1,281 matches
-
interzis în mod oficial să recruteze prizonieri de război până în vara anului 1917. În aceste condiții, unitățile militare cehoslovace din Rusia au crescut foarte încet în perioada 1914-1917. La începutul anului 1916 Družina a fost reorganizată ca Regimentul 1 Pușcași Cehoslovac. Ca urmare a performanțelor militare ale soldaților cehoslovaci din Bătălia de la Zborov din iulie 1917, atunci când trupele cehoslovace au pătruns în tranșeele austriece, Guvernul Provizoriu Rus a acordat în sfârșit lui Masaryk și Consiliului Național Cehoslovac permisiunea de a recruta
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
război până în vara anului 1917. În aceste condiții, unitățile militare cehoslovace din Rusia au crescut foarte încet în perioada 1914-1917. La începutul anului 1916 Družina a fost reorganizată ca Regimentul 1 Pușcași Cehoslovac. Ca urmare a performanțelor militare ale soldaților cehoslovaci din Bătălia de la Zborov din iulie 1917, atunci când trupele cehoslovace au pătruns în tranșeele austriece, Guvernul Provizoriu Rus a acordat în sfârșit lui Masaryk și Consiliului Național Cehoslovac permisiunea de a recruta și de a mobiliza voluntari cehi și slovaci
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
cehoslovace din Rusia au crescut foarte încet în perioada 1914-1917. La începutul anului 1916 Družina a fost reorganizată ca Regimentul 1 Pușcași Cehoslovac. Ca urmare a performanțelor militare ale soldaților cehoslovaci din Bătălia de la Zborov din iulie 1917, atunci când trupele cehoslovace au pătruns în tranșeele austriece, Guvernul Provizoriu Rus a acordat în sfârșit lui Masaryk și Consiliului Național Cehoslovac permisiunea de a recruta și de a mobiliza voluntari cehi și slovaci din lagărele de prizonieri. Mai târziu în acea vară, brigăzii
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
ca Regimentul 1 Pușcași Cehoslovac. Ca urmare a performanțelor militare ale soldaților cehoslovaci din Bătălia de la Zborov din iulie 1917, atunci când trupele cehoslovace au pătruns în tranșeele austriece, Guvernul Provizoriu Rus a acordat în sfârșit lui Masaryk și Consiliului Național Cehoslovac permisiunea de a recruta și de a mobiliza voluntari cehi și slovaci din lagărele de prizonieri. Mai târziu în acea vară, brigăzii cehoslovace i s-a mai adăugat al patrulea regiment și a fost redenumită Prima Divizie a Corpului Cehoslovac
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
au pătruns în tranșeele austriece, Guvernul Provizoriu Rus a acordat în sfârșit lui Masaryk și Consiliului Național Cehoslovac permisiunea de a recruta și de a mobiliza voluntari cehi și slovaci din lagărele de prizonieri. Mai târziu în acea vară, brigăzii cehoslovace i s-a mai adăugat al patrulea regiment și a fost redenumită Prima Divizie a Corpului Cehoslovac din Rusia (Československý sbor na Rusi), cunoscut și sub numele de Legiunea Cehoslovacă (Československá legie) din Rusia. O a doua divizie formată din
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
Cehoslovac permisiunea de a recruta și de a mobiliza voluntari cehi și slovaci din lagărele de prizonieri. Mai târziu în acea vară, brigăzii cehoslovace i s-a mai adăugat al patrulea regiment și a fost redenumită Prima Divizie a Corpului Cehoslovac din Rusia (Československý sbor na Rusi), cunoscut și sub numele de Legiunea Cehoslovacă (Československá legie) din Rusia. O a doua divizie formată din patru regimente a fost adăugată legiunii în octombrie 1917, efectiveele sale crescând la aproximativ 40.000 de
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
din lagărele de prizonieri. Mai târziu în acea vară, brigăzii cehoslovace i s-a mai adăugat al patrulea regiment și a fost redenumită Prima Divizie a Corpului Cehoslovac din Rusia (Československý sbor na Rusi), cunoscut și sub numele de Legiunea Cehoslovacă (Československá legie) din Rusia. O a doua divizie formată din patru regimente a fost adăugată legiunii în octombrie 1917, efectiveele sale crescând la aproximativ 40.000 de militari în anul 1918. În 1918 el a călătorit în Statele Unite ale Americii
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
a altor popoare asuprite din Europa Centrală. Pe 5 mai 1918 mai mult de 150.000 de oameni din Chicago au umplut străzile pentru a-i face o primire entuziastă viitorului președinte al Cehoslovaciei. Chicago era pe atunci centrul imigrației cehoslovace în Statele Unite ale Americii. T.G. Masaryk ținuse prelegeri la Universitatea din Chicago în anii 1902 și 1907. De asemenea, el a avut puternice legături personale cu SUA din anul 1878 prin căsătoria sa cu un cetățean american, Charlotte Garrigue, și
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
