346 matches
-
acum am discutat interacțiunea dintre privitor și lucrarea contemplată doar în termenii poziției lor relative în spațiu. Totuși, cele două se influențează reciproc mai concret; din nou dinamica acțiunii lucrează în ambele sensuri, vectorii operează centrifug dinspre centrul lor și centripet către centrul lor. Bineînțeles că orice operă de artă întruchipează un obiect perceptibil, existând așadar numai în conștiința privitorului. Proprietățile sale sunt aspecte ale rezultatului percepției privitorului. Chiar și așa, este bine să distingem între aceste proprietăți pe acelea care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ca ispititoare în artele Antichității și Renașterii. Gestul stereotip al acelei Venus Pudica și protejându-și sexul pe care și-l dezvăluie are încă ecouri în secolul al XIX-lea în gestul hotărât al Olimpiei lui Manet - un vector contractor, centripet, opunându-se expunerii ostentative a corpului. Ne referim iarăși la cele două figuri aparținând lui Munch (vezi figura 79). Ele ne supun privirii puncte nodale izbitor de puternice, care conferă pondere celor doi centri principali ai corpului prin acoperirea sânilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
există o ambiguitate în raportul dintre trunchi și membre. Volumul torsului poate fi privit ca bază și agent central al acțiunii, trimițându-și impulsurile executorii către extremități. Aceasta reprezintă versiunea centrifugală a dinamicii corpului. În schimb, din punct de vedere centripet, capul fiind centrul gândirii și controlului, este cel care pare că transmite corpului propria decizie. Tot astfel și mâinile pot iniția mișcările brațelor. Muzeele regale de arte frumoase, Bruxelles 146 | Forța centrului vizual În Moartea lui Marat de David (figura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la organizarea suprafeței semnifică ceva. Verticalele exprimă un sens, orizontalele altul, oblicele își modifică semnificația după direcția, orientarea și unghiul pe care-l fac cu liniile orizontale și verticale. Cu totul alt sens au curbele și contracurbele, care adună compoziția centripet sau o împrăștie centrifug. Prin dialog sau suprapunere de curbe se realizează dinamica imaginii, o dinamică mai calmă, mai blândă față de dinamica oblicelor. Unitatea de structură compozițională constă în știința, în capacitatea de a grupa și asocia formele în familii
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
nu numai înțelegerea, aprobarea, bunăvoința, ci și modificarea favorabilă a moralului întregului colectiv din care facem parte” (Floru, 1974, p.188). În acest sens, V.Pavelcu precizează: „Simpatia, afecțiunea, iubirea reprezintă forța centrifugă a personalității care se dăruiește și forța centripetă a partenerului care absoarbe, într-un contact sufletesc, hrana afectivă oferită de un altul, hrană care înseamnă acceptare, prețuire, cooperare, solidaritate, înseamnă substanță care alimentează sentimentul stabilității și echilibrului, este puntea spre conștiința de noi” (Pavelcu, 1970, p. 87). Fenomenul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
stă pe de-o parte floră bacteriană autohtonă (intestinalăă care, invadând după moarte toate organele și țesuturile, exercita o acțiune distructiva centrifuga, iar pe de altă parte, floră microbiană exogena, care pătrunde și ea în cadavru și exercita o acțiune centripeta. Efectuându-se sub influența directă a unor bacterii, putrefacția este considerată ca un fenomen cadaveric biotic (Pellegrini N., 1987Ă. În IOAN PAUL40 mod obisnuit ea se instalează tardiv. Există însă și situații în care apariția ei este precoce. Așa este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
etapă ar fi fost cu siguranță avută în vedere. Uniunea Europeană evoluează în direcția unei integrări de tip federal, iar mișcarea centrifugă a noului mecanism de apărare a statului de drept va fi cu siguranță pusă sub semnul întrebării de forțe centripete, acționate de cei care doresc menținerea unor state-națiune în care nivelul democrației este dictat de interesele de moment ale elitei politice aflate la putere. Federalismul nu este însă un panaceu universal, iar avansul în această direcție nu va fi considerat
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Kepler despre mișcarea planetelor. Construiește propriul său telescop. Telescopul lui Newton În iarna anilor 1680-1681 observă apariția unei comete. Discutând fenomenul cu Robert Hooke 35 și John Flamsteed 181, susține că forma eliptică a orbitei planetare este rezultatul unei forțe centripete invers proporțională cu pătratul razei vectorului (enunță astfel legea universală a gravitației pe care o publică într-un scurt articol de nouă pagini De motu corporum in gyrum). Întrebuințează cuvântul latin "gravitas" (greutate) pentru a ilustra efectul de atracție (gravitație
