1,135 matches
-
și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea românească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime ale actelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze un număr de 235 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate folosi creata și tabla) - prezentarea fiecărui tip de criminal în parte: 1) criminalul agresiv - noțiune, caracterizare (prelegere, conversație, dezbatere). Se iau în discuție art. 174-176 (omorul), art. 183 (lovituri cauzatoare de moarte), art. 193, 205, 206 (amenințarea, insulta, calomnia) din Codul Penal. 2) Criminalul achizitiv - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de conviețuire caracteristic categoriilor sociale cu un grad ridicat de dezorganizare socială. ● Femei care la rândul lor au comis crime. Numărul omorurilor comise de femei care și-au ucis soții, sau partenerii, sau alte rude. ● Femei victime ale unor lovituri cauzatoare de moarte și ale unor vătămări corporale grave. ● Cazuri de infanticid. Cele mai multe s-au petrecut în zona rurală. Presiunile economice foarte mari, cuplate cu accesul scăzut la tehnici contraceptive pentru anumite categorii de populație (mai ales în zonele rurale) și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ale acestor analize sunt următoarele: De regulă, aceasta se corelează și cu alte prevederi generale care se referă la orice tip de violență: bătaia sau alte acte violente: art. 180, 182, Cod Penal; vătămare corporală: art. 198, Cod Penal; lovituri cauzatoare de moarte: art. 183, Cod Penal; viol: art. 187, Cod Penal; infanticid: art. 177, Cod Penal; incest: art.203, Cod Penal; perversiuni sexuale: art. 201, Cod Penal; rele tratamente aplicate minorului: art. 306, Cod Penal. Legea nr. 61/1991, care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și cele comise asupra persoanei și patrimoniului acesteia (jafuri, tâlhăriri etc.). Reprezentând o problemă socială, cu consecințe distructive și demoralizatoare la nivelul indivizilor și grupurilor sociale, delictele comise prin violență și crimele se remarcă prin gradul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
etiologia și tipologia delictelor și crimelor cu violență împotriva persoanei (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru delicte contra persoanei în funcție de vârstă, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Grupa de vârstă Minori (%) Între 18-20 ani (%) Între 21-34 ani (%) Între 35-54 ani (%) Peste 55 ani (%) Omor 4,6 8,0 41,1 34,6 11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani) care, din cauza unor dificultăți de adaptare socială, a lipsei de cultură și educație și a influenței nefaste a anturajului, comit cu precădere tâlhării, violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că, în perioada de tranziție, mediul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
suferit vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprinde însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise în mediul familial (15,7%), ca și cea a persoanelor ce au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem în vedere dinamica victimelor unor delicte comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor comise cu violență din afara familiei, în sensul că, într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violență, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, în ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot mai „criminogen”, comparativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau împreună cu agresorul, alcoolul fiind însă mult mai prezent în cazul victimelor omorurilor, care într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, în care 32% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor comise cu violență în afara mediului familial Creșterea violenței îndreptate asupra copilului și a tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre minori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de victime ale pruncuciderilor, a căror pondere se ridică la 1,6% din total. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]