6,690 matches
-
ele chestiunii de fond, nu pot să știu. Prima: pentru că, în mod destul de rudimentar, ne-am obișnuit să nu privim cu ochi buni cazurile de succesiune intelectuală. Preferăm, în locul unui model cultural centrat pe carte ca entitate simbolică, un altul, centrat pe autor, ca unic administrator al propriei feude imaginative. Este motivul pentru care, la noi, o carte ca Anxietatea influenței, a lui Harold Bloom, a trecut aproape nebăgată în seamă. (Spre deosebire de ceva mai autoritarul, în aparență, Canon occidental, al aceluiași
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
a tractolului U800 și janta spate a tractolului U-445. La centru, flanșa are un butuc prevăzut cu canal, ce se fixează pe un ax, de asemenea prevăzut cu un canal de pană pe toată lungimea. Acestă construcție ne permite să centrăm roata, astfel încît în timpul funcționarii aceasta să se găsească pe mijlocul dispozitivului, centrarea realizîndu-se prin culisarea pe ax a ansamblului roată + flanșă cu butuc. După centrarea roții în dispozitiv, ansamblul roată-flanșă se rigidizează pe ax prin introducerea în canalul de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
motiv pentru care „defrișarea pădurii era un imperativ cultural, o acțiune de îmbunătățire a fondului patrimonial” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și „preferințe” ale educatorului. Strategiile de instruire configurează modalitățile concrete de abordare de către profesori a procesului didactic în vederea atingerii obiectivele stabilite cu anticipație. Considerate global, strategiile de instruire pot fi: - strategii directe - au ca principală caracteristică faptul de a fi centrate, în cea mai mare măsură, pe activitatea profesorului (expunerea, explicația, observarea, demonstrația, lectura sau lucru cu cartea) ; - strategii indirecte - sunt centrate pe elev și sunt eficiente atunci când urmăresc dezvoltarea la elevi a unor capacități și performanțe ale gândirii, vizează formarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cu anticipație. Considerate global, strategiile de instruire pot fi: - strategii directe - au ca principală caracteristică faptul de a fi centrate, în cea mai mare măsură, pe activitatea profesorului (expunerea, explicația, observarea, demonstrația, lectura sau lucru cu cartea) ; - strategii indirecte - sunt centrate pe elev și sunt eficiente atunci când urmăresc dezvoltarea la elevi a unor capacități și performanțe ale gândirii, vizează formarea unor atitudini și dezvoltarea unor abilități cu caracter interpersonal, personalizează procesele de înțelegere în vederea păstrării pe termen lung a achizițiilor dobândite
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
rezolvarea de probleme în grup, jocul de rol, brainstorming-ul); - strategii experiențiale - conceptele-cheie care exprimă specificul acestor strategii sunt: exersarea, experimentarea, comunicarea reciprocă a experiențelor de învățare dobândite, analiza situațiilor parcurse, aplicarea cunoștințelor în contexte concrete de viață; sunt, deci, centrate pe elev și pun accent mai mult pe procesele învățării decât pe produsele ei (exercițiul, learning by doing, învățarea prin lucrări practice, proiectele, învățarea prin descoperire); - strategii facilitatoare a studiului independent și diferențiat - în care se încadrează metode, precum: stimularea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
tipului de învățare: - metode ale învățării prin receptare (expunerea) - metode ale învățării prin descoperire (problematizarea); - metode ale învățării prin acțiune (exercițiul, posterul, turul galeriei);metode ale învățării prin creație (brainstormingul, 6/3/5); g) după criteriul subiectului pe care este centrată metoda: - metode centrate pe activitatea profesorului (prelegerea, explicația, demonstrația); - metode centrate pe activitatea elevului (exercițiul, lucrul cu manualul, mozaicul); h) după criteriul tipului de relație profesor-elev: - metode obiective, autoritare (observația catehetică, observația dirijată);metode liberale, permisive (conversația euristică, brainstormingul, frisco
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pe activitatea elevului (exercițiul, lucrul cu manualul, mozaicul); h) după criteriul tipului de relație profesor-elev: - metode obiective, autoritare (observația catehetică, observația dirijată);metode liberale, permisive (conversația euristică, brainstormingul, frisco, dezbaterea); i) după criteriul gradului de activizare a elevilor: - metode pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă (expunerea, demonstrația); - metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realității (conversația, frisco, pălăriile gânditoare, dezbatereaă; j) după criteriul demersului cunoașterii: - metode algoritmice bazate pe segmente instrucționale stabile, construite anterior; - metode euristice
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și un elev sau student, special pregătiți pentru a devenii interlocutori activi care pun întrebări și provoacă discuții în jurul aspectelor controversate, imprimând un caracter euristic căutării unor soluții, rezolvării unor probleme). Profesorul de istorie, în condițiile actuale ale orientărilor metodologice centrate pe elev, acordă expunerii noi sensuri, pe baza sintagmei „clasic și modern în predarea învățarea istoriei”, care presupune: - alternarea secvențelor scurte bazate pe expunere cu strategii active, creându-se astfel situații variate de învățare și de prezentare a volumului relativ
