275 matches
-
și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei maghiare”. La 13 mai 1944 Legiunea Bacău l-a arestat pe A. Beseny, referent de presă în Ministerul de Externe al Ungariei, deoarece făcea propagandă revizionistă printre ceangăii din județ. În lunile iunie și iulie, însă, acțiunile șoviniste ale maghiarilor s-au redus drastic și nu se mai regăsesc manifestări importante, dar în schimb s-a constatat că populația română din nord-estul Ardealului cuprinsă între 16 și 60
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mureșului" drept locul unde "dispărea sălbăticia", respectiv începea civilizația. Programul său, pe lângă propagarea Iluminismului, conținea și alte dorințe generoase " Dacă micile hotare ale Moldovei, ce se întind pân' la apele înspumate ale Pontului, s-ar afla în umbra Coroanei Ungare, ceangăul ne-ar deveni concetățean!" Ceea ce, fără îndoială, era un gând îndrăzneț. Unii dintre călătorii de prin țară, cum a fost Kisfaludy Sándor sau Táncsics Mihály, ajungând în Transilvania, au fost de-a dreptul uimiți de numărul mare de români. Eötvös
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
devenite probleme centrale ale administrației ungare în cei patru ani anteriori. S-a discutat dezvoltarea industriei, reașezarea liniilor de transport și dezvoltarea industriei casnice, modificarea ornamentației de tip românesc pe fațada clădirilor, problema evreiască, retransferarea (în regiunea de baștină) a ceangăilor și secuilor din Bucovina de nord, problema reprezentării politicii transilvane, chestiunile legate de naționalități, problema diasporei. Vorbitorii de limbă maghiară din Transilvania, într-o formă sau alta, ridicaseră - aprope toți - o singură problemă: cea a școlilor. S-a vorbit de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
culturalizare în afara școlii, organ ce urma să funcționeze sub jurisdicția Ministerului Cultelor și Educației. Președintele acestei comisii a fost numit Kelemen Lajos, istoric și istoric de artă, iar printre membri se aflau Domokos Pál Péter, cercetător de renume al vieții ceangăilor și director al liceului pedagogic din Cluj, pastorul reformat Daday Lóránt, inspector școlar, care, sub pseudonimul Székely Mózes, desfășura și o bogată activitate de scriitor. Deși noul ministru Szinyei Merse Jenő (numit în iulie 1942) a desființat acest organ guvernamental
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
era clubul exclusiv al odraslelor de "grofi, bancheri, baroni, profesori și generali"). În realitate, pe el nu l-a preocupat decât un singur lucru: diaspora. A întocmit un cadastru al diasporei, planuri de evacuare, note, însemnări cu date noi despre ceangăi, despre salvarea maghiarimii din comitatele Szolnok-Doboka, Bistrița- Năsăud. Cu asta s-a ocupat și după 1945, ca angajat al ministerului Agriculturii, dar și după condamnarea în procesul Comunității Maghiare (Magyar Közösség); când s-a eliberat din detenție nu a găsit
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
conferința transilvană din octombrie 1940, despre care am mai pomenit, s-au găsit numeroși sprijinitori de rang înalt a cauzei: pe lângă juristul și scriitorul Mikó Imre sau prim-ministrul Teleki Pál, care încurajau aducerea acasă nu numai a secuilor și ceangăilor, dar și a diasporelor de maghiari trăitori în marile orașe românești, mai exista un adept al cauzei: Ravasz László, episcop reformat în ținutul Dunării. El declara atunci: "Una din problemele vitale ale Transilvaniei este stabilirea unei legături vii între maghiarimea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Stat", și, de multe ori, administrația militară. După ce guvernarea i-a strămutat pe secuii din Bucovina, atenția celor doritori să rezolve problema naționalităților prin mișcări masive de populații s-a îndreptat în altă direcție. Înainte de toate au intrat în discuție ceangăii din Moldova, care, între 1941-1944, se infiltrau oricum permanent în Ungaria. Unii reprezentanți ai guvernului ungar, dar și persoane private, au elaborat planuri de retransferare a acestor maghiari romano- catolici, vorbitori ai unui dialect arhaic, trăitori de sute de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Planul înaintat de secretarul de stat de la Interne, Bonczos Miklós, dar elaborat de Horthy Miklós jr., prevedea cultivarea a 172 de mii de pogoane de pământ arabil. În ședința din 7 aprilie 1944, guvernul Sztójay a sprijinit, în unanimitate, transferul ceangăilor, "atât de modești, harnici și abili, care și-au păstrat secole de-a rândul identitatea maghiară", întru întărirea națiunii (imposibil să nu sesizezi dorința de a ocupa spațiul locuit înainte de nemți), în regiunea de dincolo de Dunăre. Deși ministrul Agriculturii, Jurcsek
