387 matches
-
simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează atât nervos cât și umoral. In cursul reglării se disting, ca și în cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK) stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează secreția pancreatică și biliară. CCK determină o secreție pancreatică bogată enzimatic și stimulează eliberarea din vezica biliară a bilei. Faza cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK) stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează secreția pancreatică și biliară. CCK determină o secreție pancreatică bogată enzimatic și stimulează eliberarea din vezica biliară a bilei. Faza cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și neconditionați, similari cu cei care declanșează secreția salivară și gastrică, intervin și în această fază stimulând secreția pancreatică. Vagul prezintă fibre destinate pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a orificiului glotic și a edemului de laringe, simulând o criză de astm bronșic. Atunci când edemul se extinde digestiv, poate fi confundat cu un sindrom abdominal acut de ocluzie. Dispneea, senzația de sufocare, cianoza, alături de un edem masiv al extremității cefalice (buze, obraji, limbă), apărute brusc după administrarea unui medicament, precizează ușor și cert diagnosticul de edem alergic Quincke. Aceste reacții pot fi uneori premonitorii sau însoțitoare ale unui șoc anafilactic.În cazul intervenției la un pacient care a prezentat în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în mare măsură calitatea și intensitatea durerii ce pare a fi în legătură directă mai mult cu factorii individuali, de anxietate, de tensiune psihică sau de deprimare. Din grupul de cefalalgii enunțat nu fac parte cele determinate de contractura musculaturii cefalice occipito - temporale secundare unei suferințe organice și structurilor de vecinătate, malformații sau leziuni cranio-cervicale, discartroze cervicale, artrite sau artroze temporo- mandibulare, afecțiuni oculare, mastoidiene, sinuzale, abcese dentare etc. Cefalalgia de contracție musculară în multe cazuri coexistă cu cefalalgia migrenoidă și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
o cefalalgie de fond și nu un interval total liber de durere. Aspectul clinic Stadiul prodromal este mai puțin spectaculos și pare a fi sesizabil numai în jumătate din cazuri. Atunci când există, bolnavul se plânge de o senzație de apăsare cefalică sau de senzație dezagreabilă oculo- orbitară sau temporală. Aceste fenomene sunt de scurtă durată, nedepășind 1 - 2 ore. Stadiul de cefalalgie se desfășoară sub dominanta durerilor care sunt violente, au caracter pulsatil și cu aceeași localizare la fiecare criză. Localizarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
totală a investigației este de aproximativ 10 minute, timp în care se vor examina atât regiunea de interes cât și structurile învecinate și organele parenchimatoase (ficat, splină) [30]. TUMORILE PANCREATICE SOLIDE ADENOCARCINOMUL PANCREATIC Este localizat în majoritatea cazurilor în porțiunea cefalică, determinând dilatarea secundară a tractului biliar, ușor de identificat ecografic. Tumorile de mici dimensiuni au aspect frecvent izoecogen, dificil de vizualizat ecografic. La dimensiuni de peste 20 mm formațiunea tumorală apare ca o structură slab delimitată, hipoecogenă. Frecvent se identifică și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează atât nervos cât și umoral. In cursul reglării se disting, ca și în cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK) stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează secreția pancreatică și biliară. CCK determină o secreție pancreatică bogată enzimatic și stimulează eliberarea din vezica biliară a bilei. Faza cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK) stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează secreția pancreatică și biliară. CCK determină o secreție pancreatică bogată enzimatic și stimulează eliberarea din vezica biliară a bilei. Faza cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și neconditionați, similari cu cei care declanșează secreția salivară și gastrică, intervin și în această fază stimulând secreția pancreatică. Vagul prezintă fibre destinate pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tensiune sau presiune asupra nici unui segment al corpului. În același sens trebuiesc protejați ochii, pavilioanele urechilor precum și conductul auditiv extern; − poziția trebuie să asigure drenajul venos dinspre cap spre cord, trebuiesc evitate punctele de presiune asupra venelor jugulare iar extremitatea cefalică să se situeze deasupra nivelului inimii; − este recomandabil ca axul abordului chirurgical spre tumoră să fie perpendicular pe planul podelei. În acest fel gravitația, alături de celelalte mijloace permite o relaxare cerebrală corespunzătoare; − poziția trebuie să asigure și confortul chirurgului [1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
eliberate de orice compresiune; − Membrele superioare vor fi dispuse paralel cu pacientul, cu fața palmară spre acesta; − Umerii pot fi ușor tracționați caudal astfel încât sa permită o degajare a regiunii cervicale pentru o expunere cât mai largă a acesteia; − Extremitatea cefalică plasata deasupra nivelului cordului (fig. 4.2). Avantajele constau în faptul că asigură confort pentru echipa operatorie, plaga se află pe un plan perpendicular pe planșeul sălii de operație. Dezavantajele acestei poziții sunt reprezentate de faptul că: − Poziția oferă o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