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
inițiativei, stimulează curiozitatea și interesul. Conversația catehetică dezvoltă memoria, consolidează temeinic informațiile din conținuturile istorice, reconstituie drumul sau descoperă elemente pentru a ajunge la adevărul istoric. Dezbaterea Dezbaterea se deosebește de expunere și chiar de conversație prin faptul că este centrată pe elev, și nu pe profesor. Prin comparație cu expunerea, dezbaterea stimulează participarea elevilor la interacțiune, profesorul și elevii regăsindu-se ca parteneri într-o activitate comună. După Ioan Cerghit, dezbaterea are „înțelesul unei discuții pe larg și amănunțite a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
exercițiilor în funcție de conținuturi, noțiuni și concepte istorice, particularități de vârstă și individuale, favorizează flexibilitatea gândirii, cunoașterea realităților istorice și dezvoltă capacitatea de a sesiza cauzalitatea evenimentelor. S-a afirmat de multe ori că metodele tradiționale sunt metode pasive deoarece sunt centrate pe activitatea profesorului, în procesul de predareînvățare elevii fiind receptori pasivi. De fapt, toate metodele posedă deopotrivă un grad de pasivism și unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau, câteodată, de la un mod de aplicare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
deprinderi și tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă; 7. Elaborarea unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile. Atitudini și valori Competențele generale și specifice care se formează în urma parcurgerii acestui curs, prin procesul educațional centrat pe geografie, au la bază și promovează următoarele valori și atitudini: Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație; Interes pentru cunoașterea orizontului local, a județului, a țării și a lumii contemporane; Respectul, atat pentru diversitatea naturală și umană, cât
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se confruntă cu multe și inedite probleme.”( I. Neacșu, 1999, pp. 11- 12- 13). Educația preșcolară respectă de asemenea principiile”adaptării școlii la nevoile elevilor”, prin acomodarea unei diversități de nivele și particularități de dezvoltare într-un mediu educațional stimulant, centrat pe valorizarea disponibilităților și nevoilor concrete ale 34 copiilor. Grădinița reușește să realizeze armonizarea între esența educației formale și ceea ce este definitoriu pentru educația informală. “Formele de organizare a învățământului preșcolar de masă, aprobate în Regulamentul de organizare și funcționare
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
unele asociate uneia dintre funcțiile de mai sus, altele colaborând pentru a îndeplini o funcție sau mai multe, conform specificului fiecărei organizații. Câteva structuri specifice unor funcții fundamentale sunt prezente în foarte multe dintre organizațiile moderne (în special în organizațiile centrate pe profit) sub forma unor departamente distincte: de marketing, de producție, de resurse umane, de administrare și conducere (management financiar și management general). 1.3. Disciplinele de studiu din sfera organizațiilor: managementul, marketingul, managementul resurselor umane, comportamentul organizațional Departamentele menționate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
creează confuzie între marketing și vânzări, două funcții complementare, dependente una de cealaltă, dar distincte. În timp ce marketingul presupune centrarea pe nevoile clientului (determinarea acestor nevoi, conceperea produsului adaptat la ele, fixarea prețului acceptabil pentru client și promovarea produsului), vânzările sunt centrate pe nevoile vânzătorului, urmărind exclusiv vânzarea produsului care este deja conceput și promovat (Proctor, T. 1996). Ignorarea faptului că procesul de management este „responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clientului în mod eficient și profitabil” (Proctor, 1996, p. 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
1996, p. 14) și centrarea pe produs în loc de beneficiar. Este ceea ce vedem de foarte multe ori și în organizații-profit și în organizații nonprofit: managerii și implicit angajații au uitat că trebuie să producă bunuri sau servicii pentru clienți, așa că se centrează pe producerea și vânzarea acestora, și nu pe nevoile clienților de care se îndepărtează. Un produs alimentar care are efecte secundare contrare nevoilor clientului va fi, în timp, respins de acesta; la fel, o organizație caritabilă care uită de nevoile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
