598 matches
-
fluierul ne plânge sufletul sărman, Mai tare decât piatra-i dragostea de neam Ce n-o învinge focul și n-o învinge roata. Române, când la ceasuri ești de greu Când lacrime îți curg, tu, înapoi privește Cum rabdă Doja cazna, din ochi nici nu clipește Și Horia și Closca cu inimi sunt de leu. Și Iancu ce prin codri nu mai află drumul, Și toți ai nostri, pieriții în războaie, Puhoi de lacrimi pe-obraz ne-au curs șiroaie Noi
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
asini, au ucis maimuța-rege, iar din oamenii orașului de nisip au făcut robi. S-au stabilit în casele lor și s-au culcat cu nevestele lor. Au adus deșertul înăuntru și au lăsat porțile deschise pentru ca poporul Kete să sufere caznele spiritelor rele. Adevăratul rege, mâhnit peste măsură de neghiobia de care dăduse dovadă, a pornit atunci în căutarea Minonei pentru a-și cere iertare. A cutreierat de la un capăt la altul pădurile Mungo, și-a cufundat trupul în râul Komadugu
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
interesat. Instituția care se compromitea era școala românească în general și adesea slujbașii ei dar și sistemul social - politic muribund, care hotăra această cădere și surclasare a independenței și exigenței dascălului. Oricum, dincolo de "umflarea"unor cifre, rămâne un adevăr incontestabil: cazna și interesul dascălului de a lumina în juru-i înțelepciunea și adevărul, deasupra oricăror impedimente de climat. Ne facem o datorie de inimă în a-i aminti pe cei care au depus o muncă sisifică în organizarea, susținerea și reușita in
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
a pururi, pentru că ea putea fi acea matrice ideală pentru un nou început al sfîrșitului umanității obosite de repetarea parcă la infinit a acelorași greșeli, în care morala ținea viața în frîu și o sugruma ab initio, religia era o caznă, legile un jug perimat, iar conștiința un sirop colorat cu bomboane ... Pe pod trecea, mîndră, Lilicuța, care se dusese să-i cumpere lui Neacutare Pandișpan o berică rece, pentru că, bietul de el, repara căruța, dregea hamurile cailor, muncea toată ziulica
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Publicat în: Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ea trece.nici nu-i suflet.doar fior. ce rece suflă astăzi vântul toamnei ca frunzele, azi amintiri i se aștern covor. sub pașii ei aflați sub semnul caznei. frumoasă-i.gândurile-o port departe bujorii-i aprind azi floare-n obraji și ochii ei la fel ca ieri de calzi parc-ar citi a vieții sale carte. pășește-ncet.suavă-adiere. în urma ei trăsuri se-aud la pas și
BĂTRÂNĂ ÎN PARC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355620_a_356949]
-
de nu s-ar mai întoarce Sărăcia să dea roată Carele să și le-ncarce Cum să dai geană de geană Când alergi dup-un covrig Într-o zodie vicleană, La brutarii din Avrig?! Bune, rele cum vor fi De la caznă la nevoie Între a putea și-a ști, Se pătrunde anevoie! La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Și busole sar din ace. Referință Bibliografică: Bate vânt, se face rece / Ion Untaru
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
tale brodată-i toată cu săruturi și sânii tăi îmi par doi fluturi ce cred că buzele-s petale . tu toată ești doar o mireasmă, o apă limpede ce curge pe frunte, pe-obraji , pe buze ești clipei de iubire cazna. că ea nu trece fără tine și de-a trecut îți duce dorul în toate tu sădești amorul și-o stare ești mereu de bine. tu mă stârnești ca pe-un neom și-o clipă nu îmi lași de somn
MĂTASA ALBĂ-A PIELII TALE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355752_a_357081]
-
care în ziua de azi sunt valabile pentru toți oamenii, nu numai pentru români. Ex. „ (Nedatat. Pe plic: Târgu-Lăpuș, 10 VIII 1987)”. În privința scrisului, a modalității de concepere a unui text, N. Steinhardt spune: „-- Scrisul: plăcere, mare plăcere, dar și caznă. Așa cred că e pentru toți cei ce îndrăznesc să pună mâna pe condei (put pen on paper, zic englezii). Dar observ că nu am răspuns complet întrebării precedente. Să o fac acum. E nevoie de o totală libertate de
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