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dar și prin intermediul jocului liber al creației. Libertatea artei, redată de creația artistică, are la bază ideile de mythos 27, ludus și logos ce sunt văzute ca forțe de acțiune în zona arbitrarului artei. Relația dintre cei trei termeni este centripetă și centrifugă, descriptivă pentru impulsul spiritual al omului. 4.1. Mythos și actul liber al creației Arta are la bază ideea de mit. Toate culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
4.4.1 Varicela Incubația medie este de 14 zile (10-21 zile). Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
exaltată a cosmopolitismului, cândva temut, al celor ce elogiau decadența. Pentru acești propovăduitori, tranzacțiile cu aceste obiecte nu pot să ducă decât la o Îmbogățire a culturii occidentale În ansamblu și să contribuie astfel la eliberarea ei de tendința sa centripetă și prea degrabă „elitistă”. Putem la fel de bine să presupunem că aceastăîmbogățire este reciprocă și că de ea beneficiază și alte meleaguri. Într-o anumită măsură, pătrunderea producțiilor alogene, indiferent dacă este vorba despre artefacte sau despre scheme mentale, reprezintă Întoarcerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie să cedeze locul unei culturi generice. Ceea ce presupune ca fiecare entitate politică (fiecare stat) să adăpostească o singură cultură. Se efectuează atunci „o reajustare profundă și absolut inevitabilă”: Începe un proces de omogenizare culturală caracterizat inițial de o tendință centripetă. Anumite grupuri refuză totuși să-și abandoneze cultura tradițională. Acestea Își transformă sfera privată Într-o „pungă de rezistență”. Promotorii culturii omogene nu renunță la pozițiile lor și, pentru a-și impune punctul de vedere, recurg la violență. Ei se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a mișcărilor și partidelor morave în 1990-199145. Rapida lor dispariție 46 nu implică cu nimic forța acestei declinații a clivajului care se repercutează în sânul formațiilor "naționale". Conflictele de acest tip sunt puțin vizibile, dar adesea foarte violente. Aceste curente centripete sunt favorizate de slaba instituționalizare, internă a partidelor ca și de noile forme de democrație (încurajate de centru) prin care legitimitatea prin conducere (prin ierarhia de partid) este concurată de formele de legitimitate decentralizată (electorală și internă). Aceste fenomene consolidează
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
secției de Mecanisme Cerebrale a Centrului Național de Sănătate Medicală (NIMH), întreprinde experimente pe hipocamp, dovedind că acesta este centrul nervos de maximă convergență al proceselor de memorie anterogradă, retrogradă, semantică și episodică. Locul anatomic de leziune, legat de aferențele centripete sau centrifuge, determină numeroasele variații de amnezie. 84 Squire, L.R. (1992), neurobiolog, studiază amnezia la bolnavii cu leziuni circumscrise. În cărțile Memory and Brain și Memory: from Mind to Molecules (scrisă cu Eric Kandel) studiază amnezia, în paralel, la om
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
adevăr inconfortabil ce se cere asumat este cel al risipirii, al proiectelor cultivate scurt și pasional, apoi abandonate din varii cauze insurmontabile. Ceea ce Daniel Cristea-Enache vede ca fiind specific anilor '90, "epocă de decompresie și reconstrucție", când efortul creator funcționa centripet, orientat în prea multe direcții, caracterizează, de fapt, mai mulți intelectuali ale căror proiecte culturale importante au încremenit în fașă. Dan C. Mihăilescu oferă o sinteză a acestui proces: "De unde consecvență, dacă la toate răspântiile carieri se ivea matematic un
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
slăbeau desigur, conștiința noastră națională" (Angelescu, 1939, p. 10). În condițiile în care factori politico-istorici centrifugali au împins sistemele educaționale ale regiunilor românești pe traiectorii divergente, fapt care atentează asupra coeziunii conștiinței naționale, școala trebuie să fie instituită ca forța centripetă a identității românești. În acest scop, "prima problemă culturală care s-a pus după războiu, a fost Unificarea învățământului, școala fiind chemată să provoace o premenire a sufletelor și să trezească conștiința națională la cultura și la viața românească, sporind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mult de cinci partide semnificative pentru formarea guvernelor și pentru impactul pe care îl au, ca partide de opoziție, asupra funcționării guvernelor. Pluralismul moderat Sistemele care au cinci sau chiar mai puține partide importante funcționează după o logică moderată și centripetă și, mai ales, produc alternanțe la guvernare, dînd tuturor partidelor posibilitatea de a guverna. Sartori subliniază că această clasificare a sa permite evitarea tentativelor stîngace de a individualiza sisteme definite prin două partide și jumătate, cum ar fi, după unii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
