263 matches
-
studiat legăturile dintre reprezentanții Școlii Ardelene și Oradea, orașul căruia D. i-a închinat întreaga activitate. SCRIERI: Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977; Vechile tipărituri din bisericile Bihorului, Oradea, 1979; Contribuții privind cartea românească în epoca Luminilor, Oradea, 1979; Cazania lui Varlaam în Transilvania, Oradea, 1983; Răscoala lui Horia în tradiția poporului, Oradea, 1984; Manuscrisele românești din bisericile Bihorului, I-II, Oradea, 1985-1986; Manuscrisele românești medievale din Crișana, Timișoara, 1986; Avram Iancu în tradiția poporului român, Oradea, 1989; Memoria vechilor
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui Varlaam în Transilvania”, CLG, 1985, 2; Dan Simonescu, Eveniment editorial bihorean, F, 1988, 5; Sever Dumitrescu, Un tânăr savant român: Florian Dudaș, „Crișana Plus”, 1996, 1 martie. C.V.
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
un volum de Pilde filosofești, în care introduce maxime originale compuse de el. Din cele șase prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un scurt istoric, în stil
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
credințe a lui Teofil, episcopul Campaniei, scriere tipărită la Veneția în 1780. Monah învățat și episcop filosof, G. leagă preocupările iluministe ale cărturarilor de la Râmnic de renașterea națională propovăduită de Gh. Lazăr. SCRIERI: [Prefață] la Antologhion, București, 1786; [Prefață] la Cazanii, Râmnic, 1792; [Prefață] la Pravoslavnică învățătură, București, 1794; [Prefață] la Triodion, București, 1798; [Prefață] la Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826; Traduceri: Teofil, Cămara dreptei credințe, București, 1793; Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826. Repere bibliografice: Gh.I. Moisescu, Viața și activitatea episcopului
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
începutul celui de al XVIII-lea are loc și în Țările Române o anumită intensificare a interesului pentru carte; acum încep să apară și lucrări laice, chiar dacă ponderea covârșitoare o dețin încă tipăriturile religioase 71. După apariția, în 1643, a Cazaniei mitropolitului Varlaam, încep să circule și alte lucrări în limba română. Nu cu mult peste 100, din 1643 până în 1705, după cum înregistrează Bibliografia românească veche 72. Dintre acestea, peste 90% sunt tipărituri cu pregnant caracter religios. Un impact covârșitor trebuie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 10 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană, pp. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 78 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană, p. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al XIX-lea. Îl găsim în prefața unui chiriacodromion din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Aleea 7 Craiovei: 360 x 5 23. Aleea Cimitirului: 600 x 3,5 24. Aleea Izvorului: 200 x 2 25. Str. Baldovinilor: 200 x 4 26. Str. Castanilor: 1.550 x 6 27. Str. Căprarilor: 200 x 4 28. Str. Cazaniei: 210 x 4 29. Str. Ciocănarilor: 700 x 6 30. Str. Colonelului: 350 x 6 31. Str. Craiovei: 3.500 x 6 32. Str. Dealului: 1.550 x 6 33. Str. Digului: 1.700 x 6 34. Str. Dispensarului: 250
HOTĂRÂRE nr. 141 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
va trece "Aleea II Mărăcine"; - poziția nr. 140, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "DC nr. 3" se va trece "Str. Marginei"; - poziția nr. 141, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "DC nr. 3" se va trece "Str. Cazaniei"; - poziția nr. 142, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "DC nr. 4" se va trece "Str. Gornistului"; - poziția nr. 143, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "DC nr. 5" se va trece "Str. Cantonierului"; - poziția nr. 144, rubrica
HOTĂRÂRE nr. 141 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
411 m 30. Strada Rozelor, de la Neagoe Dorin la Făsui Ana, L = 505 m 31. Strada Zambilelor, de la Ștefan Ana la Goața Emilia, L = 619 m 32. Strada Ulmului, de la Cocîrla Mioara la Cocîrla Constantin, L = 524 m 33. Strada Cazaniei, de la Simniceanu Iulică la Molcuț Alexandru, L = 451 m 34. Aleea Rozelor 1, de la Neagoe Gheorghe la Mirescu, L = 134 m 35. Aleea Rozelor 2, de la strada Rozelor la strada Duzilor, L = 171 m 36. Strada Liliacului, de la Molcuț Silvia
HOTĂRÂRE nr. 596 din 8 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234213_a_235542]
-
în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc. În anul 1641 la Iași se înființează "Academia Vasiliană" și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași "Cazania" sau "Carte românească de învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română. La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
lui Hanea, cu 200 de zloți țărănești. A doua atestare documentară datează din data de 12 martie 1554, când Alexandru Lăpușneanu a dăruit moșia cu același nume Mănăstirii Moldovița. Ca oraș, Fălticeniul a luat ființă, conform însemnărilor dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în anul 1779, iar conform Condicii Visteriei nr. 23 din 1824, în anul 1772. Despre orașul Fălticeni se spune în „Marele Dicționar Geografic al României” că este întemeiat de Ioniță Bașotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
Scheii Brașovului". Cei care au contribuit substanțial la îmbogățirea culturii românești strâns legați de Bistrița prin numeroasele copii și traduceri după manuscrise, sunt numeroși. Menționăm pe Teofil ("Evanghelie învățătoare" - 1644), Teofan ("Psaltire slavonă" - 1619), Ilarion ("Psaltire cu tâlc"), Ștefan ieromonahul ("Cazania"" - 1724), Ioachim din Bărbătești - gramatic ( "Istoria Troadei - 1766). De remarcat că Ștefan ieromonahul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării Românești, este fiu al meleagurilor vâlcene născut la Râmești - Horezu, după ce mai întâi a fost pisar la Bistrița și călugăr
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
3.000 de cărți bisericești rare, peste 800 de icoane și picturi, peste 130 de obiecte bisericești, 10 artifacte de metal prețios, 10 veșminte, un templu, etc. Aici se găsesc manuscripte românești timpurii precum „Noul Testament de la Bălgrad” din 1648 sau „Cazania lui Varlaam” din 1643. Latura subsolului dinspre altar cuprinde necropola mitropoliților Banatului.
