550 matches
-
a poeziei - Ileana Mălăncioiu, TR, 1990, 10; Dan Grădinaru, Scene din viața Casandrei, RL, 1990, 20; Lucian Alexiu, Poezie și ceremonial, O, 1990, 22; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 143-150; Florin Manolescu, Poezie și ritual, LCF, 1992, 37; Florin Manolescu, Poeme cenzurate, LCF, 1992, 43; Monica Lovinescu, Gardă inversă, „22”, 1992, 45; Virgil Ierunca, Autobiografia Antigonei, „22”, 1992, 47; Virgil Mihaiu, Poeme drapate în negru, ST, 1993, 2; Dan Cristea, Poezia Ilenei Mălăncioiu, LCF, 1993, 14; Gabriel Dimisianu, „Crimă și moralitate”, LCF
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Chișinău (1956-1961). A fost redactor la „Moldova socialistă” (1961-1967), la săptămânalul „Cultura” (1967-1970), la Editura Lumina (1970-1972) și la revista „Nistru” (1972-1980). În 1988 devine redactor-șef al revistei „Basarabia”, impunându-i ca program recuperarea valorilor clasice și a celor cenzurate, reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc. A fost distins cu titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989). Este laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova (1990) și al Premiului „Nichita Stănescu” (1997). În primele volume de versuri, Maci
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
acesta este fenomenul - ajuns la apogeu la mijlocul secolului al XIX-lea - la care se referea Proudhon atunci când afirma: „A fi condus Înseamnă a fi ținut sub observație, inspectat, spionat, supus regulilor, Îndoctrinat, Învățat, Înscris pe liste și verificat, estimat, evaluat, cenzurat, supus ordinelor... A fi condus Înseamnă ca fiecare operațiune, tranzacție, mișcare să Îți fie notată, Înregistrată, numărată, cuantificată, Îndrumată, Împiedicată, reformată, redresată, corectată”. Privind lucrurile din altă perspectivă, ceea ce deplângea Proudhon de fapt este tocmai marea realizare a statului modern
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu poetul George Almosnino. Majoritatea poeziilor din cartea de debut, Vina nu e a mea (1968), ca și din cea următoare, Captivitatea cercului (1970), deși scrise în vers alb, au o anume muzicalitate interioară, izvorând dintr-o sensibilitate feminină aparte, cenzurată cerebral, și dintr-un lirism profund, fără ca poezia să cadă în desuetudine sau în monotonie. Lucidă, inteligentă, plină de asocieri imagistice insolite, lirica pe care o scrie I. conține aluzii fine, subtile. Procedeul constant folosit este simularea, mimarea folclorului infantil
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
FĂCLIA, revistă apărută la Galați, lunar, între 24 august 1935 și 9 ianuarie 1936, editată de un comitet condus de avocatul I. E. Vasiliu. Primele numere poartă ștampila CENZURAT, din cauza materialelor protestatare cu o vădită tendință de stânga. Literatura se rezumă la poeziile lui Aron Cotruș (Pătru Opincă), Emilian Bâcov și Pavel Prundu. Semnificative sunt omagierea lui Romain Rolland la împlinirea vârstei de șaptezeci de ani și necrologul Henri
FACLIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286933_a_288262]
-
3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Drumul Cavalerilor, II, București, 1995; Eugen Hrușcă, Dragomir Horomnea se destăinuie: „Drumul Cavalerilor”, de la drumul calvarului la mântuire, „Gazeta de Botoșani”, 1990, 1-4 februarie; Cornel Munteanu, „Drumul Cavalerilor”, „Solstițiu” (Satu Mare), 1990, 3; Dicț. scriit. rom., II, 539-541; Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România. 1945-1989, coordonator Paul Caravia, pref. Virgil Cândea, București, 2000, 244; Popa, Ist. lit., II, 929-930; Opriță, Anticipația, 445-446. N.Br.