2015 Toate Articolele Autorului Trăim vremuri de amarnice încercări pentru întreaga omenire, vremurile neliniștii, dizarmoniei lăuntrice, impermanenței, asimetriei, absurdului, violenței și intoleranței, în care încet dar sigur se alege grâul de neghină, iar oile se separă de capre. Sigur, asemenea cazne (lipsuri materiale, boli, ofense, ispite) sunt contraindicate pentru sănătatea și echilibrul celei mai fragile trestii din Univers, dar - generate de necumpătare și nechibzuință - ele întăresc moral-spiritual pe cel drept, așa cum focul întărește oțelul prin călire. Că starea asta îngrijorătoare pentru
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
a reușit să descopere “[...] esența vieții / Până la oase și-am trudit-o / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de ramuri pomii / Și îmbrăcatu-i-am în haine / De albe vise, de mătănii, / De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete, / Rostiri de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite - / Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste suflete captive / Am așternut ca pansamente / Versuri pribege și motive.”. Și toate acestea se întâmplă în “O
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
sentimentului: „Am dezbrăcat esența vieții/ Până la oase și-am trudit-o/ Adesea... plânsu-i-am în palmă,/ Adesea... am batjocorit-o.” și „Am dezbrăcat de ramuri pomii/ Și îmbrăcatu-i-am în haine/ De albe vise, de mătănii,/ De calde rugăciuni și cazne.”. Astfel, poetul, cunoscând labilitatea iubirii, încearcă s-o salveze, tratând-o cu miraculosul parfum de tei. De aici rezultă și efectul terapeutic al poemelor sale de dragoste. Pe tot parcursul volumului, versurile încântă prin curgerea lor lină, asemeni unui râu
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
ne cheme. // Am dezbrăcat esența vieții / Până la oase și-am trudit-o. / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de ramuri pomii / Și îmbrăcatu-i-am în haine / De albe vise, de mătănii, / De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete / Rostiri de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite -/ Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste suflete captive / Am așternut ca pansamente / Versuri pribege și motive. // Au răsărit adesea flori / Cu trup subțire
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
câinele, credinciosul patruped, pentru care achita fără să socotească la centimă, factura de la ,,Centrul de Relaxare Canină”. De dincolo de monolitul cuarțurilor de munte nu-i răspunse nimeni. De când dispăruse Chiva, a știut, a intuit că avea să fie pusă la caznă inițiatică. În acea ecuație doar aparent simplă, ea era sclavul, ea era stăpânul. Îi era totuși teamă. De cine? Nu avea relevanță, se cădea să reziste fără lamentări, fără vise imposibile. Nu mai aștepta nici oportunități de salvare sigură, nici
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
aprins și i-l înfundă cu putere în pântece (în buric). Urletele sale sunt sfâșietoare, durerea lui nemăsurată. Ochii îi sunt sângerii. Sângele îi curge din pântece cu îmbelșugare, dar ei nici acum nu se opresc. Iau de la capăt aceleași cazne dureroase, de mai multe ori. Trupul său se zbate ca și cel al unui pește când îl scoți din apă. Toate mădularele sale sunt cuprinse de spasme. Și, curând, Sfântul nu mai are putere să vorbească. Puterile îl părăsesc, mai
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
cumpătării și trezviei Bucură-te, căci veselești mințile cele credincioase Bucură-te, că amesteci cugetele inimilor necredincioase Bucură-te, că veșmintele sufletului tău sunt cu sânge împurpurate Bucură-te, căci cu pecetea mucenicească faptele ți-s încrustate Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare Bucură-te, că ai râvnit să dobândești cununile nepieritoare Bucură-te, far străluminat ce ne scoți la neclătit liman Bucură-te, cel ce îndepărtezi săgetările celui viclean Bucură-te, că mănăstirii tale îi ești
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci ale nomenclaturii, Considerată ca o vechitură Și că dăuna mult structurii... Veche fiind, cultul Plătărești există, Căutați
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
s-a pierdut în neant. Ermit, cu mărinimie, oferi cititorului o zi în care să fie sărbătorit. Fără scriitor, însă, cititorul nu și-ar justifica existența. Motiv pentru care îi mulțumesc Creatorului Universului pentru că acesta ți-a pus pe umeri cazna de a face posibilă existența cititorului. Spun caznă deoarece scriitorul este condamnat să scrie mereu, în căutarea cititorului care înțelege în profunzime creația estetică rezultată din această binecuvântată muncă. De la sine înțeles este faptul că ziua ta, a scriitorului, este
