400 matches
-
pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice postoperatorii: terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus prin invaginație; pe aceeași ansă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
respectiv prin invaginarea bontului pancreatic în ansa jejunală și stentarea Wirsung-ului la pacienții cu pancreas moale și Wirsung îngust. Peng [73] propune o tehnică nouă, denumită „binding pancreaticojejunostommy” și prezintă rezultatele acestei tehnici aplicate la 227 de pacienți cu duodenopancreatectomie cefalică fără a înregistra nici o fistulă pancreatică. Principalul avantaj al anastomozei pancreato-jejunale este dat de mobilitatea jejunului ce permite realizarea unei suturi fără tensiune. Marele dezavantaj derivă din prezența sucului intestinal ce activează enzimele pancreatice crescând riscul de apariție a fistulei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
efectuarea unei CT abdominale cu substanță de contrast. Managementul optim este reprezentat de drenajul percutan ghidat ecografic/CT [52]. În caz de eșec sau dacă situația anatomică locală nu permite, intervenția chirurgicală se impune. Pacienții cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei cefalice pot prezenta în evoluția postoperatorie tardivă febră, leucocitoză, creșteri ale valorilor transaminazelor și bilirubinei datorită unor abcese hepatice secundare episoadelor de angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare), diseminate se vor trata conservativ (prin antibioterapie), dar cele mari necesită drenaj (percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă anastomotică). Problema majoră cu care chirurgul se confruntă este diagnosticul diferențial dintre o stenoză malignă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
preoperatorie (pe cale endoscopică) este practic imposibilă. Se poate tenta drenajul percutan transparieto-hepatic (ghidat ecografic) cu aspirarea de bilă și examen citologic, însă rezultatele fals negative sunt numeroase [95]. Un studiu publicat recent [96] ce a cuprins 1595 pacienți supuși duodenopancreatectomiei cefalice, a arătat că apariția stenozelor biliare postoperatorii la pacienții cu cancere periampulare nu ar trebui să fie în mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de boală întrucât stenturile devin rapid nefuncționale) [97]. SUPRAVIEȚUIREA LA DISTANȚĂ Evoluția și mai ales prognosticul pacienților diagnosticați cu cancere periampulare și supuși duodenopancreatectomiei cefalice depinde de mai mulți factori: originea anatomică a tumorii, stadiul tumoral, invazia ganglionară, invazia perineurală, gradul de diferențiere tumorală, necesarul de transfuzii perioperatorii și marginile de rezecție (pozitive vs. negative) [98-101]. Stratificând carcinoamele periampulare după originea lor anatomică, cancerul duodenal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
duodenopancreatectomie variază între 64-80% pentru pacienții fără adenopatii metastazice și între 17-50% pentru cei cu metastaze ganglionare [56]. Pe de altă parte, mai puțin de 10% dintre pacienții cu cancer pancreatic și metastaze ganglionare supraviețuiesc la 2 ani după duodenopancreatectomie cefalică [12,56]. O importanță prognostică deosebită o are și patternul imunohistochimic al adenocarcinomului ampular. Într-un studiu retrospectiv pe 208 pacienți se arată că cei cu fenotipul histomolecular pancreatico-biliar (CDX-negativ, MUC-1 pozitiv) au un prognostic mai rezervat comparativ cu cei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
concomitentă de tratament paleativ (plasarea de stent pentru realizarea decompresiei biliare). Indicația pentru diagnostic se face atunci când există o simptomatologie sugestivă și tehnicile neinvazive (ecografie, CT spirală dinamică) nu oferă rezultate certe. Colangiografia percutană transhepatică (CPT) Se indică atunci când tumora cefalică pancreatică invadează duodenul și face imposibilă vizualizarea papilei sau dacă tumora determină obstrucție înaltă la nivelul joncțiunii celor două canale hepatice. Colangiopancreaticografia prin rezonanță magnetică nucleară (MRCP) Este o tehnică imagistică neinvazivă care permite evaluarea tridimensională a arborelui pancreatico-biliar, parenchimului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
curabilitate de 100% [89]. DIAGNOSTICUL POZITIV Cancerul de cap de pancreas este suspectat la un pacient cu durere abdominală, icter și scădere ponderală, la care se poate eventual asocia diabetul zaharat tip II nou diagnosticat. Etapele diagnostice presupun: evidențierea masei cefalice pancreatice; precizarea naturii ei (malignă sau benignă); și stadializarea respectiv stabilirea rezecabilității. Evidențierea masei cefalice pancreatice se face utilizând secvențial, tehnicile imagistice disponibile. Ecografia abdominală este de primă intenție, fiind accesibilă și neinvazivă. Aceasta, în asociere cu CT spirală dinamică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