odinioară considerată ca poziție standard în leziunile fosei posterioare si regiunii cervicale, este astăzi tot mai puțin utilizată. Experiența serviciului nostru fiind de peste 30 de ani, considerăm dezavuarea acestei poziții cel puțin injustă. − Anestezia se practică în decubit dorsal. − Extremitatea cefalică este ridicată progresiv menținând capul în poziție neutral. − Membrele inferioare sunt împachetate în feși elastice sau costum antigravitațional (anti-G) și elevate deasupra nivelului bazinului. − Membrele superioare sunt așezate alături de trunchi cu flexia antebrațului la 90 grade. − Capul este flectat astfel încât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele hipertensiunii intracraniene decompensate. 1. Hipertensiunea intracraniană acută în traumatismele cranio-cerebrale Patogenia traumatismelor cranio-cerebrale cuprinde modul de acțiune al agentului traumatic și de transmitere a forței lezionale asupra extremității cefalice și modul de reacție al structurilor endocraniene la acțiunea agentului traumatic. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană și deteriorarea clinică este determinată de modul în care se produc leziunile endocraniene și rapiditatea cu care este depășit volumul endocranian limită până la care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu degajarea capului se angajează și umerii într-unul din diametrele oblice ale bazinului. Când occiputul a trecut de comisura posterioară, atunci capul cade în jos și acoperă perineul parturientei. Degajarea umerilor și a trunchiului se face ca în prezentațiile cefalice flectate. Deși considerată aneutocică, nașterea în prezentație facială, necesitând în 17% din cazuri intervenții obstetricale, s-au imaginat o serie de metode prin intermediul cărora se încearcă transformarea prezentației faciale într-una occipitală, dar reușita este excepțională. în varietățile posterioare ale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea doar a unei sonde (cea de defibrilare sau cea de ventricul stâng). Cel mai adesea însă sistemul se plasează prin vena subclaviculară, care este suficient de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sau jejun Obstrucția duodenală - procesul de fibroză poate cuprinde și duodenul determinând obstrucția parțială sau totală a acestuiasimptomatologia este cea a unei obstrucții Înalte tratamentul este adesea chirurgical și constă fie În relizarea unei derivații gastrojejunale, fie a unei duodenopancreatectomii cefalice (operația Wippleă - plasarea pe cale endoscopică a unei proteze expandabile poate fi o soluție Fistula pancreatică - reprezintă o comunicare anormală Între sistemul ductal și tegument sau un segment al tubului digestiv - diagnosticul este stabilit prin analiza fluidului clar În cazul fistulei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
canalar (fig.IV.1). Din punct de vedere histopatologic pot fi: - Adenocarcinom - Carcinom cu celule scuamoase - Chistadenocarcinom mucinosCarcinom pleomorfic - Carcinom mucos Tumorile acinare - Adenocarcinom acinarChistadenocarcinom acinar Tumori mixte - Adenoacantomul Tumori cu histogeneză incertăPancreatoblastomul - Carcinom cu celule mici Macroscopie - localizare predilectă: cefalică (peste 2/3 din cazuri), restul de 1/3 relativ egal distribuite Între corpul și coada pancreasului (fig.IV.2); Figura IV.2-Distribuția carcinomului pancreatic la nivelul glandei - cel mai frecvent se prezintă ca: 1. masă tumorală solidă, dură, boselată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ovoide cu oarecare delimitare de țesutul sănătos. 2. tumori schiroase, retractile; ○ pe secțiune: alb-gri, alb-gălbui; ○ rar zone necrotice și hemoragice (cele slab diferențiate); ○ cele mai voluminoase sunt localizate la nivelul corpului (diametru aproximativ de 7,3 cm), apoi coada, apoi cefalice (5,7 cm). - Mai rar sunt Întâlnite: 1. tumori mucinaose: ○ secțiuni: microchistică. tumori adenoscuamos - seamănă cu cel ductal; tumori pleomorfe - cu celule gigante: ○ tumoră mai mare, gri; ○ secțiune: gri, cu arii de necroză. 2. adenocarcinomul acinar: ○ fond gri-galben cu zone
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
dur, neregulat, În care se stabilește cu greu punctul de plecare. Pancreatita satelită poate fi peritumorală prin interesarea ductelor pancreatice sau la distanță de tumoră, probabil datorită interesării canalului Wirsungului. EXTENSIA Locală - invadează țesutul pancreatic Înconjurător și Îl distruge - tumorile cefalice invadează calea biliară cu apariția icterului obstructiv - tumorile de la nivelul corpului invadează ductele pancreatice Regională - invazia duodenului, stomacului, colonului, căii biliare - invazia vaselor Ț vena portă, vena splenică, vena cavă inferioară cu apariția fenomenelor de hipertensiune portală, edeme ale membrelor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cașectic. Triada simptomatică cel mai des Întâlnită:durere; - icter; - scădere ponderală. Chauffard descrie două sindroame:pancreaticobiliar: - pentru neoplasm de cap de pancreas;icterul e semnul dominant. - pancreaticosolar: - pentru neoplasm de cap de pancreas; - durerea e semnul dominant. A. Cancerul pancreasului cefalic - debut: insidios; sindrom dispeptic nespecific: senzația de greață (inapetență; discretă jenă În hipocondrul drept); astenie, scădere ponderală; tromboflebite ale membrelor inferioare, migratorii. - perioada de stare (tumoralăă: - tabloul este dominat de icter (75 % din toți pacienții) cu caracter retențional (proximitatea de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]