un industriaș din Chicago, Masaryk a fost invitat la Universitatea din Chicago și introdus în cele mai înalte cercuri politice, inclusiv la Woodrow Wilson. Odată cu căderea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Aliații l-au recunoscut pe Masaryk în calitate de șef al guvernului cehoslovac provizoriu (pe 14 octombrie), iar pe 14 noiembrie 1918 el a fost ales președinte al Republicii Cehoslovace de către Adunarea Națională din Praga (Masaryk se afla la New York în acel moment). El a venit înapoi la Castelul din Praga în 21
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
înalte cercuri politice, inclusiv la Woodrow Wilson. Odată cu căderea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Aliații l-au recunoscut pe Masaryk în calitate de șef al guvernului cehoslovac provizoriu (pe 14 octombrie), iar pe 14 noiembrie 1918 el a fost ales președinte al Republicii Cehoslovace de către Adunarea Națională din Praga (Masaryk se afla la New York în acel moment). El a venit înapoi la Castelul din Praga în 21 decembrie 1918. Masaryk a fost reales în funcția de președinte de trei ori: în mai 1920, în
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
guvern (au fost zece guverne conduse de nouă prim-miniștri în timpul mandatelor sale). Datorită acestei stabilități și al marelui prestigiu de care se bucura în interiorul și în afara țării, Masaryk s-a bucurat de o autoritate aproape legendară în rândul poporului cehoslovac. El a folosit această autoritate pentru a crea o amplă rețea politică informală numită Hrad (Castelul). Sub conducerea sa, Cehoslovacia a devenit democrația cea mai puternică din Europa Centrală. Masaryk a murit la mai puțin de doi ani după încetarea
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
despre Bedřich Smetana într-o revistă cehă. Greutățile întâmpinate în timpul războiului și-au pus amprenta asupra ei și ea a murit în anul 1923 din cauza unei boli nespecificate. Fiul lor, Jan Masaryk, a servit ca ministru de externe în guvernul cehoslovac în exil (1940-1945) și apoi în guvernele Cehoslovaciei din 1945 până în 1948. Charlotte a dat naștere și altor patru copii: Herbert, Alice, Eleanor (Anna sau Hana) și Olga. Deși s-a născut catolic, Masaryk a devenit în cele din urmă
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
dragostea pentru peisajul Israelului, dar în acelaș timp a menționat că amintirea Carpaților natali stăruie adânc în ființa sa. Tuvya Ruebner s-a născut la 30 ianuarie 1924 sub numele Kurt Ruebner la Bratislava, în Slovacia, pe atunci în Republica Cehoslovacă, într-o familie de evrei germanofoni. Nu a apucat să învețe decât 9 clase (8 într-o școală germană, și clasa a 9-a într-un gimnaziu slovac), fiind nevoit să-și întrerupă studiile liceale din cauza "legilor rasiale" contra evreilor
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
o treime din Slovacia, iar cinci luni mai târziu Regiunea subcarpatica. Horthy a fost mai mult decât mulțumit de acest rezultat, întrucât singur recunoștea că „O intervenție militară ungară ar însemna un dezastru pentru Ungaria, fiindcă, la ora actuală, armata cehoslovacă are cele mai bune arme din Europa, iar Budapesta este la doar cinci ore distanță de granița cehoslovacă. În cazul unui raid aerian, m-ar neutraliza înainte s-apuc să mă scol din pat”. În 1940, prin cel de-al
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
de acest rezultat, întrucât singur recunoștea că „O intervenție militară ungară ar însemna un dezastru pentru Ungaria, fiindcă, la ora actuală, armata cehoslovacă are cele mai bune arme din Europa, iar Budapesta este la doar cinci ore distanță de granița cehoslovacă. În cazul unui raid aerian, m-ar neutraliza înainte s-apuc să mă scol din pat”. În 1940, prin cel de-al doilea Arbitraj de la Viena (supranumit în istoriografia română Dictatul de la Viena), Ungaria a anexat nord-vestul Transilvaniei. După dezmembrarea
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
apariția autorităților ungare, câteva luni mai târziu, se pronunțau pentru revenirea la Cehoslovacia. Nu obiectau că făceau parte din Ungaria, ci îi nemulțumea regimul autoritar al lui Horthy, care menținuse Ungaria într-o înapoiere economică încă din 1920. Față de condițiile cehoslovace de viață, situația nouă era net inferioară. Viața era mai scumpă și munca mai grea. Autoritățile ungare au îndepărtat noile minorități din viața politică și administrativă și au săvârșit o serie de violențe împotriva lor. Cel mai cunoscut caz este
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
occidentală NATO. Puterea militară covențională sovietică și-a manifestat în mod brutal prezența și și-a demonstrat puterea în 1956, când trupele sovietice au zdrobit revoluția maghiară, și în 1968, când unități ale Pactului de la Varșovia au pus capăt reformelor cehoslovace ale Primăverii de la Praga. Uniunea Sovietică și forțele occidentale conduse de SUA au fost implicate în mai multe incidente, care au amenințat să se transforme în conflicte armate, așa cum au fost Blocada Berlinului din 1948-1949, sau Criza rachetelor din Cuba