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
mai așezat și câțiva italieni (de ex. Iacob și Ozwaltd Martini). În anul 1870, văduva Maria Chiriac dona parohiei din Ojdula un „Epitrachil de mătase roșu, cu flori de argint” iar George Pop dona aceleiași parohii cărțile: „Pedică” (Buda, 1810), „Cazanie” (București, 1776), 2 Ceasloave (Iaș, 1806 și Râmnic, 1784), Catavasier (Râmnic, 1784). În anul 1905, luna februarie, s-a procedat la împărțirea pământului, în afara celor 100 de moșneni, în proporție cu vatra de sat pe care o aveau în stăpânire
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
diecie cu mine preot Nicolae Lascovici întru care foarte cu vrednicie au fost la toate slujbele, sîrguitor împlinitor-Dat-am în Bălnaca 2 zile februarie 1839 Nicolae Lascovici paroh în Bălnaca și administrator paroh în Bratca de lege greacă neunită” (ortodoxă). 3.)Cazanie - tipărită în vremea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod. -„ Scris-am eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Șofineți (2006-prezent). În toamna anului 2001 a fost finalizată și sfințită capela din cimitirul satului. La Biserica din Marin au fost cărți vechi bisericești de mare valoare, care au fost transferate spre păstrare, în perioada comunistă, depozitului CRV din Șimleu-Silvaniei: Cazanii, Rîmnic, 1748; Strastnic, 1753; Evanghelie, Blaj, 1765; Penticostarion, Blaj, 1768; Minei, 1781; Apostol, Blaj, 1814. În anul 1997, în Marin s-a înființat și o casă de rugăciune baptistă. Situația populației stabile din Marin, după religie și naționalitate, o regăsim
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
sat și a fost reparată atât de către Ioniță Cuza (care o obținuse prin cumpărătură de la SaftaTiron, moștenitoarea tatălui său), cât și de fiul său, spătarul Gheorghe Cuza, de la care se păstrează un text scris în 1798 pe o ediție a "Cazaniilor lui Ilie Miniat", tipărită la Buda în anul 1718, în care face o interesantă genealogie a propriei familii. Devenind (prin căsătoria cu fiica lui Gh. Cuza, Ecaterina), noul proprietar al moșiei Bârzești, marele vornic Constantin Vârnav ctitorește în 1845 o
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
document plauzibil care să ne ofere informații asupra anului exact când s-a sfârșit construcția acestui impresionant locaș. În decursul anilor au intervenit câteva schimbări în structura bisericii și s-au făcut consolidări însemnate. Intensitatea vieții bisericești este probată de Cazania lui Varlaam, o carte scumpă și rară care a circulat un timp în Moldova, iar în 1696 ajunge în posesia bedecenilor care s-au atașat de ea. Azi, cartea sfântă se păstrează la Biblioteca Centrală din București. Pictura actuală a
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
și a fost executată de pictorul Ștefan Chioreanu din Leresti-Muscel, în stil neo-bizantin, tehnica "tempera". În anul 1897, sătenii din Barcani au achiziționat pentru biserică din sat 23 de cărți bisericești. Între cărțile valoroase de cult sunt: Chiriacodromion (1855); o Cazanie, fără a se cunoaște anul din cauza filelor lipsa; Biblia (1868); Evanghelie (1859); Penticostar (1859); Triodion (1860); Apostol (1879); Mineele din 1892-1893; Psaltire (1895); Ceaslov (1896); cărți de bibliotecă de la 1896 până la 1917. Între icoane sunt cateva apartinatoare anului 1897, mai
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
pomenire la 30 august. Considerată de Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conține primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărții. "Cazania" are două părți: Nicolae Manolescu, în "Istoria critică a literaturii române" desprinde următoarele trăsături ale operei: "frumusețea limbii utilizate" -vorbește pe înțelesul tuturor, presărând explicațiile cu întrebări retorice și cu îndemnuri, "arta povestirii" -este primul nostru povestitor, înfățișînd țărănește chestiunile
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
tipografică a fost adusă de la Kiev datorată ajutorului mitropolitului mitropolitul Petru Movilă, a fost condusă de starețul mănăstirii și director al școlii nou deschise, călugărul Sofronie. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și, anul următor, celebra Cazanie a mitropolitului Varlaam. Sinodul interortodox de la Iași din 1642 (ale cărui lucrări s-au desfășurat în fosta trapeză a Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi“, cunoscută astăzi ca Sala Gotică), care a adoptat celebra Mărturisire de credință ortodoxă și anul 1645 când
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]