8,239 matches
-
dat sticla mai departe să bea și următorul. Am mușcat apoi din bucata de pâine și ceapă, luând și din borcan o lingură de tocană. Astfel am început în seara aceea o masa comună până am terminat borcanul cu tocană, ceapa și pâinea. Țuica nu se prea băuse fiindcă fiecare căuta să nu bea prea mult din sticlă, dintr-o timiditate neprecizată. După ce am terminat de mâncat, magazionerul a pus pe masă damigenuța cu vin și a gustat primul din damigeană
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Tuchilata_mihai_leonte_1346317550.html [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
a pus pe masă damigenuța cu vin și a gustat primul din damigeană, sugerându-ne să facem și noi la fel. Nu ne-am lăsat prea mult invitați, și a început rotirea damigenei pe la toate gurile însetate parcă de iuțeala cepei, și sărătura slăninii. Funcționarul era cel mai timid dintre noi, și a plecat spre masă la cantină, luând cu el și niște sufertașe să ne aducă și nouă mâncarea. După prima rotire a damigenei, limbile au început să se dezlege
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Tuchilata_mihai_leonte_1346317550.html [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
chitonag de fier, îl mai ai? întreabă vecinul din stînga. - Ți-l dau acuma, Lică, zice mama. - Parcă ce, îi mare lucru să ne bombardeze și pe noi? Rușii îs la o azvîrlitură de băț. Nici n-apuci să pui ceapa și boaf! bomba peste noi. Mai vrea cineva niște harpagic, că mi-o mai rămas? zice și vecinul din dreapta. Îndreptîndu-și șalele trudite, mama se uită în zare înspre dealul neguros al Păunului, parcă să vadă dacă nu vine vreun avion
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Politica_semintelor.html [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
tancurile americane pe dealul Păunului. Pîr-pîr-pîr! Pîr-pîr-pîr!”. Ș-au tot așteptat ei mai multe cincinale, dar americanii n-au mai venit. - Vai, săracu’, cum i-o tăiat gîtu’ lu’ ceala în Afganistan. O înnebunit lumea; da’ nu mai ai niște ceapă nebună, Mariane? Să-mi dai și mie vreo două fire. - Îți dau, tanti, cum să nu-ți dau. Sape, hîrlețe, chitonage, semințe și vorbe trec peste garduri. Și fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Politica_semintelor.html [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
ușă, adulmecând mirosul apetisant de mâncare proaspătă și încercă, fără succes însă, să ghicească ce anume gătise Ica. - Miroase bine! exclamă el. Ce-ai gătit? - Ghici! făcu femeia pe misterioasa, ațâțându-i înadins curiozitatea. - Tocăniță?... încercă Matei să ghicească. - ... de ceapă ... cu carne de pui, dezvălui ea totul, renunțând să mai lungească suspansul. Hai!... fugi de te spală și te schimbă, până pun eu pe masă! Intră pe verandă - o încăpere lungă, ce se întindea pe toată partea din față a
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cercelul.html [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
familie, fără obligații. Ca baș-Vizdeicu al nostru, spre exemplu... Pe care îl vizitaserăm în drum spre cabana Gențiana, dar el ne pusese cu generozitate la dispoziție adăpostul său. Și ne făcuse parte din bucatele lui, lapte, brânză, slănină afumată și ceapă zdrobită cu pumnul într-un șervet. Numai răchia o aduseserăm noi. Gazda noastră se ștersese cu mâneca sumanului peste mustața căruntă. Zice lumea că-i frumos pe-aici, spusese, urmărindu-ne privirile răpite de pitorescul locurilor. Poate că-i așa
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul acesta după studierea cepelor sale în ziua de întâi ianuarie, că lunile de iarnă vor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul acesta după studierea cepelor sale în ziua de întâi ianuarie, că lunile de iarnă vor fi geroase și pline cu zăpadă, aproape până prin martie, când va cădea ultima "nea a mieilor”, imediat după “babe”, iar cele de vară vor fi foarte secetoase. Victor a
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
maci adie, câmpul de floarea soarelui e plin de semințe hrănitoare, un copac singuratic ne îmbie la răgaz, umbră oferind, aici la câmpie. Fântână de piatră la răscruce, cu apă rece, pe țăran îl așteaptă, prânzul o bucată de brânză,ceapă și un colț de pâine pe vatră un pic de odihnă după orele lungi de trudă la sapă, seara peste sat coboară,agale vin toți după munca cea dreaptă. Referință Bibliografică: Vara / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471458834.html [Corola-blog/BlogPost/340260_a_341589]
-
Tigaie Posch și Tigaie Vegetariană. Toate merită încercate, dar vă recomand să începeți cu o tigaie Kulinarium, care conține medalion de porc, pui în bacon și un cârnat, cu garnitură de Bratkartoffeln și sos țărănesc (la care se adaugă usturoi, ceapă, ardei iute, ardei și ciuperci). Pentru aniversări, reuniuni și multe alte evenimnete pe care v-ar plăcea să le petreceți într-o locație elegantă, cu o servire ireproșabilă și un meniu cum rar găsești în oraș, puteți alege restaurantul Kulinarium
Restaurantul Kulinarium – singurul loc din Sibiu care oferă clienţilor faimoasele preparate la tigaie şi o experienţă culinară deosebită by http://www.zilesinopti.ro/articole/7692/restaurantul-kulinarium-singurul-loc-din-sibiu-care-ofera-clientilor-faimoasele-preparate-la-tigaie-si-o-experienta-culinara-deosebita [Corola-blog/BlogPost/98573_a_99865]
-
