659 matches
-
dispăruse. „A plecat...” șopti o femeie către celelalte. Apoi ieșise și ea afară - lăsând mortul În grija a două babe care, cu câte un fir de cârciumăreasă În mână, Îl fereau de muște - și se apucase să ațâțe focurile sub ceaunele În care bolborosea molcom mâncarea ce avea să fie Împărțită după Înmormântare. Câțiva bărbați intrară În curte, ducând pe umeri sicriul gol din scândură de brad nelăcuită și crucea. Bocitoarea dădu chiot și jeli câteva clipe, apoi puse din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bocitoarea se opri iarăși din tocat, jeli, scoțând sunete lungi, cu fața către cer și-l rugă pe Soare să iasă dintre nori și să mângâie pentru ultima oară fața lui nea Mitu. Apoi femeia se duse să azvârle În ceaunele clocotitoare bucățelele de morcov și de păstârnac. Maestrul Foiște și Repetentu aveau parte de un răgaz. Toată dimineața alergaseră pe străduțele cam fără culoare ale orașului capitală de județ ca să facă rost de pe la felurite instituții de actele necesare completării dosarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe care o locuim. Strămoșii noștri Își preparau deja, În secolele dinaintea sosirii bogățiilor vegetale și animale din Indiile Occidentale (porumb, dar și cartofi, ori curcanul demn și grav ca un magistrat), poșirca de mei care nu se Învârtea În ceaun și nu se tăia după răsturnarea pe un fund de lemn altminteri decât mămăliga zilelor noastre. Să nu se creadă Însă că doar ai noștri dețineau secretul poșircilor hrănitoare din cereale și nici că meiul ar fi fost unicul beneficiar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să spunem, oaia din anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care pregătește înmormîntarea. Scrie etnograful de la Suceava: „Scăldătoarea aceasta se face, atît în Bucovina cît și în Moldova, în următorul chip: aduc apă curată de la un izvor, de la o fîntînă sau de la un pîrîu limpede și o pun într-un ceaun sau într-o căldare mare, ca să se încălzească”. Pînă aici nimic nou. Avem de-a face pur și simplu cu un „șablon”, ca și cum ar fi vorba despre naștere ori nuntă. Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-i fii recunoscătoare... CHARLOTTE: Vorbești prea frumos, domnule, pentru o biată fată ca mine și eu n-am meșteșugul dumitale ca să-ți răspund la fel. DON JUAN: Sganarel, ia privește-i mâinile! SGANAREL: Aoleu, stăpâne, sunt negre ca fundul ceaunului. DON JUAN: Ce tot vorbești, nepriceputule? Sunt mâinile cele mai frumoase de pe lume, îmi îngădui să le sărut, minune? CHARLOTTE: Prea mare cinste pentru mine și dacă știam ce le-așteaptă, le frecam acasă cu tărâțe. DON JUAN: Ia spune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
înfruntării unor dificultăți sporite, generate fie de lipsa brațelor de muncă (a "locuitorilor supuși"), fie de cea a combustibilului, respectiv a lemnului trebuitor, pe care proprietarul fusese "nevoit a-l cumpăra destul de scump de la erariile împărătești". Or, acel sortiment de "ceaun vărsat" era și cel mai solicitat nu numai pe piața Moldovei, dar și în Valahia și Turcia, fiind importat până atunci, îndeosebi, din Siberia, în cantități de sute de mii de ocale. Încât, bogăția și calitatea deosebită a minereului de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Valahia și Turcia, fiind importat până atunci, îndeosebi, din Siberia, în cantități de sute de mii de ocale. Încât, bogăția și calitatea deosebită a minereului de la Vaduri, permițând producerea încă din primul an a celui mai căutat sortiment de fier ("ceaun vărsat") importat masiv până atunci din străinătate, prefigura încă din start "un venit însemnat și sigur", care ar fi sporit considerabil după înființarea unei fabrici de cuie și a alteia de unelte. Diversificarea producției, proces menit să asigure piața internă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
șirul munților Pângărăcioru, la piciorul muntelui Răchitiș, formează pături orizontale de întindere însemnată și grosime de mai mulți stânjini. El s-ar putea bine întrebuința la producerea a multor obiecte de fer vărsat în cea mai bună calitate, precum la: ceaune, tigăi, table de vetre, țevi pentru apă-duc, ba și chiar pentru producerea ferului de șini și de drugi, în calitatea ferului nemțesc, mai ales că toate împregiurările spre lucrarea unei fabrici mari de fer, în aceste părți, sînt foarte favorabile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ține pe foc la fiert câteva minute până se leagă. Mămăligă (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu un tel, până când se umflă mălaiul și se desprinde de pe ceaun. Se răstoarnă pe un fund de lemn sau pe o farfurie și, după ce se mai răcorește, se poate lua cu furculița sau tăia. Iaurt (Chișleag) (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 1 litru lapte de vaci integral, de preferat
