269 matches
-
parte ceea ce au început la Mugurii școlari. Iar noi? Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne mână dragostea după frumos și adevăr. Cântecul nostru e slab și n-are glas, dar îl vom potrivi după cavalul doinei și-l vom hrăni cu seva ogorului străbun. Suntem tineri, entuziaști și neîncercați, dar arma aspră a viitorului ne va oțeli sufletele și ne va face luptători. Dragostea de țară, neam și lege ne va fi stimulentul, iar bătrânii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă. într-astea gazdele, respectiv viitoarea soacră mică ajutată de câteva sucăcițe încarcă masa, iar mesenii în timp ce se ospătează aduc vorba despre planurile copiilor, despre zestrea cu care trebuie să vină fiecare în noua gospodărie ce e pe cale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Astăzi, la mai bine de optzeci de ani de la dispariția sa, tâmplele albe ale comunei povestesc cele auzite de la bunii și părinții lor despre omul acesta, care avea harul de a doini ca un adevărat virtuoz din frunză și din caval, și de a interpreta ca nimeni altul textele pe care singur și le compunea pe frumoase, ancestrale melodii populare. Nu se pomenea petrecere la care Lae Nițului să nu fie chemat, așteptat cu nerăbdare și cu sfințenie ascultat de toată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în lumea umbrelor la vărsta de 82 de ani. Poate că pe tărâmurile pe care a ajuns, îi învață tainele dansului popular românesc pe binecredincioși și pe îngerii din grădina raiului. Vestit interpret de muzică populară la fluier și la caval , a fost și Ghedeon Cânduleț, născut în 1877 și plecat pe drum fără întoarcere în 1949. Era animatorul serbărilor câmpenești, angajat de drept la petrecerile tinerilor intelectuali ai satului în vremea vacanțelor. Când a părăsit lumea aceasta pe care a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
e dor, mi-e dor, dor disperat, de merii din grădină Sub care-ades, copil, am stat în seri cu lună plină. Și iar mi-e dor, dorul nebun, mi-e dor iar de frăgarul Sub care-adesea am ascultat cum tânguia cavalul. Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci, și-aud cum parcă sună Cântând din frunză Laie baci și doina lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și doina lui străbună. Dar glas strident îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt caval e-n viața proletară. Deducem din efuziunile poetice ale consătenilor noștri duși peste mări și țări, cît de mult erau măcinați de dorul de casă, și totodată simțim în versul lor naiv, simplu și plin de sinceritate că în viața
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea tonalitate: „E un Horia poet care știe că istoria și revoluțiile țărănești se buciumă din tulnic, nu se îngână cu cavalul.”2 Scriitori contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir Streinu ar fi putut cristaliza o carte despre cel mai mare poet român al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
documentată a TVP sau TEP recurent în timpul tratamentului anticoagulant. c. O complicație a anticoagulării cum ar fi hemoragia retroperitoneală care necesită întreruperea sau terminarea anticoagulării. d. TEP masiv, care necesită tromboliză sau trombectomie chirurgicală. e. TEP recurent secundar unui filtru caval preexistent deficient. II. Indicații relative: a. TVP documentată și/sau TEP cu o rezervă cardiacă sau pulmonară limitată. b. TVP documentată și/sau TEP alături de o complianță scăzută a pacientului la medicație sau imposibilitatea monitorizării pacientului în timpul tratamentului anticoagulant. c
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
diagnostice. Există câteva particularități legate de poziția trombului în vena cavă inferioară, raportată la confluența venelor renale, duplicatură de venă cavă inferioară, venă renală stângă circumaortică sau retroaortică, megavenă cavă, graviditate, tromboză de venă cavă superioară. Rezultatele amplasării de filtre cavale sunt tehnic de peste 99%, iar TEP recurent apare în mai puțin de 5% a cazurilor, complicațiile majore fiind sub 1% a cazurilor, alte complicații în procente variabile (tromboză simptomatică la locul de acces vascular - 2%, tromboză de cavă - 5%, fractură
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
Stainless Steel Greenfield 12 (Boston Scientific), Bird’s Nest, Gunther Tulip (Cook), Vena Tech LGM, Vena Tech LP (Braun Medical), Simon Nitinol (NMT Medical), Trap Ease (Cordis), fiecare având specificații proprii legate de diametru, ghid, introductor, cale de acces, diametru caval maxim, componență, siguranță RMN. Durata tratamentului TVP variază între minimum 3 luni în cazul unui singur accident tromboembolic cu identificarea și tratarea etiologiei, respectiv, minimum 6 luni, în condițiile unei TVP idiopatice. Pacienții cu TVP idiopatică recurentă sau cei cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