bucură în mod special de vreo putere de intimidare. Sintetizînd, sistemul de partide german este un sistem cu multipartitism limitat din punct de vedere numeric și, în definiția lui Sartori, cu un pluralism moderat în felul în care funcționează, chiar dacă centripet și capabil să producă alternanțe. Pluralismul polarizat Complet diferită este logica de funcționare a sistemelor multi-partidiste extreme, pe care Sartori o numește pluralism polarizat. Alternanța apare aici impracticabilă și nepractică. Cazurile analizate sînt cel al Republicii de la Weimar (1919-1933), al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
altele, dar sînt tot așa de expuse, poate tocmai din cauza avantajelor lor, instabilității guvernamentale. Așadar, au nevoie de mecanisme de stabilizare. Din păcate, mecanismele așa-zis politice adică un sistem de partide moderat, caracterizat cel puțin printr-o competiție bipolară centripetă nu pot fi fabricate doar teoretic, chiar dacă formarea unui sistem de partide cu competiție bipolară poate fi înlesnită de legi electorale adecvate. Așa încît, nu rămîne decît să ne ocupăm de mecanismele instituționale specifice. Mecanisme de stabilizare Problema a fost
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
importat din experiența germană, în Spania, a fost adoptat unicul mecanism instituțional împotriva instabilității guvernelor care are o oarecare validitate: votul de neîncredere constructiv. Firește că și el necesită prezența unor condiții politice favorabile: sisteme multipartidiste moderate și competiție bipolară centripetă, adică orientată către centrul coaliției. Oricum, simplul fapt că neîncrederea (votul de neîncredere) pentru cancelarul din Germania și pentru președintele guvernului din Spania trebuie votată deschis de o majoritate absolută, fiind urmată la cîteva zile de un alt vot, tot
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și comportament coeziv al elitelor (Austria, Belgia, Olanda, Elveția) și sistemele politice cu o cultură politică omogenă și un comportament coeziv al elitelor. Așa cum se vede și în tabelul 10.3, rezultă patru tipuri de regimuri democratice, în ordine: democrații centripete, democrații centrifuge, democrații consociaționale și democrații depolitizate. Tab. 10.3 Tipologia regimurilor democratice Cultură politică omogenă fragmentară Comportament al elitelor coeziv concurențial democrație depolitizată democrație centripetă democrație consociațională democrație centrifugă Sursă: Lijphart [1968, 38] Democrația consociațională Pentru o vreme, s-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și în tabelul 10.3, rezultă patru tipuri de regimuri democratice, în ordine: democrații centripete, democrații centrifuge, democrații consociaționale și democrații depolitizate. Tab. 10.3 Tipologia regimurilor democratice Cultură politică omogenă fragmentară Comportament al elitelor coeziv concurențial democrație depolitizată democrație centripetă democrație consociațională democrație centrifugă Sursă: Lijphart [1968, 38] Democrația consociațională Pentru o vreme, s-a considerat că originalitatea contribuției lui Lijphart a constat în individualizarea categoriei de democrație conso-ciațională. Astăzi, însă, se acordă o atenție mai mare categoriei democrațiilor depolitizate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
-ne la afirmațiile anterioare, comportamentele elitelor pot schimba cultura politică a susținătorilor lor, pot reduce distanța ideologică și gradul de polarizare dintre partide, pot realiza trecerea dificilă de la o democrație centrifugă, care oscilează între blocaj și prăbușire, la o democrație centripetă funcțională. Probabil acesta este și traseul parcurs în diferite perioade de Franța, Spania, Grecia și, într-o mai mică măsură, de Italia după 1989. În anii '90, în Europa occidentală nu par să mai existe democrații clar centrifuge. Există, în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Cehia și Ungaria, poate și Spania, (așa-numitul desencanto de după 1979). Pentru că, totuși, elitele sînt cele care decid, în anumite limite, dacă și cît să-și politizeze comportamentul și pe propriii susținători, și pentru că drumul de la democrația centrifugă la democrația centripetă se realizează și prin comportamentul elitelor politice, nu se poate exclude cu totul rolul unor comportamente diferite, care pot duce la o democrație puternic concurențială și chiar la o democrație centrifugă. Pornind de la o importantă schimbare de perspectivă analitică, ce
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în ac sau tîmplarul care taie lemnul cu ferăstrăul ori îl netezește cu cuțitoaia. Nimic nu clarifică mai bine decît un asemenea exemplu rațiunile comune ale micilor fapte asupra cărora am atras atenția. Gîndirea occidentală este centrifugă ; cea a Japoniei, centripetă. Acest lucru se percepe chiar și în limba jul bucătăresei, care nu spune, ca noi, „a cufunda în ulei încins”, ci „a ridica”, „a sălta”, „a scoate” (ageru) din uleiul încins ; și, mai general, în sintaxa limbii japoneze, care construiește
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]