi stroc mințile cu viteza luminii și să caut rapid în amintirile mele momentul când am scris catrenul cu pricina. În paralel căutam febril printre regulile forului meu interior și cerșeam la poarta intuiției o modalitate de a expune lucrurile cât mai dezincriminator pentru mine, din dorința de a evita alte „daruri” generoase din partea convivilor mei din acel
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
asta fiecare dintre noi mai adăugam câte un text, câteva versuri sau câte o idee, pe care le includeam în textul spectacolului, cu acordul coordonatorului. Eu am scris mai multe versuri și am participat activ, ca fiecare dintre noi, dar catrenul ăsta nu a fost acceptat. În context era o discuție în contradictoiu între niște personaje imaginare și ar fi trebuit să aibă un caracter satiric. ‒ Ce satiră putea fi asta? m-a întrebat colonelul. Cine ești tu să iei în
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
sub semnul Mărțișorului. Inspirat ca de fiecare dată, poetul Vasile B. Gădălin a citit câteva dintre savuroasele sale epigramele create în timpul ședinței și care îi au ca destinatari pe confrații scriitori Onufrie Vințeler, Cornel Udrea și Ovidiu Vasile, iar două catrene au fost închinate „Aneiˮ lui Blaga, publicul răsplătindu-l cu prelungi aplauze. Sensibile creații închinate iubirii, Mărțișorului și zilei de o Martie au citit poeții: Florina Rarău, Lili Lazăr, Ion I. Părăianu, Ion Iancu Vale, Puiu Răducan, Alin Cucuruzan și
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]
-
poem în care mulțumește pentru susținerea de care se bucură din partea lor și pentru premiu, apoi a citit câteva emoționante poezii, închinate dragostei și femeilor din sală. Ultimul cuvânt l-a avut Barbu I. Bălan, ce a dat citire unui catren de 8 Martie: „Ziua Femeii: Va fi de-a pururi ziua-aceea/ În care, ca bărbați galanți,/ Ca soți fideli și ca amanți,/ vom redescoperi Femeia!ˮ. Următoarea ședință de cenaclu se va derula joi, 26 martie, de la orele 17, prilej
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]
-
Strofe > Introspectie > AUTOPSIE NATURALĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce se aude? Tremur. Ce-i asta? Ah! Fereastra! Mă apropii. Ce tablou! Cenușa se cunună cu nisipul, vântul recită, agitat, catrene frunzelor. Ploaia, își bâțâie scheletul dezmățat într-o ciudată derulare de apariții și dispariții. La asta se reduce totul: apariții și dispariții. Cad baierele inspirației precum dungile zebrei de la intersecția vieții și morții, spărgându-se-n ecouri precum bocetele babelor
AUTOPSIE NATURALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367903_a_369232]
-
mâțișor, Pe mal, în soare, sclipitori, Au apărut mici bumbușori. Pășește rar, îngândurat, Peisajul pare neschimbat: Aici, c-un pix și c-un caiet Fără să vrei ajungi poet. Nimic nu-i fals, nimic obscen! Și-n gând compune un catren Și clămpăne din cioc sonor, În apă stând într-un picior. Referință Bibliografică: COCOSTÂRCUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COCOSTÂRCUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367972_a_369301]
-
sonetul reclamă o formă fixă de creație, o structură destul de inflexibilă, din care, în mod paradoxal, își extrage suplețea și farmecul, adjudecându-și titlul de rege al poeziei. Sonetul este un poem alctuit din 14 versuri endecasilabice, organizate în două catrene și două terține, închipuind o fantastică nuntă între pătrat și triunghi. În volumul Motive și structuri poetice, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu publică un eseu intitulat Sonetul - între Procust și Orfeu, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
Orfeu, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru o specie literară ce și-a impus niște reguli draconice, care se cer respectate cu sfințenie. O regulă importantă stabilește că nu ai voie să folosești decât două rime, în catrene, ordonate după schema: abba/baab. Altfel spus, în primul catren avem o rimă îmbrățișată, iar în al doilea catren rolurile se inversează, versurilor îmbrățișate revenindu-le obligația să îmbrățișeze. Cercetătorul german W. Mӧnch, în vasta sa monografie consacrată sonetului, Das
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
o specie literară ce și-a impus niște reguli draconice, care se cer respectate cu sfințenie. O regulă importantă stabilește că nu ai voie să folosești decât două rime, în catrene, ordonate după schema: abba/baab. Altfel spus, în primul catren avem o rimă îmbrățișată, iar în al doilea catren rolurile se inversează, versurilor îmbrățișate revenindu-le obligația să îmbrățișeze. Cercetătorul german W. Mӧnch, în vasta sa monografie consacrată sonetului, Das Sonett, Heidelberg, 1955, a stabilit existența a trei tipuri structurale
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
draconice, care se cer respectate cu sfințenie. O regulă importantă stabilește că nu ai voie să folosești decât două rime, în catrene, ordonate după schema: abba/baab. Altfel spus, în primul catren avem o rimă îmbrățișată, iar în al doilea catren rolurile se inversează, versurilor îmbrățișate revenindu-le obligația să îmbrățișeze. Cercetătorul german W. Mӧnch, în vasta sa monografie consacrată sonetului, Das Sonett, Heidelberg, 1955, a stabilit existența a trei tipuri structurale fundamentale, denumite după patria lor sau după sonetistul care
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
energiei creatoare, al sintezei, un simbol unificator al contrariilor reconciliante. Deci, din punct de vedere al încărcăturii ideatice, 1 trebuie să fie egal cu 13 și să reprezinte o balanță în echilibru perfect. Numărul 4 îl găsim în primele două catrene, iar prin adunarea lor obținem cifra 8, ale cărei semnificații le-am arătat mai sus. Mai departe, observăm că o terțină și un catren formează cifra 7, numărul perfecțiunii cosmice. De două ori 7 înseamnă 14, care este format din
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]