736 matches
-
al cărui stil combină limba din cronicile secolului al XVII-lea cu seva romanelor istorice sadoveniene și stilul popular, ironic-înțelept al Amintirilor lui Ion Creangă. Se poate spune că Dan Perșa parodiază scrierile cronicarilor medievali așa cum Cervantes a parodiat romanele cavalerești. Romanul său poate fi citit în cheie ironică și chiar postmodernă, dar poate la fel de bine să facă deliciul unui cititor "inocent", convins că citește un roman istoric în adevăratul înțeles al cuvântului. La fel ca în Vestitorul, romanul de debut
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
el, a unui arhitect evreu din secolul al XVIII-lea, Samuel Schwartz. A doua Întâlnire la Ierusalim... Și prima la Castel. Nu glăsuia așa mesajul din Provins? Dumnezeule, Castelul din Ordonanța găsită de Ingolf nu era necunoscutul Monsalvat din romanele cavalerești, Avalonul Hiperborean. Dacă ar fi trebuit să fixeze un prim loc de adunare, ce anume ar fi putut alege templierii din Provins, mai dedați să comande căpitănii de oști decât să citească romane ale Mesei Rotunde? Păi, Tomarul, castelul Cavalerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Nu Înțelesesem pe-atunci pentru cine scria Andreae, dar acum, din Întunecimea acestei celule În care lâncezesc, mai lucid decât don Isidro Parodi, acum știu. Mi-a spus Soapes, tovarășul meu de Închisoare, un ex-templier portughez: Andreae scria un roman cavaleresc pentru un spaniol care Între timp zăcea Într-o altă pușcărie. Nu știu de ce, dar proiectul Îi convenea infamului Bacon, care ar fi vrut să treacă În istorie drept autorul secret al aventurilor cavalerului de la Mancha și-i cerea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
atâtor lucrări esoterice: de la Corpus Hermeticum la Cabală și de aici la toate textele inițiatice, cunoscute sau secrete. Acestea indică predilecția pentru o anumită substanță a conținutului. Se pun În valoare autorii antici și medievali care vorbesc de gnoză, ordine cavalerești, magie albă și magie neagră, astrologie și alchimie, golemul ebraic și piatra filozofală, soteriologie și gnoseologie. Vizionarea Întregului material esoteric, situată Într-o perspectivă mai amplă de hermeneuitici a istoriei umane, se transformă esențialmente Într-o experiență de cunoaștere, asumată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
poate pregăti În Învățarea tehnicilor de sabie, de lance și halebardă, Francisco Îl va Învăța mânuirea armelor de foc, de la muschetă și archebuză până la artileria de câmp. Eu Îi voi descoperi calitățile „speciale” și Îl voi Învăța tehnici mai puțin... cavalerești, de aruncare a pumnalului, lupta cu lanțurile și alte asemenea... Iar Angelo... Angelo, care e cel mai bun dintre noi toți, va aduna toate aceste calități Într-o gândire tactică și strategică În cele mai diverse condiții de luptă. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că fusese subjugat de senzația de forță și de liniște pe care o impunea necunoscutul personaj. - Ah, iertare, nebun ce sunt, se văicări Foscolo, nici n-am apucat să fac prezentările. Este un Înalt comandant militar, membru al unui ordin cavaleresc despre care se știu destul de puține lucruri, dar care se distinge prin semnul purtat de luptători: scutul și spada. Numele lui, singurul nume pe care Îl cunosc, este Angelo. Iar ordinul este... - Al Apărătorilor... murmură Gianluca, fascinat. Am văzut acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a vizitat comunele române de primprejur, dând o atenție particulară birturilor și ascultând plângerile asupra terorismului maghiar, a promis oamenilor mântuire și unire cu România. Regele Carol I, astăzi ca și acum un an, este fidel Austro-Ungariei și sentimentul său cavaleresc este o garanție oarecare că lucrurile nu se vor precipita așa curând. Tot așa credem că și Brătianu, nu din înclinațiune platonică, dar dintr-un prudent calcul de om politic și ca un patriot român onest, pune și astăzi același
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
politică, au recunoscut monarhia ca formă definitivă și inalterabilă de existență pentru statul român. Vechii republicani, afiliații lui Mazzini, membrii comitetelor republicane au recunoscut monarhia, au devenit dinastici; "pionul din mînile d-lui de Bismarck și agentul prusian" a devenit cavalerescul rege al României, a cărui autoritate nu mai e contestată de nimenea. Dar regimul monarhic presupune un sistem de guvernământ; nu se poate admite ca șeful statului să fie dinast, iar guvernul de sub el să aibă apucături republicane. Cu simpla
