811 matches
-
developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare moderne 228 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular modern 232 Note și referințe bibliografice 232 Capitolul XIII. Preludii la simfonia curriculară postmodernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se acomodeze posibilităților lui de învățare. (*) (În sistemul de învățământ bazat pe clase și lecții, vechi de peste trei sute de ani, nu poate fi practicat acest principiu modern - și, bineînțeles, noul curriculum românesc l-a eludat.) Principiul realismului. Curriculumul trebuie centrat pe viața reală, cu valorile ei actuale, cu tendințele de dezvoltare ale societății și cu nevoile autentice de formare ale indivizilor acestei societăți. (**) (Ca și în cazul principiului anterior, și acesta a fost eludat, întrucât proiectarea curriculară s-a realizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tind să acorde valoare numai acestora din urmă și să ignore eventuale ținte supraindividuale. Este dificil de decis între cele două variante. Designerii de curriculum sunt puși mereu în situația de a reflecta asupra raportului dintre individ și societate. Curriculumul centrat exclusiv pe valori și trebuințe individuale riscă să producă cu precădere personalități excepționale, „revoluționari” și „inadaptabili”. Curriculumul centrat exclusiv pe valorile tradiționale ale societății riscă să producă mai ales „personalități oneste”, dar mediocre, și „conformiști” incapabili să promoveze valori noi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
între cele două variante. Designerii de curriculum sunt puși mereu în situația de a reflecta asupra raportului dintre individ și societate. Curriculumul centrat exclusiv pe valori și trebuințe individuale riscă să producă cu precădere personalități excepționale, „revoluționari” și „inadaptabili”. Curriculumul centrat exclusiv pe valorile tradiționale ale societății riscă să producă mai ales „personalități oneste”, dar mediocre, și „conformiști” incapabili să promoveze valori noi pentru progresul societății. Indubitabil, aceste două extreme nu pot fi evitate decât printr-un just echilibru axiologic la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de continuitate, articulare și echilibrare, câte organizări curriculare pot fi realizate? Teoretic, se pot realiza un număr infinit de organizări curriculare. În practică, s-au structurat însă doar două categorii de curricula cu semnificația paradigmatică: A. curricula „extreme”: a) curriculum centrat pe disciplină (materie); b) curriculum centrat pe student (elev); B. curricula „intermediare”: a) curriculum corelat; b) curriculum fuzionat; c) curriculum-miez („nucleul”). Paradigmele curriculare „extreme” reproduc antagonismul educațional multisecular dintre „magistrocentrism” și „puerocentrism”. Curricula centrate pe materie (disciplină) au la origine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
organizări curriculare pot fi realizate? Teoretic, se pot realiza un număr infinit de organizări curriculare. În practică, s-au structurat însă doar două categorii de curricula cu semnificația paradigmatică: A. curricula „extreme”: a) curriculum centrat pe disciplină (materie); b) curriculum centrat pe student (elev); B. curricula „intermediare”: a) curriculum corelat; b) curriculum fuzionat; c) curriculum-miez („nucleul”). Paradigmele curriculare „extreme” reproduc antagonismul educațional multisecular dintre „magistrocentrism” și „puerocentrism”. Curricula centrate pe materie (disciplină) au la origine programul educațional al școlilor ecleziastice medievale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
circumscrise mult mai larg ideii de formare a omului pentru propria împlinire în societatea în care trăiește. Câteva astfel de proceduri de fundamentare sunt ilustrative pentru aspirația lor spre rigoare și completitudine în teoria curriculumului modern. 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)tc "12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)" Cercetătorii precum C. Tyron, J.W. Lilienthal (1950) și R.J. Havighurst (1953) au construit o paradigmă pentru dezvoltarea curriculară pe baza conceptului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în societatea în care trăiește. Câteva astfel de proceduri de fundamentare sunt ilustrative pentru aspirația lor spre rigoare și completitudine în teoria curriculumului modern. 