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
acum / Între ochii mei, buzele mele / Și o dorință de liniște” (Orion). Pendularea între vitalism și agonicul reverberând din imaginile de odinioară se relevă drept sigiliu al poeziilor lui H., „construite pe o atare ambiguitate, dar cu un patos reținut, cenzurat lucid, caracteristic modernilor, fiorul thanatic tulburător fiind mascat de aparența unei priviri impasibile, de chirurg ce înregistrează clinic realitatea corporală” (Ion Pop). Mai discursiv și mai prozaic e volumul Ultimele, primele (1994), poate din cauza intruziunii prea vizibile a tensiunilor contemporaneității
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
propagandă, respectiv faptul de a pune totul În slujba bunăstării omului, respectiv dezvoltarea economică În slujba dezvoltării culturale. Asupra căutării unui modus vivendi Între marxism și sociologie, vezi exemplul lui Jürgen Kuczynski (1986). Anuarele statistice românești din 1980, tot mai cenzurate, nu mai distingeau decît Între „muncitori” și „personal muncitoresc”. Existau diferențe semnificative de la o țară la alta, dezvoltarea sociologiei fiind mult mai marcată În Ungaria și În Polonia. Printre primii profesori se numărau Willi Kropp, Heinz Abraham, Lene Berg, Kurt
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un "Mesaj " (M) al lui NC (citit de unul dintre cei mai inculți miniștri ai săi, Emil Bobu). În acest M, se dădeau citate, între altele, dintr-un poem parțial "naționalsit" al lui ME, Doina. Acest poem fusese, mai înainte, cenzurat (din proprie experiență știu că nu putea "circula" afară din Bibliotecile de Stat nici chiar întregul volum în care era inclus), iar aceasta din cauza versurilor care blestemau pe "cine-a îndrăgit străinii...". Citarea versurilor a fost considerată ca un "semnal
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
i-a interzis articole, a dispus amputări din ele sau a sancționat gazeta în care publica. Aici, în acest volum, editorii, avînd la îndemînă caietele cu coupuri, reproduc și articolele respinse de cenzură (rămase la autor în șpalturi) și pasajele cenzurate (menționate, scrupulos, de poet). Astfel, de pildă, articolul Scrisoare, adresat aceluiași Killinger, în urma unui articol de al său apărut în aceeași gazetă (Informația zilei), în care aflăm acest fragment abia voalat: "Ziua judecății tale nu o aștepta pînă în ziua
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
una din principalele sale surse de inspirație. Drept urmare, culegerea de testimonia de care dispune Chiril este dintr‑o dată redusă la mai puțin de jumătate. Materialul oferit de „mica Apocalipsă” de la Mt. 24, precum și de Cartea lui Daniel, și aceasta amplu cenzurată (canonicité oblige!), nu acoperă decât un segment mai curând restrâns al „istoriei” Anticristului. Episoade esențiale, cum ar fi apariția celor doi martori (Enoh și Ilie); cele două fiare, simboluri ale Anticristului și ale „scutierului” său; cifra 666 și numele Anticristului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Curții, participa la marile ospețe aulice, ocupa tronul domnesc la praznicele Bisericii îmbrăcat în haine ce semănau cu odăjdiile sacerdoților, era insul care concentra în apariția sa puterea (discreționară, fără margini, venită din timpuri imperiale, de nimeni din interior serios cenzurată) și autoritatea de a o exercita. El conducea, pentru că era stăpânul feudal absolut (în cadrul unei monarhii absolute - zic unii istorici - de tip oriental) al țării. El era Voievodul (Domnii români au ținut foarte mult la acest titlu, l-au utilizat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ora e miercuri, / Și peste rotirea a sute de cercuri, / În liniștea caldă și dulce de roade, / Copila mea-ngână duioase silabe...” (Silabe, în Marival, 1974). În Nevoia de alb (1996) poetul își antologhează creația, revizuind ușor unele poeme cenzurate sau databile, cu intenția vădită a concentrării lirismului și a transpunerii reflecției în gnomism moral, uneori în versuri memorabile. Singura lui piesă de teatru reprezentată - Iubesc pe al 7-lea, a stârnit interesul criticii de specialitate. Alte compuneri dramatice i-
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot sustrage nici chinului remușcării sufletești, pe care „legea morală din mine” o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fabula (punctând în zona degradării umanului) fiind sugerată sau chiar marcată. În epocă acest tip de texte au amorsat sensibil mai multe conotații politice decât ar putea-o face în prezent; de altfel, volumul a fost publicat într-o variantă cenzurată. Himera (1979) conține cea mai bună scriere a lui S., în același timp o piesă de rezistență a literaturii SF autohtone: povestirea Evadarea lui Algernon. În titlu, dar și în cuprins, este „citată” sursa: nuvela, clasică, Flori pentru Algernon a