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
harnici și abili, care și-au păstrat secole de-a rândul identitatea maghiară", întru întărirea națiunii (imposibil să nu sesizezi dorința de a ocupa spațiul locuit înainte de nemți), în regiunea de dincolo de Dunăre. Deși ministrul Agriculturii, Jurcsek Béla, propusese mutarea ceangăilor în imobilele evreilor deportați din Ucraina sub-carpatică, dezacordul nemților a schimbat întreaga perspectivă asupra problemei. Grupul următor asupra căruia s-a decis transferul a fost cel al secuilor. Încă de la sfârșitul secolul al XIX-lea, emigrarea acestora, datorită creșterii excesive
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
scăpat, cel puțin conform memoriilor lăsate de Rónai András (un colaborator apropiat al lui Teleki). Se pare că fostul premier, în toamna lui 1940, a fost adeptul evacuării tuturor românilor din Transilvania de Nord, în locul cărora visa să fie aduși ceangăi din Moldova și secui din Bucovina, încercând să-l convingă de calitatea planului și pe premierul Teleki Pál. Atenția îndreptată asupra diasporei s-a manifestat și în revigorarea explorării vieții satelor și a cercetărilor etnografice. Cercetări aveau loc în satele
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lume (porți, pridvoare). Prelucrarea lânii e cunoscută peste tot, cergile și alte țesături fac fala oricărui interior. Meșteșugul ceramicii produce cele mai frumoase exemplare de ceramică populară ungară". Comparațiile bizare - de pildă imaginea păstorului cântând din fluier cu înscripția "Orfeul ceangău", sau dennumirea "Colorado ungar" pentru trecătoarea Bicaz (Békás) - sunt agreate de autor, care a folosit expresiile preferate ale retoricii ultranaționaliste, în urma căreia trecutul se contopea cu prezentul, încercând să făurească continuitatea istorică prin transpunerea în viața actuală a eroilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
destul de ciudat. Tatăl străbunicului meu se născuse la Țibeni, în Bucovina, și a ajuns în Ghioroc în urma unei acțiuni de strămutare, la începutul secolului al XIX-lea. Apoi, din cartierul "ceangăiesc" din Ghioroc (limba obișnuită nu prea făcea diferență între ceangăul și secuiul din Bucovina), străbunicul meu a fugit în satul Scorenovac, apoi în Zimandul nou, unde s-a și însurat; a fost grăjdar la contele Zselénszky (ca păstorul de vite din poem...) cel urât de Ady și pomenit în poemul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de bărbați, dintre care majoritatea nu s-a mai întors niciodată. Printre norocoși s-a numărat fostul parlamentar Mikó Imre; din păcate în decursul deportărilor au pierit "Wallenberg-ul Clujului", Járosi Andor, și Mikes László, unul din cercetătorii principali ai istoriei ceangăilor. În ciuda tuturor acestor evenimente, nu despre ruși a păstrat memoria colectivă cea mai detestabilă imagine. Formațiunile semi-militare care s-au infiltrat în spatele armatei române și sovietice, unități de apărare teritorială, așa-zișii "fixiști" sau, pur și simplu, formațiuni anonime, au
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fost pomenit ca sat nou în anul 1902 și cu o populație de 336 suflete. Satul Lingurari este pomenit ca sat nou în 1902 în „Marele Dicționar geografic al României” (I. Lahovari), fiind format din țigani și secui (de fapt ceangăi) de la Glăvăneș tiIași (zona Vladnic), respectiv de la Săbăoanijud. Neamț. (precizări după Burlacu V. din Țibănești Satul Războieni a fost format din locuitori veniți de la Războieni (de pa Valea Albă), Bodești și Dragomirești, toate din județul Neamț, urmasi ai vitejilor lui
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
țigani aduși pe la jumătatea secolului la XIXlea de P. P. Carp,pentru muncă pe moșie, V. Burlacu, Învățător din Țibănești arată că aceștia sunt originari din Glăvănești (din șesul Jijiei). în acest sat au mai sosit și secui(de fapt ceangăi români slab maghiarizați) de la Săbăoani (jud. Neamț). O altă modificare sa produs după primul război mondial când populația din Lingurari s-a strămutat în satele vecine, (Glodenii Gândului și Gârbești), aceasta fiind realizată probabil integral în 1930. În Marele dicționar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
colegii și 163 de școli generale (datele provin din aceeași lucrare a lui Corneliu Stoica). Se adaugă biserici, mănăstiri și monumente istorice. În ceea ce privește structura populației, cu implicații în dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi și lingviști au evidențiat faptul că originea acestei populații catolice din Moldova