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)tc "12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)" Cercetătorii precum C. Tyron, J.W. Lilienthal (1950) și R.J. Havighurst (1953) au construit o paradigmă pentru dezvoltarea curriculară pe baza conceptului de sarcini de dezvoltare 26. Conceptul definește indivizii umani ca „variabile de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modalitățile de a realiza și a evalua performanțele învățării. Asamblarea lor în planuri de învățământ și programe școlare va finaliza, după autorii citați, curriculumul unei educații adecvate atât pentru nevoile individului, cât și pentru cerințele societății. 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogicetc "12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice" Taxonomiile obiectivelor pedagogice sunt considerate de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Asamblarea lor în planuri de învățământ și programe școlare va finaliza, după autorii citați, curriculumul unei educații adecvate atât pentru nevoile individului, cât și pentru cerințele societății. 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogicetc "12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice" Taxonomiile obiectivelor pedagogice sunt considerate de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea unor planuri educaționale riguroase și adecvate pentru satisfacerea nevoilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12.9.3. Curriculum centrat pe zeteticătc "12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică" J.T. Tykociner (1964) a introdus în teoria curriculumului o tehnică denumită zetetică. În limba greacă xhVthsi" (zetesis) înseamnă „cercetare” sau „nevoie”27. În accepțiunea părintelui ei, zetetica trebuie să studieze originile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12.9.3. Curriculum centrat pe zeteticătc "12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică" J.T. Tykociner (1964) a introdus în teoria curriculumului o tehnică denumită zetetică. În limba greacă xhVthsi" (zetesis) înseamnă „cercetare” sau „nevoie”27. În accepțiunea părintelui ei, zetetica trebuie să studieze originile multiple ale cunoașterii sistematice în corespondență cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sub forma unor discipline tradiționale, ci a unor „module transdisciplinare”. Dar acest „neajuns” pare a fi mai degrabă un aspect pozitiv secundar care permite depășirea automată a neajunsurilor reale existente în învățământul bazat pe structuri monodisciplinare. 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacitățitc "12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități" Acest curriculum are la bază teoria instrucțională bazată pe competențe elaborată de K.P. Torshen (The Relation of Classroom Evaluation to Students-Self-Concepts and Mental Health, University of Chicago
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
transdisciplinare”. Dar acest „neajuns” pare a fi mai degrabă un aspect pozitiv secundar care permite depășirea automată a neajunsurilor reale existente în învățământul bazat pe structuri monodisciplinare. 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacitățitc "12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități" Acest curriculum are la bază teoria instrucțională bazată pe competențe elaborată de K.P. Torshen (The Relation of Classroom Evaluation to Students-Self-Concepts and Mental Health, University of Chicago, 1969). Conceptul central al modulului, competență, este definit de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ideea lui Kickbusch și Everhard (1985)31 de a aborda ideologia în termenii fenomenologiei husserliene și de a folosi metoda fenomenologică drept fundament pentru construirea curriculumului. Apple (1990)32 și Giroux (1981)33 au dezvoltat teorii critice ale curriculumului centrat pe cultura clasei dominante, insistând pe marota marxistă și neomarxistă a „falsificării conștiinței celor care învață” în capitalism. Școala de la Frankfurt și-a găsit acoliți și printre teoreticienii curriculumului, dintre care cel mai proeminent a fost Philip Wexler (1987)34
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
planului de intervenție. program de inserție pe piața muncii - sprijin tehnic și suport financiar dirijate către angajatori și persoanele cu dizabilități recuperate, care au ca scop identificarea, menținerea și ameliorarea unui loc de muncă. program de orientare/formare profesională - acțiuni centrate pe dezvoltarea abilităților de muncă astfel încât o persoană cu nevoi speciale să poată dobândi acele capacități care sunt necesare pentru a urma o traiectorie profesională bine determinată în acord cu posibilitățile de muncă disponibile în comunitate. program de reabilitare - structură
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