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce zic, a căror vorbe nu numără? Cât de practică și de ce efect imediat e stabilirea unei asemenea responsabilități am văzut în două cazuri. Cu numele deschis prințul Grigorie M. Sturza a luat ideile partidului democratic național sub scutul său cavaleresc. Izolat pe terenul luptei și atacat cu cele mai drepte arme, combătut cu termeni cuviincioși, potriviți persoanei și trecutului său, prințul s-a convins că pentru moment lupta sa era sterilă și "Democrația națională" a încetat. "Presa", în altă ordine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Franța însărcinîndu-se cu o întreprindere în care s-ar căpăta lovituri, s-ar cheltui bani și nu s-ar culege nici un folos. Englitera mai ales, putem fi siguri, ar întrebuința toate seducțiunile spre a determina pe Franța la aceasta operă cavalerească. În termenii cei mai măgulitori ea ar aminti că întotdeauna cauza naționalităților a fost chiar cauza francejilor, că ajutorul pentru cel slab și apăsat stă în tradițiunile naționale franceze. Dacă Franța s-ar face un moment că nu înțelege, Englitera
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Franța iubim paradoxul. Ne place să fim seduși, dar ceea ce ne fermecă și mai mult e de-a fi uimiți. Și ce mai pleznitori speriitoare ne scoate Schopenhauer și ce artificii scânteietoare ne face să răsară în ochi! Onoarea cavalerească e una din plagele societății moderne. Lumea propriu-zisă, unde nu se preschimbă decât banalități, constituie "bancruta declarată a cugetării". Nimeni nu ne iubește, nimeni nu se iubește decât pe sine însuși sau cel mult pe copilul său. Onoarea femeiască e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari declarau că d-nia lor au rugat pe Domnitor să ia Piatra-Arsă, că d-nealor an făcut totul, fără ca Domnitorul să ceară sau să refuze ceva, că în fine Piatra-Arsă căzuse numai ca o năpaste în averea Domnitorului. Este, negreșit, foarte cavalerească o asemenea urmare, de-a lua astfel răspunderea seniorului său. Că se mai găsesc și astăzi asemenea cavaleri, aceasta nu este de mirare, exemplele cavalerești fiind molipsitoare; că se mai găsesc însă asemenea seniori, aceasta este ciudat, exemplul neavând absolut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că în fine Piatra-Arsă căzuse numai ca o năpaste în averea Domnitorului. Este, negreșit, foarte cavalerească o asemenea urmare, de-a lua astfel răspunderea seniorului său. Că se mai găsesc și astăzi asemenea cavaleri, aceasta nu este de mirare, exemplele cavalerești fiind molipsitoare; că se mai găsesc însă asemenea seniori, aceasta este ciudat, exemplul neavând absolut nici un farmec... Și ce mai rezultă din ultimul comunicat? Rezultă că Eforia a solicitat în mai multe rânduri de la M. Sa Domnitorul să binevoiască a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
majestatea decorului, ci trebuia să concure mai cu seamă frumusețea și frăgezimea personificatorilor, fără care se hrăpește orice iluziune de scenă și celui mai nevinovat spectator. Fac aluziune la fețele îngerești ale călugărițelor, la aerul religios al stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic de scenele amoroase fără nici un dram de amor, de desperările improbabile ale amantului, de durerea invizibilă a iubitei. Aceasta va deștepta în cititor, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai rea specie, ce-i rămânea Domnitorului de făcut decât... să iscălească? Noi credem că, oricâtă iubire ar avea pentru patria sa adoptivă, o nuanță de ironie și de despreț al oamenilor a trebuit să răsară în privirea nobilului și cavalerescului suveran de câte ori iscălea asemenea decrete, fiecare din ele o frunză veștedă de toamnă, o iluzie pierdută, o existență morală nimicită c-o trăsătură de condei. Carol îngăduitorul e departe de-a fi atât de puțin fin precum le place unora
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bădiei Eugen e, în acest caz, nu numai o sursă de cunoaștere mai exactă a unei realități istorice, în general, și a unor personalități, în special, ci și un gest de omenie, de dreptate, de bunătate, de îndreptare și răzbunare cavalerească, firească, pașnică, omenească. IV. Despre viața spirituală într-un anume fel excepțională, recunoscută de mai multe autorități centrale și imparțiale despre efervescența ce s-a acumulat, dezvoltat și remarcat la Fălticeni și împrejurimi, în ultimele două veacuri, despre numărul mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
într-un chip și mai dramatic) miraculos misterios neașteptat (într-un chip cu totul neașteptat) neliniștitor palpabil (într-un chip aproape palpabil) remarcabil (într-un chip remarcabil și enigmatic) unic viu (într-un chip extrem de viu) în manieră/a + adjectiv cavalerească cotidiană dâmbovițeană (în acea manieră dâmbovițeană) descriptivă indirectă ironică (în maniera sa ironică) îndoielnică lapidară neserioasă (în cea mai neserioasă manieră) originală personală reflexivă romantică securistă (în vechea manieră securistă a legislației din 1991) într-o manieră + adjectiv agresivă (într-