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
1968 cehii și slovacii ar fi trebuit să comemoreze moartea compozitorului Bedřich Smetana, în onoarea căruia se organiza festivalul "". Curând numele festivalului a ajuns să fie dat mișcării în favoarea intereselor naționale, potrivnică Uniunii Sovietice. La începutul anilor 60, Republica Socialistă Cehoslovacă a trecut printr-o perioadă de criză economică, care a dus la înlocuirea lui Antonín Novotný de la conducerea Partidului Communist din Cehoslovacia. Rămas fără susținere în cadrul CC al PCC, Novotny a fost nevoit să demisioneze, la 4 ianuarie 1968, din
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
participant activ la evenimente, cursul radical al mișcării politice de la 1968 "nu a fost rezultatul vreunui program clar ori al unei voințe neechivoce, ci o manifestare a unei super-presiuni sociale care a găsit o ocazie prielnică." Luați de "val", comuniștii cehoslovaci erau siguri că sovieticii vor fi de acord cu reforma din Cehoslovacia. Leonid Brejnev și conducerea țărilor din Pactul de la Varșovia (cu excepția României), erau îngrijorați din cauza reformelor lui Dubček, pe care le priveau ca acțiuni ce slăbeau poziția Blocului Comunist
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
avut loc în iulie la "Čierna nad Tisou", în apropierea graniței slovaco-sovietice. La discuții, Dubček a susținut programul aripei reformiste a Partidului Comunist din Cehoslovacia, reafirmându-și, în același timp, adeziunea la Pactul de la Varșovia și COMECON. Conducerea Partidului Comunist Cehoslovac era, însă, împărțită între reformatori (Josef Smrkovský, Oldřich Černík și František Kriegel) care îl sprijineau pe Dubček, și conservatori (Vasil Biľak, Drahomír Kolder și Oldřich Švestka) care au adoptat o poziție anti-reformă. Pe 3 august, reprezentanții statelor Uniunea Sovietică, RDG
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
Politica Uniunii Sovietice de a cere guvernelor socialiste ale statelor-satelit să își subordoneze propriile interese naționale intereselor Blocului Comunist (prin acțiuni militare, dacă era necesar) a devenit cunoscută sub numele de Doctrina Brejnev. În final, sovieticii, fiind nesatisfăcuți de reformele cehoslovace, au pus în practică invazia țării. În noaptea de 20-21 august 1968, forțe militare din Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria au invadat Cehoslovacia. Între 5.000 și 7.000 de tancuri sovietice au ocupat străzile, ele fiind acompaniate
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
de emigrație (estimat la 70.000 de oameni, imediat, și 300.000, în total), în general, oameni cu o înaltă calificare tehnică, cărora țările vestice le-au permis șederea și unde s-au integrat fără probleme. În noaptea invaziei 'Prezidiumul Cehoslovac' a declarat că trupele invadatoare au intrat în țară fără cunoștința Cehoslovaciei. Imediat după intervenție, a fost convocat în secret al 14-lea congres de partid și aici s-a subliniat faptul că nimeni nu a cerut intervenția. Cu toate
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
Partidul Comunist din Finlanda a denunțat ocupația, la fel ca Partidul Comunist Italian și cel francez. Președintele Finlandei, Urho Kekkonen, a fost primul politician vestic care a vizitat, oficial, Cehoslovacia după august 1968, fiind întâmpinat cu cele mai mari onoruri cehoslovace de către președintele Ludvík Svoboda, pe 4 octombrie 1969. Occidentul nu a acordat nici un sprijin semnificativ reformiștilor cehi. Gomulka sublinia că ceea ce lega cele trei state reformiste (Iugoslavia, România și Cehoslovacia) era orientarea pro-vestică, dorința de a se rupe de blocul
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a fost inclus în nou-creata Țară Slovaca ("Slovenská krajina/zem"). Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea sudică a regiunii cehoslovace Honț a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Partea nordică a devenit parte a nou-înființatului comitat Hron (1940-1945) al Slovaciei. După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
în noiembrie 1938. Partea nordică a devenit parte a nou-înființatului comitat Hron (1940-1945) al Slovaciei. După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. În 1949, teritoriul cehoslovac al fostului comitat a fost inclus în nou-înființatele regiuni Nitra și Banská Bystrica ale Cehoslovaciei. În 1960, a devenit parte a regiunii Slovaca Vestică și a regiunii Slovaca Centrală. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Honț a
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]