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
oferi cititorului o zi în care să fie sărbătorit. Fără scriitor, însă, cititorul nu și-ar justifica existența. Motiv pentru care îi mulțumesc Creatorului Universului pentru că acesta ți-a pus pe umeri cazna de a face posibilă existența cititorului. Spun caznă deoarece scriitorul este condamnat să scrie mereu, în căutarea cititorului care înțelege în profunzime creația estetică rezultată din această binecuvântată muncă. De la sine înțeles este faptul că ziua ta, a scriitorului, este în fiecare zi a existenței cititorului. Se scutură
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
existențe. O existență umană pusă în balanță cu credința religioasă, cu perceptele și inițierile ei. Nici nu mai știu : sunt chip, sunt arhetip ? Când trupul meu se-apleacă peste unde, Cel din adânc tresare și se-ascunde — Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde. Căci între împrejuru-mi și suflet nu-i nimic : Nu pot și nu încerc să le despic Poezia lui Eugen Dorcescu nu poate fi privită de aproape, misterele se percep subtil, la orizontul intuit se călătorește printre sensuri
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mei? Primăvara i-a căzut în brațe, izbucnind în hohote de plâns: - Nu mai pot, tăticule! Cred că am să mor! Iubitul meu a fost ucis în luptă sau poate-i prizonier. Mă îngrozește numai gândul la ce chinuri și cazne va fi supus. Ceilalți stăteau deoparte, cu capul plecat, rușinați. Căpitanul Zefir a îngăimat spăsit: - Iertare, Majestate! Ne-am luptat vitejește, dar ne-a copleșit numărul lor. Împăratul căută să-și încurajeze fata: - Liniștește-te, draga mea! Bine că ați
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
Dar n-apucă să-și ducă la capăt nici gândul, nici fapta, căci de-aproape înțelese că tatăl e dus... ochii deschiși priveau după sufletul plecat înspre stele... mâinile, parcă două aripi sub mânecile cămășii, se legănau lesne, neimpiedicate de cazna durerilor din urmă, iar picioarele, da, picioarele?! Nu erau de văzut. De fapt, retezate de sub genunchi, erau într-o straiță pe umărul aducătorului... le adunase de la locul în care urgia de tren îl răpusese pe moș Anghel ce se grăbea
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
nr. 1863 din 06 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sau un an cât 365 de postări ... Stiu că : "de cele mai multe ori, căutând lumina, am reușit doar să înegresc hârtia" la fel cum : "pierzându-ți puterea să taci, te vei supune caznei de a trebui să te faci permanent înțeles" Dar mi-am asumat acest drum nedorit la început, adică în urmă cu 10 ani. Dacă vă veți întreba sau mă veți întreba "De ce public în virtual?" răspund invitându-vă să vedeți
365 de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354018_a_355347]
-
l-a putut întâlni și cunoaște mai bine pe Iisus Hristos, în slujba Căruia avea să-și pună mai apoi tot restul vieții. Alături de alte valori ale culturii românești, precum Petre Țuțea, Tudor Popescu sau Petre Pandrea, părintele a împărțit caznele și umilințele copleșitoare ale închisorii: lipsa de aer și căldura sufocantă, lipsa totală de igienă, perchezițiile, dezbrăcați afară, în ger, lanțurile grele de la picioare și mâini, foamea. Chiar Părintele numește aceste chinuri: „Pe mulți din care veneau la închisoare îi
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ÎNTOARCEREA ÎN PICIOARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I.Părăianu ÎNTOARCEREA ÎN PICIOARE Suntem născuți cu multe cazne. Noi nu știm. Suntem păgâni de drept ! Numai într-un careu de decari, În Casa Domnului, Moașa și nașii, Ne ridică între creștini, Între ... oameni. Trebăluim de-ale noastre Vreo câțiva ani, Pe mulți enervându-i plângând, Cerându-le zi
ÎNTOARCEREA ÎN PICIOARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344643_a_345972]
-
și cântul ca un har. Omul cântă de dor în inimă, de jale, în dorul lelii, la chef, de inimă albastră ori pentru bani în pungă. Cântul pentru sine arată o inimă curată, iar cântul pentru alții se face cu caznă și e primit în fel și chip. La 12 februarie 2008 televiziunea națională aduce la masă rotundă pe ministrul culturii, un mare muzician, un profesor universitare de limbă română, compozitori de manele, directoarea Muzeului Țăranului Român și câțiva lăutari specializați
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]