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
o dată, un adversar până atunci obscur și impalpabil ieșise din umbră, dovedindu-se la fel de periculos ca un dușman În carne și oase. - Credeai că vor sta cuminți să se lase străpunși de soldații tăi, ca turcii de mucava de la Întrecerile cavalerești? Îl zeflemisi priorul. Celălalt tuși violent, Încercând să scape de praful din gâtlej. În jurul lor se pornise un haos de oameni În fugă, orbiți de praf, Îngroziți că prăbușirea se putea repeta. Cei rămași teferi căutau Între timp să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
discordie între mine și Austria". Despre cele pertratate la această întrevedere nu se știe nici azi nimic decât doar că urmarea nemijlocită a fost închiderea portului de la Kle[c]k. Nu se poate contesta că împăratul Austriei are o coardă cavalerească în inima sa, pe care, atingînd-o, ești sigur că va întrebuința influența personală, cît-o mai poate avea în vreme constituționalismului, în favoarea echității. Acest cavalerism - și nu interesele raselor domnitoare din Austria - va fi dictat închiderea portului de la Kleck, prin urmare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cosolidarea lor implică un pericol pentru monarhia austro-ungară, dar acest pericol împăratul mai bine voiește să-l întîmpine în luptă dreaptă decât prin apucăturile minciunoasei diplomații. Ne vom aminti de aceea cu drag acele trăsături curate a inimei sale cavalerești cari privesc în special pe români și cari n-ar trebui date uitării. Înaintea războiului din a. 1866 Napoleon propusese cabinetului austriac o politică într-adevăr înspăimîntătoare prin dejosirea ei. Italia fiind legată cu Prusia prin tractat, Napoleon propunea un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost albanezi, macedo - români și slavi, rase înșelate de linsa lingușire a grecilor; căci toată acea sămânță de războinici, dacă s-ar ciurui dintre oamenii însemnați și viteji, nu cred că s-ar găsi un singur grec de origine. Spada cavalerească a grecului adevărat și originar o cunoaștem, ea iubește spatele și se numește la noi cuțit. Pentru codru, pentru unghiuri de uliță și în orice caz pentru demagogie și comunism sunt coapte capetele grecilor, dar nu pentru a aduce o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oameni guvernau și guvernează. Contingentul cel mai mare pentru formarea acestui "clei al împărăției", cum îl numesc ei, îl dau evreii. "Ce mi-i Hecuba? " zice evreul, ce-i pasă lui de seriosul german, de energicul ceh din Boemia, de cavalerescul polon, de melancolicul rus, a sa țintă una este; succesul, strălucirea, banul. Cumcă acești oameni se numesc astăzi "germani" e curat întîmplător și trebuie atribuit puternicei ridicări a vecinului imperiu germanic; tot acești oameni se numesc în Ungaria maghiari "noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
agent provocator. Căci, într-adevăr, ce interes ar avea Turcia să-și adaoge între dușmani o oștire, în parte bine organizată, de 100 000 de oameni? Aceste atacuri fățise împotriva țării noastre nu pot fi luate drept copilării, drept îndărătnicia cavalerească de-a provoca fără cauză; asemenea nu putem crede că Turcia e atât de tare și sigură de victorie încît să nu-i pese dacă are în contră-i o sută de mii de luptători mai mult ori mai puțin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ceva, o scrisoare publicată între inserțiunile "Curierului Balassan", o adevărată ilustrație a libertății presei, minunată prin eleganța ciceroniană a espresiilor ei - a căror reproducere ar fi deja o necuviință. Astfel, după o insubordinație, acest domn pozează în martir al onoarei cavalerești și în insultător al superiorului său. Se-nțelege că niciodată nu ne-am fi ocupat câtuși de puțin de grațiozități de copist dacă d-sa și martorii n-ar fi studenți la Universitate, dacă acestea n-ar fi pentru noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învățat la școală, echipajele corăbiilor plecate spre îndepărtatele terrae incognitae erau compuse din indivizi deprinși să folosească mai bine cuțitul decât spada. Și care ar fi râs în nas cuiva care i-ar fi provocat la duel după legile onoarei cavalerești. La drept vorbind, există două Spanii. Una care i-a dat lui Columb, dintr-un tezaur secătuit, sume importante pentru a achita cu ele costul expediției. Alta care i-a dat lui Don Quijote doar un cal, un scutier și o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]