Liviu-Cristian, născut la 16 aprilie 1959 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiul lui Alexandru și Florica, cu domiciliul actual în Austria, 8321 St. Margarethen an der Raab, Takern ÎI 162, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ploiești, Str. Cavalului nr. 2A, bl. N5, ap. 19, județul Prahova. 174. Gavrilescu Carmen-Ancuta, născută la 31 iulie 1959 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Romanasu Gheorghe și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 8321 St. Margarethen an der Raab, Takern
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
născută la 31 iulie 1959 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Romanasu Gheorghe și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 8321 St. Margarethen an der Raab, Takern ÎI 162, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Ploiești, Str. Cavalului nr. 2A, bl. N5, ap. 19, județul Prahova. 175. Timiș Elenă, născută la 1 iulie 1968 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiica lui Grigore și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Muhlgasse 102/5, cu
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
puține cazuri În corelație cu formațiile de cor și de dans, deci În ansambluri folclorice, acestea pot sta la baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
atracție - Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU FLORI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești a fost în strâns contact cu pădurea. Se poate vedea odată mai mult legătura puternică dintre locuitorii satelor și pădurea vecină, martoră a simțirii, nădejdii și suferințelor lor. în privința pădurilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea tonalitate: "E un Horia poet care știe că istoria și revoluțiile țărănești se buciumă din tulnic, nu se îngână cu cavalul." Scriitori contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir Streinu ar fi putut cristaliza o carte despre cel mai mare poet român al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
București, nu ne dădeam în lături să folosim carnetul acesta pentru a intra la meciurile de fotbal. Dan Darabă și cu mine eram „artiștii” grupei. Dan cânta în orchestra de muzică populară „Miorița” a Universității „Al. I. Cuza”, la fluier, caval și bucium. Eu am cântat, mai întâi, în corul Universității (anul I) și apoi, din anul II, în aceeași orchestră „Miorița”, la vioară. Ambii am fost laureați ai concursurilor artistice studențești, faza pe țară, și eram mândri tare că „ne-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
până la urmă și, dacă nu, cu atât mai bine...“ Închise ochii așteptând să-și dea duhul. Aripa liniștitoare a morții Însă nu venea. În locul ei, auzi un suspin slab ca o părere și deschise ochii. Atunci observă că din palma cavale rului care zăcea alături se prelingea un firi șor subțire de sânge. „Dumnezeule! Omul n-a murit. E Încă viu. și eu, care aiurez aici În loc să-l ajut. Poate că mai scapă...“ Simeon Încercă să-și uite durerea care-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
trimitea spre cerul înfiorat cântecul lui de dragoste, sub formă de urlete care-ți înghețau sângele în vene. Totuși, ceea ce este extrem de curios e că, în final, toată partitura lui sonoră aducea mai degrabă a sunet de bucium ori de caval: mai puțin înfricoșătoare, mai catifelată, mai perceptibilă sufletului omenesc, mai umană. Dimineața își primea, pe merit, porția de hrană, ca o recunoaștere netăgăduită a serviciilor ireproșabile pe care le îndeplinea, și pleca mulțumit și demn să se odihnească sub prispa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se joace,/ Privește-i și-ascultă-li-le rîsul senin/ Căci rîsul lor cîntă: Vrem pace!// Cînd somnul coboară pe gene ușor/ Și noaptea-mprejurul tău tace,/ Gîndește la pace c-adormi binișor/ Și visul îți cîntă: Vrem pace!// Cînd doina suspină prelung din caval/ Și lacrima-n cînt se preface,/ Te leagănă dorul ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui ard/ Și cîntă poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al III-lea î.e.n” și care va atinge punctul maxim în epoca bronzului. Procedeu specific folcloric, paralelismul negativ (definit de Roman Jakobson drept „negarea stării metaforice în favoarea stării reale”) descoperă suprapunerea perfectă între imaginea divinității solare călare (asemenea cavale¬rului trac în care „se presupune că ar fi supraviețuit Hermes, zeul solar”) și cea a flăcăului aflat în prima fază inițiatică - separarea de mediul familiar: „De pe vale-n ceea vale/ Frumos soare mai răsare,/ Și nu-i soare răsărit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o săruta și umărul ei gol... Din colțul de fereastră deasupra ei veghează, Aceeași lună plină urcând pe cer domol... E liniște, adâncă, doar șipotul din vale, Suspina în vraja nopții și murmura ușor, Iar undeva departe... s-aud încă cavale Cântând mereu tristețea unui pribeag amor...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93336]