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
literară, I-II, introd. edit., București, 1971; ed. I-II, București, 1997-1998, Paul Zarifopol în corespondență, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu Radu Săndulescu), Eseuri, I-II, pref. edit., București, 1988 (în colaborare cu Radu Săndulescu), Marxism amuzant. Eseuri cenzurate, pref. edit., București, 1992, Încercări de precizie literară, introd. Alexandru Paleologu, Timișoara, 1998; Delavrancea interpretat de..., pref. edit., București, 1975; B. P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, I-III, introd. și postfața edit., București, 1982-1984 (în colaborare). Repere
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
ST, 1990, 2; Alex. Ștefănescu, O viață de om, RL, 1995, 14-15; Teodor Vârgolici, Drama unei generații, ALA, 1995, 266; Dan C. Mihăilescu, „Efectele dosarului «dalmațian»”, „Cotidianul”, 1995, 134; Eugenia Tudor-Anton, „Efectele dosarului «dalmațian»”, RL, 1995, 37; Nicolae Manolescu, Zarifopol cenzurat, RL, 1996, 8; Florin Mihăilescu, Oameni, dosare, destine, VR, 1996, 1-2; Z. Ornea, Istoria literară ca exegeză, RL, 1999, 7; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 38-41; Micu, Ist. lit., 743; Popa, Ist. lit., II, 1103-1104; Dicț. scriit
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard, stilul truismelor oficiale. Tristețea unor lumi dispărute sub asaltul necruțătoarei sete de bani a secolului, materialismul plat, impostura îi smulg
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
Simion, Poezia obiectelor, RL, 1980, 10; Ilieș Câmpeanu, „Amfora de rezervă”, CNT, 1980, 20; A. I. Brumaru, „Destăinuirile vulcanilor stinși”, AST, 1986, 10; O. Dobre, Proză informațională, CC, 1991, 10-12; Ulici, Lit. rom., I, 231-233; A. I. Brumaru, Poeme de azi, Poeme cenzurate, „Gazeta de Transilvania”, 1996, 1 798; Petria, Vâlcea, 365-366; Popa, Ist. lit., II, 643; Dicț. scriit. rom., IV, 272-274; Firan, Profiluri, II, 244-245. D.G.
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelul medico-moral, modelul medico-psihiatric și modelul medico-social. Modelul medico-moral (Ph. Pinel, Esquirol, M. Boigey) insistă pe aspectele morale ale sănătății mintale și ale formării personalității. El consideră comportamentul ca fiind supus, în principal, unor precepte morale, care trebuie să acționeze cenzurat, contribuind astfel la dezvoltarea individului și a stării sale de sănătate mintală (H. Damaye, P. Jolly). Modelul medico-psihiatric concepe sănătatea mintală în raport cu boala psihică. Din aceste considerente, educația sănătății nu se mai face după principii morale, ci după principiile medicinei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Dictatului de la Viena. Merită a fi semnalată o notă autografa, înscrisă de Onisifor Ghibu pe coperta colecției de la Bibliotecă Centrală Universitară din Cluj. Aici se arată că două numere (din 30 și 31 august 1940) lipsesc din colecție, fiind probabil cenzurate ulterior de regimul de ocupație, deoarece descriau amănunțit evenimentele de la Cluj din acele zile tragice. Notă este datata 19 martie 1960. V. Ț.
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
Pagini de critică, postfață Al. Săndulescu, București, 1984; Paul Zarifopol în corespondență, îngr. Al. Săndulescu și Radu Săndulescu, pref. Al. Săndulescu, București, 1987; Eseuri, I-II, îngr. Al. Săndulescu și Radu Săndulescu, introd. Al. Săndulescu, București, 1988; Marxism amuzant. Eseuri cenzurate, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1992; Încercări de precizie literară, îngr. Al. Săndulescu, pref. Alexandru Paleologu, Timișoara, 1998. Ediții: I. L. Caragiale, Opere, I-III, introd. edit., București, 1930-1932; reed. vol. I, Iași, 2001. Traduceri: Vedenii, pref. trad., București, 1924
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
219-222, 243-244; Gabriel Dimisianu, Paul Zarifopol antifascist și anticomunist, RL, 1992, 33; 120 de ani de la nașterea lui Paul Zarifopol, RITL, 1994, 4; Ornea, Înțelesuri, 242-248; Muthu, Cântecul, 99-110; Paul Zarifopol comentat de Henri Zalis, București, 1995; Nicolae Manolescu, Zarifopol cenzurat, RL, 1996, 8; Alexandru George, Al treilea Zarifopol, LCF, 1997, 22; Florin Mihăilescu, Estetul moralist și ironic, ST, 1997, 8; Gheorghe Grigurcu, Despre Paul Zarifopol, RL, 1997, 46; Dan C. Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, „22”, 1997, 366; Popa, Estuar, 163-169
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]