de la Kulinarium rămâne accesibilă clienților și în toamnă, când va fi închisă, oferind astfel tot confortul necesar și în sezonul rece. Din categoria produse tradiționale cu iz internațional, la Kulinarium puteți savura și platoul țărănesc tradițional care conține roșii, castraveți, ceapă, telemea, brânză de burduf, tobă, jumări, cârnat afumat, mușchiuleț afumat și slăninuță sau terină de pește afumat cu sos de hrean și mere, cu salată de fasole. Cu siguranță veți decide să reveniți la Kulinarium după ce veți degusta un pahar
Restaurantul Kulinarium – singurul loc din Sibiu care oferă clienţilor faimoasele preparate la tigaie şi o experienţă culinară deosebită by http://www.zilesinopti.ro/articole/7692/restaurantul-kulinarium-singurul-loc-din-sibiu-care-ofera-clientilor-faimoasele-preparate-la-tigaie-si-o-experienta-culinara-deosebita [Corola-blog/BlogPost/98573_a_99865]
-
cipriotă după care-ți lasă gura apă este „zalatina”, un fel de carne fiartă și cap de porc gelifiate, un gen de piftie dar cu un gust diferit datorat condimentelor folosite. Stufatul de la noi, acea grozavă tocăniță de miel cu ceapă verde multă, pe care o gătim în special primăvara, se regăsește în bucătăria cipriotă sub denumirea de „stifado” și este preparată din carne de vită sau iepure cu ceapă multă, multă, o delicatesă foarte, foarte gustoasă! Dacă ești amator de
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
condimentelor folosite. Stufatul de la noi, acea grozavă tocăniță de miel cu ceapă verde multă, pe care o gătim în special primăvara, se regăsește în bucătăria cipriotă sub denumirea de „stifado” și este preparată din carne de vită sau iepure cu ceapă multă, multă, o delicatesă foarte, foarte gustoasă! Dacă ești amator de pește și fructe de mare, în Cipru te poți răsfăța zilnic cu astfel de preparate! Pește de toate felurile, somon, tsipoura, sabie și alte specii preparate la tigaie sau
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
insulă are încă nenumărate secrete și bunătăți, preparate din linte, de exemplu - pe care ei o adoră și o gătesc în multe variante -, paste de icre -„tarama salata”‚ „tahini” - pastă din semințe de susan, „tzatziki” - preferatul meu, conținând castraveți proaspeți, ceapă, usturoi, verdeață, ulei de măsline și suc de lămâie - toate într-o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
mazăre, amestecată cu mei muced, iar la opt sau chiar nouă zile, trei sferturi de pâine de persoană. Bineînțeles, cine are ceva de vândut sau schimbat - se uită semnificativ la grămezile de lucruri aduse de noi - poate căpăta cartofi sau ceapă, sau pâine, de la țăranii în trecere pe aici. Interzis? Prostie! Nemții și lituanienii abia așteaptă să fie mituiți. Am văzut o femeie tânără, cu un prunc în brațe, născut în grajd cu două săptămâni în urmă. - Într-o zi, spuse
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
lângă feciorul dumneavoastră. Era în ajun de Crăciun, l-am întâlnit cu niște bobine la spinare, întindea firele telefonice să facă legătura cu Comandamentul. Am stat cu el o noapte sub un pod, am împărțit amândoi niște biscuiți cu o ceapă și am mâncat, timp în care mi-a povestit viața lui, mi-a spus că are o mândrețe de fată și se topește de dorul ei, își iubea nespus de mult soția și era îngândurat că o lăsase acasă fără
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
nu se auzi. Nici icnetul de durere al domnului T dar nici umbra rău prevestitoare din frumoșii ochi albaștri ai doamnei R. Se auzea doar sporovăiala Ciumei Negre despre cum s-a tocmit ea cu hoții de țărani ca să ia ceapă la jumătate de preț. Peste alt sfert de oră care i se păru un mileniu, domnul T deschise, la fel de galant, portiera doamnei R care se ridică cu buzele făcute ață și se duse să-și recupereze ouăle. Primi însă doar
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412527209.html [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
prin urmare își luă treningul și găleata de gunoi ca să facă util. Coborî cu atenție pe scările cam unsuroase, iar la parter se trezi luat în brațe de Marcela. În vâltoarea evenimentelor uitase de ea. Acum mirosul de tocană cu ceapă al halatului îi anunță decesul curcanului, spre fericirea lui, probabil. Gura cu miros de usturoi și trăscău a Marcelei se lipi de a lui. Primi, înnebunit de spaimă, un sărut lung, pasional, cu limba. Constată destul de uimit, că Zmeoaica are
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412527209.html [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje[ - Cu semnificația de căruță, sau înhămați pentru la alte activități.] sau la alte munci. Erau câteva zeci de cabaline și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
o zi, tot l-au dibuit. El venea de la cariera de piatră aflată în zona satului Vânători, aparținător comunei, cu căruța plină de pietriș spre șoseaua locală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de piatră aflată în zona satului Vânători, aparținător comunei, cu căruța plină de pietriș spre șoseaua locală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi, l-au scos din beci și cum tușiera era
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi, l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în „ceape”, Foca milițianul, i-a luat degetul, l-a lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos, ca al multor
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape, la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de curte, pentru care nici nu mai aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător, în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]