vânzarea acestora, și nu pe nevoile clienților de care se îndepărtează. Un produs alimentar care are efecte secundare contrare nevoilor clientului va fi, în timp, respins de acesta; la fel, o organizație caritabilă care uită de nevoile beneficiarilor și se centrează pe oferirea de condiții de lucru și de salarii cât mai bune angajaților sau pe mediatizarea cu costuri foarte mari a organizației și a rezultatelor sale. Managementul resurselor umane Presupune o „filosofie” a managementului indivizilor bazată pe convingerea că resursele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și determinate; Managementul și recompensarea performanțelor acestora; Dezvoltarea competențelor acestora. Comportamentul organizațional Se referă la studiul comportamentului uman în cadrul unei organizații și implică: înțelegerea; predicția; controlul comportamentului uman în organizații. Această disciplină presupune studiul comportamentului indivizilor și grupurilor și se centrează pe modalitățile (mecanismele, comportamentele) prin care pot fi îmbunătățite performanțele și eficiența organizațiilor. Așa cum menționam mai sus, a înțelege și controla comportamentul indivizilor și grupurilor în contextul unei organizații, al culturii și mediului ei, nu ține de un departament sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
conducere mai apropiat de al unui lider sau de al unui manager (care nu este și lider). Caracteristici ale managerilor și liderilor Liderul Managerul Cine este... Autorul viziunii organizației și cel care arată direcția spre care se îndreaptă organizația. Este centrat pe strategie și atingerea scopului organizației, pe viziune, mai puțin pe obiective concrete. Este cel care pune în practică planul de acțiune pentru implementarea strategiei unei organizații. Centrat pe îndeplinirea misiunii organizației, pe realizarea obiectivelor și mai ales pe mutările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizației și cel care arată direcția spre care se îndreaptă organizația. Este centrat pe strategie și atingerea scopului organizației, pe viziune, mai puțin pe obiective concrete. Este cel care pune în practică planul de acțiune pentru implementarea strategiei unei organizații. Centrat pe îndeplinirea misiunii organizației, pe realizarea obiectivelor și mai ales pe mutările tactice, pe mijloacele de realizare a acestora. Orientare în timp Termen mediu și lung Termen scurt și mediu Centrare Mai ales pe oameni și relații Mai ales pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
2004, pp. 147, 157-158). Pentru a descrie cele două modele de conducere/leadership, voi utiliza un set de criterii selectate din diverși autori pe care le consider esențiale pentru orice proces de conducere. Criterii Modelul autoritar Modelul democratic 1. Se centrează pe: Sarcini/realizări Oameni 2. Abordarea privind luarea deciziei Non-participativă, directivă Participativă 3. Autoritatea Centralizată (preferă să controleze el totul) Descentralizată, delegată 3. Abordarea privind rezolvarea de probleme Conflict/confruntare Cooperare/negociere 4. Strategia motivațională Extrinsecă și negativă (bazată pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este dificil ca persoanele, care prin educație și experiență, prin socializare, sunt înclinate spre un stil de conducere autoritar, să se comporte ca lideri cu stil de conducere democrat sau chiar permisiv, care încurajează participarea la luarea decizilor, care se centrează pe oameni și relații, și nu pe sarcini ș.a.m.d. Mai degrabă se poate spune că managerii ar trebui aleși în funcție de grup, de situațiile cele mai frecvente în care se află organizația, astfel încât să existe o compatibilitate între toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
propriul sistem de valori sau una exterioară lui, datorată unor factori externi, unor stimulente. ● Tipul de motivație, pozitivă sau negativă, presupune o abordare de tip recompensă (motivație pozitivă) sau de tip sancțiune, pedeapsă (motivație negativă). Cele mai multe teorii ale motivației se centrează pe legătura dintre motivație (motivatori) și nevoile angajaților. Ideea de bază a acestor teorii este aceea că individul va fi motivat să muncească și să facă performanță dacă ceea ce primește în schimb răspunde/satisface nevoilor/nevoile personale. Poate cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau „cercetarea” îi consideră niște „profitori” de pe urma muncii lor, care nu produc nimic concret, ci „doar vând”, dar au bonusuri exagerate, nemeritate. Mihaela Vlăsceanu (1993, p. 73) sintetizează trei abordări sau perspective diferite asupra conflictului : - Perspectiva integrativă este abordarea celor centrați pe relațiile umane. Potrivit acestora, existența conflictelor interioare organizației sau grupului are efecte negative și trebuie eliminată prin construirea consensului, prin creșterea coeziunii grupului etc. Organizația trebuie tratată ca o familie în care armonia trebuie să domnească pentru binele tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nu produc schimbări de durată, persistente sau permanente în atitudinile și comportamentul angajaților. Pentru a produce schimbări de durată în comportament, stimulentele financiare ar trebui să acționeze asupra valorilor care stau la baza atitudinilor și comportamentului angajaților. - Multe studii se centrează pe efectele variațiilor condițiilor de cointeresare financiară, și nu pe analiza legăturii cauzale directe între performanță și utilizarea (în sine) a salarizării bazate pe performanță. - Sunt studii numeroase care arată că, atât în cazul managerilor, cât și în cazul angajaților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]