pacient cu durere abdominală, icter și scădere ponderală, la care se poate eventual asocia diabetul zaharat tip II nou diagnosticat. Etapele diagnostice presupun: evidențierea masei cefalice pancreatice; precizarea naturii ei (malignă sau benignă); și stadializarea respectiv stabilirea rezecabilității. Evidențierea masei cefalice pancreatice se face utilizând secvențial, tehnicile imagistice disponibile. Ecografia abdominală este de primă intenție, fiind accesibilă și neinvazivă. Aceasta, în asociere cu CT spirală dinamică cu contrast (cea mai performantă tehnică neinvazivă) permit diagnosticul tumorii cefalice pancreatice în majoritatea cazurilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
stabilirea rezecabilității. Evidențierea masei cefalice pancreatice se face utilizând secvențial, tehnicile imagistice disponibile. Ecografia abdominală este de primă intenție, fiind accesibilă și neinvazivă. Aceasta, în asociere cu CT spirală dinamică cu contrast (cea mai performantă tehnică neinvazivă) permit diagnosticul tumorii cefalice pancreatice în majoritatea cazurilor. Indicația de ERCP în scop diagnostic se face doar atunci când există simptomatologie sugestivă și examinările neinvazive (ecografie, CT spirală) nu oferă rezultate concludente. În figura 323 este ilustrat un algoritm de diagnostic al cancerului pancreatic [95
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
de glanda mamară. Acoperă la rândul său pectoralul mic, dințatul anterior, subclavicularul, coastele și spațiile intercostale, iar în apropierea inserției acoperă inserțiile bicepsului și coracobrahialului. Între marginea sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de invaliditate. În cazul apariției incapacității de autoconductie, autoservire, orientare temporo - spațială (prin modificări psihice și/sau senzoriale), bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane, deci beneficiază de gradul I (unu) de invaliditate cu însoțitor. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremității cefalice presupune afectarea concomitenta a craniului și a creierului. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale: ● după criteriul evolutiv, traumatismele pot fi recente și vechi; ● în raport cu modul de evoluție sunt: acute, subacute, cronice și sechelare; ● după criteriul lezional, sunt închise și deschise; ● după criteriul terapeutic
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri secundar afecțiunilor maligne mediastinale și doar în 25¿ din cazuri secundar proceselor benigne. Semnele clinice ale sindromului includ edem facial al extremității superioare, dilatații venoase cefalice cervicale și la nivelul brațelor, rubor al ariilor descrise cu aspect cianogen. Vena cavă inferioară Vena cavă inferioară penetrează diafragmul la nivelul T8 și pătrunde în atriul drept corespunzător joncțiunii xifosternale. La deschiderea în atriul drept orificiul venei cave inferioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin cuvântul „amețeală", poate apare în cadrul puseelor de hipertensiune arterială, tulburări de ritm și de conducere. * Cefaleea definește prezența unei dureri constante sau a senzației de apăsare localizată la nivelul extremității cefalice. Durerea pulsatilă, matinală, localizată occipital semnifică prezența hipertensiunii arteriale. Durerea difuză, apărută în timpul nopții sau la trezire este caracteristică cordului pulmonar cronic. * Tulburări auditive pot fi: tranzitorii (acufene) apar în cadrul hipertensiunii arteriale; permanente (tinnitus) apare la pacienții cu o irigare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
risc minim. Intervenția chirurgicală. Pregătirea preoperatorie generală este cea obișnuită. Se administrează un sedativ în seara premergătoare intervenției, se igienizează pacientul. Local, se îndepărtează pilozitatea din regiunea temporală stângă (delimitarea câmpului operator). Poziția pacientului este în decubit dorsal, cu extremitatea cefalică în ușoară hiperextensie și fața rotată către partea opusă celei pe care se intervine chirurgical, pentru a fi bine expuse hemifaciesul interesat traumatic și regiunea temporală adiacentă. Actul operator se efectueză sub anestezie locală și loco-regională (infiltrație cu xilină 1
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: explorări biologice sanguine uzuale (s-au efectuat în servicul de urgență în urmă cu 24 ore); radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței”; examenul computer tomografic (pentru segmentul cefalic) Explorarea imagistică menționată este necesară pentru a se preciza direcția și rapoartele liniilor de fractură și mai ales pentru aflarea gradului de dislocare a fragmentelor osoase. În cele din urmă, datele din anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare ne permit