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
fiarbă înăbușit, la foc mic, vreo patru - cinci ore. În acest fel, oasele se vor macera. Se curăță ceapa, se taie jumătăți și se lasă într-un castron cu apă rece vreo jumătate de oră. Se încinge uleiul într-un ceaun mare, se adaugă toată ceapa și se acoperă cu un capac. Se lasă până se înmoaie, nu foarte mult, apoi se scoate cu spumiera și se lasă să se răcorească. Ceapa nu se va rumeni deloc, datorită aburilor formați sub
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
făgașul sugestiei obișnuite, avem cele mai rarefiate abstracții și diferențieri, combinații de elemente despre care nici că s-a mai auzit vreodată, cele mai subtile asocieri de analogii; într-un cuvânt, ni se pare că am picat brusc într-un ceaun cu idei clocotinde, unde totul bolborosește și se învolburează într-o mișcare năucitoare, unde tovărășiile se pot lega și dezlega cât ai clipi, monotonia este ceva necunoscut, iar neprevăzutul pare să fie singura lege (p. 456). Aici, James face mai
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dezvoltare, iar băiatul ei era așa de chinuit și de umilit. După terminarea războiului, vărul Ghoerghe și-a adus aminte de ce învățase la turnătorie, a adunat metale de la motoarele avioanele căzute, le-a topit și a turnat vase de bucătărie, ceaune, cratițe, chiar și linguri, din duraluminiul pe care-l găsea la motoarele avioanelor căzute. în zăpăceala care era în țară după 23 august 1944, moș Ion, tata lui Gheorghe, a făcut bani pe obiectele turnate de fiul său Gheorghe. După
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de cele galbene. Când fusul de borangic se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă comercializau prin târguri și bâlciuri produse confecționate de ei Înșiși ( În timp au Început să comercializeze produse realizate de alții); vindecători de boli (aceștia foloseau plante medicinale pe care le
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
distilat țuica(figura nr. 22), cazane de fiert săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și formă. Prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de răcire. Vasele sunt realizate din cupru masiv, fiind metalul cel mai indicat pentru distilarea băuturilor spirtoase (figura nr. 33). În categoria lucrătorilor În metal se includ și rromii spoitori, care se ocupau, pe lângă cositorirea vaselor de aramă (oale, tigăi, ceaune, cazane etc.), și cu repararea și curățirea periodică a acestora. Cositorirea constă În tratarea prin acoperire, pe suprafață interioară cu cositor (staniu) a concavității vaselor de uz casnic, pentru a Împiedica oxidarea lor În timp. REȚINEȚI ! Prelucrarea aramei - Călire; - Decălire
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mică sală dincolo de care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul În vase precum cele confecționate de ceaunarii rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de ceaunarii rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea Vasile are 66 de ani si trăiește Într-o comunitate de numai câteva familii de rromi, din satul Policiori, Județul Buzău. De la 12 ani, a Învățat secretul "fabricării" tuciurilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mică de chirpici mai ies vreo 2-3 puradei, care mai aduc alți șase de prin vecini și se strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de minute pentru topit aluminiul și alte vreo zece, ca să se Întărească În forma potrivită. Gata tuciul! Mai urmează operațiunea de șlefuire, dar asta la sfârșitul zilei după ce face norma! Cât nea Vasile ne face demo-ul, vecinii apucă să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim solistul operetei din Brașov. Și vă spun, peștii aceia i-a prins cu o sârmă îndoită (că de unde ac de pescuit!?) și cu niște momeală făcută din te miri ce. Și pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]