capabile să restituie trecutul ca prezent: „Ce am spus despre ei contează prea puțin, esențial este că pe când scriam s-a întâmplat să fiu cu ei, ca niciodată, într-un prezent etern.” Autoarea mărturisește un mod de a înțelege lucrurile centrat pe „generozitatea creștină” și „bucuria artei”, datorat lui Dinu Pillat, precum și viziunea potrivit căreia pătrunderea operei de artă conduce la cunoaștere de sine și modelare sufletească, pe care acesta o moștenise, la rândul său, de la Ion Pillat. Câștigul este enorm
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în același mod. Avantaje: „A mă ocupa de Doamna G. este un lucru plăcut, motivația mea este importantă”. Inconveniente: „Nu sunt destul de bun profesionist, fac filosofie în loc să-mi fac meseria”. Risc: „Risc să n-o ajut pe pacientă dacă rămân centrat mai degrabă pe plăcerea de a discuta decât pe procesul terapeutic”. Tabel 2. Recapitularea terapeutului: cazul doamnei G. Empatie: de la 0 la 8 4/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 8/8 Profesionalism
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eficientă, așa după cum a demonstrat o meta-analiză care a reluat ansamblul de studii controlate. Punctele comune dintre metodele clasice de terapie comportamentală și cognitivă și cele ale EMDR transformă această metodă într-o simplă variantă a terapiilor comportamentale și cognitive, centrată mai mult pe emoții. Ne putem întreba dacă efectele, uneori rapide ale acestei metode, nu sunt poate legate de explorarea sistematică a canalelor memoriei autobiografice pornind de la asocierile libere ale pacienților, activate de prima imagine aleasă. Rezultatele terapiilor comportamentale și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lapidar, spunând că acesta însoțește pacientul în regatul Morților pentru a-l readuce în lumea celor Vii. 12. Depresia și terapia centrată pe scheme Philippe Fontaine, Maryse Fontaine-Buffe∗ 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Farmacoterapie Modelul cognitiv al depresiei după Beck Terapia centrată pe schemele lui Young 2. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea paradigmei cognitive Faza comportamentală Faza cognitivă Faza preventivă sau travaliul terapeutic al schemelor 3. Studiu de caz (modelul lui Beck) Prezentarea cazului Desfășurarea terapiei 4. Terapia centrată pe scheme Diagnosticul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
după definirea schemelor: planul cognitiv dezvoltă lupta împotriva schemei într-o manieră logică; planul experiențial îl aduce pe pacient în situația de a se expune emoției legate de schemă și de a se antrena pentru a reacționa la aceasta; planul centrat pe relație identifică și lucrează schemele declanșate în cadrul relației terapeutice; relația terapeutică servește astfel drept model, drept joc de rol tipic pentru relațiile interpersonale, în general; planul comportamental își propune să aplice în realitate descoperirile terapiei, adică în mod esențial
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și asupra experiențelor pacientului. Evaluatorul joacă rolul unui observator-participant care influențează procesul de evaluare. Această formă de evaluare vizează atât calitatea informațiilor obținute de către clinician cât și satisfacerea scopurilor și trebuințelor clientului. Protocoalele de evaluare ale unei persoane bulimice Evaluarea centrată pe bulimie Protocolul de evaluare prezentat mai jos reprezintă evaluarea standard. Tabel 1. Evaluarea standard a bulimiei 1. Definirea problemelor de către pacientă (ce, când, unde, cum, pentru ce?) 2. Evaluarea psihopatologiei specifice tulburărilor alimentare (a) Comportamente alimentare obișnuite: - Servirea mesei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tratamentul în mod eficient. Stoparea gândirii a lui Cautela Stoparea gândirii a lui Cautela este adesea utilizată în terapia sexuală deoarece numeroase disfuncții sexuale sunt datorate unei extreme lipse de concentrare a pacientului în momentul contactului cu celălalt, pacientul rămânând centrat asupra lui însuși. El nu beneficiază de efectul pozitiv al mângâierilor partenerei sale (partenerului său), deci își pierde excitația: adesea, pacientul se găsește deja în situația de eșec, se teme „că nu reușește...”. Pentru a-l învăța pe pacient să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
făcut numeroase progrese în însușirea și utilizarea competențelor predate. In ansamblu, criteriile diagnostice caracteristice tulburării de personalitate de limită rămân totuși prezente, chiar dacă unele dintre ele și-au pierdut din intensitate. Doamna B. poate să se angajeze într-un demers centrat mai direct pe ameliorarea calității vieții sale, în special lucrând asupra diminuării progresive a suferinței sale și a stresului post-traumatic legat de abuzurile sexuale a căror victimă a fost, asupra reinserției socio-profesionale și asupra competenței sale de a dezvolta relații
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]