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
osteosinteză cu plăcuțe metalice cu șuruburi ar avea avantajul unei recuperări mai sigure (abordul fiind efectuat atât pe cale cutanată cât și intraorală, în funcție de focar). Particularitatea cazului. Concluzii. Leziunile traumatice suferite de acest pacient interesează mai multe segmente ale corpului: extremitate cefalică (contuzie cerebrală, fractură de masiv facial), membre superioare (fractură radius drept), membre inferioare (fractură peroneu drept), torace (contuzie toracică), necesitând în consecință consult și tratament adecvat în mai multe servicii medicale. Absența unor pericole iminente (precum insuficiența respiratorie obstructivă sau
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
tensiune sau presiune asupra nici unui segment al corpului. În același sens trebuiesc protejați ochii, pavilioanele urechilor precum și conductul auditiv extern; − poziția trebuie să asigure drenajul venos dinspre cap spre cord, trebuiesc evitate punctele de presiune asupra venelor jugulare iar extremitatea cefalică să se situeze deasupra nivelului inimii; − este recomandabil ca axul abordului chirurgical spre tumoră să fie perpendicular pe planul podelei. În acest fel gravitația, alături de celelalte mijloace permite o relaxare cerebrală corespunzătoare; − poziția trebuie să asigure și confortul chirurgului [1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
eliberate de orice compresiune; − Membrele superioare vor fi dispuse paralel cu pacientul, cu fața palmară spre acesta; − Umerii pot fi ușor tracționați caudal astfel încât sa permită o degajare a regiunii cervicale pentru o expunere cât mai largă a acesteia; − Extremitatea cefalică plasata deasupra nivelului cordului (fig. 4.2). Avantajele constau în faptul că asigură confort pentru echipa operatorie, plaga se află pe un plan perpendicular pe planșeul sălii de operație. Dezavantajele acestei poziții sunt reprezentate de faptul că: − Poziția oferă o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
odinioară considerată ca poziție standard în leziunile fosei posterioare si regiunii cervicale, este astăzi tot mai puțin utilizată. Experiența serviciului nostru fiind de peste 30 de ani, considerăm dezavuarea acestei poziții cel puțin injustă. − Anestezia se practică în decubit dorsal. − Extremitatea cefalică este ridicată progresiv menținând capul în poziție neutral. − Membrele inferioare sunt împachetate în feși elastice sau costum antigravitațional (anti-G) și elevate deasupra nivelului bazinului. − Membrele superioare sunt așezate alături de trunchi cu flexia antebrațului la 90 grade. − Capul este flectat astfel încât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele hipertensiunii intracraniene decompensate. 1. Hipertensiunea intracraniană acută în traumatismele cranio-cerebrale Patogenia traumatismelor cranio-cerebrale cuprinde modul de acțiune al agentului traumatic și de transmitere a forței lezionale asupra extremității cefalice și modul de reacție al structurilor endocraniene la acțiunea agentului traumatic. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană și deteriorarea clinică este determinată de modul în care se produc leziunile endocraniene și rapiditatea cu care este depășit volumul endocranian limită până la care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
temporale se disting două varietăți de anevrism: anevrismul circumscris, cel mai frecvent, si anevrismul arterio-venos. Autorul prezintă 14 anevrisme circumscrise ale arterei temporale, dintre care 4 erau posttraumatice. Citează 3 anevrisme cirsoide. Repartiția topografica a celor 60 de anevrisme cirsoide cefalice selectate de Heine-Heidelbeig este următoarea : urechea și Împrejurimile sale 12, regiunea temporală 12, regiunea frontală 10, jumătatea fetei 7, jumătatea capului 4, regiunea parietala 6, regiunea occipitala 4, regiunea subauriculară 1, regiunea labiala 1, capul 3. Diagnosticul anevrismelor cirsoide este
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
puțin obișnuită, profesorul N. Oblu dovedind că pe langă marele profesionist este și un organizator de geniu, Isi Încoronează activitatea de o viață realizând primul spital de neurochirurgie din România, de concepție europeană, prin modul de abordare a patologiei extremității cefalice și vertebro-medulare, inaugurat la data de 14 octombrie 1972. Inaugurarea acestei instituții a reprezentat o importanță realizare a medicinii ieșene precum și consacrarea școlii de neurochirurgie ieșene pe plan național. Rod al unei circumstanțe favorabile, Spitalul Clinic de Neurochirurgie din Iași
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]