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Se adaugă biserici, mănăstiri și monumente istorice. În ceea ce privește structura populației, cu implicații în dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi și lingviști au evidențiat faptul că originea acestei populații catolice din Moldova stă sub semnul controverselor, existând puncte de vedere divergente, chiar contrarii. Din păcate, în unele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
contribuții referitoare la acest domeniu nu a fost urmărit adevărul științific, obiectiv argumentat, ci interese politice și chiar naționalist șovine, în speță din partea istoricilor și publiciștilor maghiari. De-a lungul timpului, s-au conturat două teze principale referitoare la originea ceangăilor.Una care nu poate fi acceptată, deoarece este împotriva adevărului istoric, susține că această populație, prezentă în județele Iași, Bacău, Neamț și Vrancea, este de origine maghiară, și anume secui din județul Harghita (Veress, Bitag Arpad, Peter Domokos, Horvath Antal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
județele Iași, Bacău, Neamț și Vrancea, este de origine maghiară, și anume secui din județul Harghita (Veress, Bitag Arpad, Peter Domokos, Horvath Antal și alții). Se invocă și termenul de proveniență maghiară csango, care are semnificația de “corcit”. De fapt, ceangăii erau români secuizați din zona Ciuc și Trei Scaune, care, în anumite împrejurări istorice, au migrat în Moldova. S-a dovedit că acest cuvânt menționat mai sus avea un sens peiorativ, pentru a diferenția pe secui de românii secuizați. Cei
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
au migrat în Moldova. S-a dovedit că acest cuvânt menționat mai sus avea un sens peiorativ, pentru a diferenția pe secui de românii secuizați. Cei care au susținut un asemenea punct de vedere porneau de la premisa ante factum că ceangăii din Moldova sunt maghiari, argumentul principal fiind, în special, ritul lor catolic, pe câtă vreme românii majoritari din aceste zone sunt ortodocși. Dar chiar ceangăii nu se numesc pe ei înșiși cu acest cuvânt vulgar, ci își spun catolici sau catolnici, având
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
românii secuizați. Cei care au susținut un asemenea punct de vedere porneau de la premisa ante factum că ceangăii din Moldova sunt maghiari, argumentul principal fiind, în special, ritul lor catolic, pe câtă vreme românii majoritari din aceste zone sunt ortodocși. Dar chiar ceangăii nu se numesc pe ei înșiși cu acest cuvânt vulgar, ci își spun catolici sau catolnici, având conștiința că sunt români, care au venit din Transilvania ca adepți ai bisericii catolice, păstrând tot timpul această tradiție, așa cum mulți români din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
noastre, ortodocși, în ciuda presiunilor și a vicisitudinilor istoriei. De către românii localnici ei sunt numiți și ungureni, termen prezent în toponimia țării noastre (sensul de bază este “transilvănean”) și chiar în Amintirile lui Creangă. Chiar și din punct de vedere etnic, ceangăii cunosc două diviziuni: una mai mare în zona Roman - Bacău, care prin modul de viață în integralitatea sa materială și spirituală, reprezintă pe românii de rit catolic, iar alta, în zona Trotuș - Tazlău, alcătuită din români secuizați sau secui refugiați
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
grupă vorbesc limba română, având o trăsătură fonetică specială, numită “vorbirea siflantă” (adică înlocuirea șuierătoarelor ș, j cu siflantele s, z.), în vreme ce vorbitorii din a doua categorie sunt bilingvi. Nu poate fi acceptată nici ipoteza unor specialiști unguri, potrivit căreia ceangăii sunt maghiari românizați. Dar acest fenomen nu se putea produce în aria geografică locuită de secui, unde românii, până în zilele noastre, au fost cei asimilați. Desigur, este regretabil că teza originii maghiare a ceangăilor a fost acceptată și de istorici
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ipoteza unor specialiști unguri, potrivit căreia ceangăii sunt maghiari românizați. Dar acest fenomen nu se putea produce în aria geografică locuită de secui, unde românii, până în zilele noastre, au fost cei asimilați. Desigur, este regretabil că teza originii maghiare a ceangăilor a fost acceptată și de istorici de marcă precum A.D. Xenopol, Dimitrie Onciul și Constantin C. Giurescu. În mod cert, avem de a face aici cu un caz de admigrație, prin plecarea locuitorilor din Transilvania (mai ales țărani și meșteșugari
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
catolică și acțiunea energică a unui șir de papi de la Roma. În urma unor cercetări de decenii, cel mai bun specialist în acest domeniu, Dumitru Mărtinaș, a ajuns la o concluzie argumentată și de necontestat, în lucrarea de sinteză intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]