229 matches
-
în comedia lui Caragiale tocmai această dimensiune profund neserioasă, această superficialitate pe care o regăsesc la nivelul unui model cultural, dar și pe străzile capitalei. Expresia acestei exorcizări o constituie „descoperirea” în comedia lui Caragiale a filonului tragic, iar critica cerchistă a forțat această anamneză făcută operei comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o înfruntare surdă a două
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
descoperirea” în comedia lui Caragiale a filonului tragic, iar critica cerchistă a forțat această anamneză făcută operei comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o înfruntare surdă a două spații culturale și răspunsul pe care cerchiștii îl dau acestei provocări corespunde unei etici superioare care le coordonează acțiunea culturală. Pentru cine trag clopotele, Mitică ? De ce trag clopotele, Mitică ?, filmul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o înfruntare surdă a două spații culturale și răspunsul pe care cerchiștii îl dau acestei provocări corespunde unei etici superioare care le coordonează acțiunea culturală. Pentru cine trag clopotele, Mitică ? De ce trag clopotele, Mitică ?, filmul lui Lucian Pintilie realizat în 1981 și pregătit pentru marele ecran în 1982 avea să fie interzis
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și în poezia lui O. Goga, care murise în 1938, înainte să vadă dezastrul la care va ajunge țara. Dar, treptat, datorită degradării contextului istoric, modelul lui Goga (și cel al lui Blaga însuși) începe să fie perceput de viitorii „cerchiști” ca insuficient. Pe fundalul alunecării spre dreapta ideologică, în condițiile în care etnicul devine din nou un argument forte, iar sămănătorismul proliferează sub noi și culpabile forme, câțiva dintre tinerii studenți sibieni resimt nevoia unor clarificări doctrinare, căutându-și alte
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă pământul în care s-au împlântat rădăcinile e altul.” Destinatarul scrisorii, mișcat nu doar de gestul ca atare, ci și (mai ales) de convingerile „cerchiștilor” de la Sibiu, salută în gestul lor eliberarea conceptului estetic „de sub hipoteci inacceptabile”, analoagă propriilor eforturi făcute de-a lungul unor decenii și înscrisă în descendența critică maioresciană. „Să fiți oare Dvs. elementele tinere, din care se va selecta a patra
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
de apărători ai autonomiei esteticului?”, se întreabă el, încheindu-și scrisoarea de răspuns cu aceste cuvinte impresionante: „Cum vă răspund dintr-un sanatoriu, ochii mei s-ar închide bucuroși peste aceste zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în schimb de la Școala Ardeleană, de la Maiorescu și Junimea, de la E. Lovinescu însuși, apărând „miturile” rațiunii și latinității, mutând accentul de pe rural pe urban și de pe creația populară, pe cea cultă, individuală, căutând să exprime, în variantă personală
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
că între modernismul lovinescian și modernismul C. L. de la S. există - deși al doilea se legitimează prin primul - o diferență semnificativă. În timp ce modernismul lui Lovinescu reprezintă o sincronizare cu spiritul veacului, așadar o manifestare pe orizontală, în sincronie, cel al „cerchiștilor” constituie - în termenii lor, precizați ulterior de I. Negoițescu - o „restaurare goetheană”, adică o recuperare pe verticală, în diacronie, a modelelor unei epoci trecute, exemplare (cea a lui Goethe și Schiller), o epocă clasică și istoric, și tipologic. „Modernismul” lor
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
contemporane, semne ale crizei și dezastrului, cum și naturalismul și suprarealismul etc., sunt consecințele acelei rupturi din Euphorion. Noi să propunem restaurarea goetheană. Poezia Cercului e pe această linie. Iar delimitările noastre între genuri și între valori au același sens.” „Cerchiștii” nu își fundează, prin urmare, programul modernist pe sincronizarea cu veacul lor (căci, mai ales pe fundalul războiului, tocmai de spiritul acestui veac vor ei să se despartă), și nici pe restaurarea unui clasicism doctrinar, exclusiv și exclusivist, ci pe
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
sale doctrinare, în care selecțiile valorice nu se mai fac neapărat „în spiritul veacului”, ci pe o verticală diacronică în care marile modele sunt atent filtrate. Iar sămănătorismul, „pășunismul” sunt depășite printr-o adâncire a demersului cultural, astfel că, surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
cultural, astfel că, surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru mai jos, mai adânc, decât «pășuniștii», care erau simpli imitatori” (Momentul „Manifestului”, în „Euphorion”, 2/ 1993). „Resurecția baladei”, pe care și-o vor propune și pe care o vor apăra inclusiv prin remarcabile creații personale, le
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
simpli imitatori” (Momentul „Manifestului”, în „Euphorion”, 2/ 1993). „Resurecția baladei”, pe care și-o vor propune și pe care o vor apăra inclusiv prin remarcabile creații personale, le exprimă așadar fidel demersul original, modernist-clasicist, fiind o bună „concretizare” a acestuia. „Cerchiști” sunt semnatarii manifestului (mai puțin Romeo Dăscălescu, care s-a desolidarizat de conținutul scrisorii), plus Deliu Petroiu, Al. Cucu, Ilie Balea, Radu Enescu, Ovidiu Cotruș, Viorica Guy Marica, Ion D. Sârbu, Ioanichie Olteanu, Dominic Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Fana
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
și artă”. Coordonată de I. Negoițescu (numai numele lui apare în caseta redacțională), revista impresionează prin consistența și deplina seriozitate a articolelor, prin orizontul sensibil lărgit de lecturi, stilul ponderat și argumentativ al comentariului și anvergura teoretică a dezbaterilor. Revoluția „cerchistă” nu are, de fapt, nimic revoluționar în ea. Tinerii de la Sibiu dovedesc o mare maturitate și responsabilitate, ei gândesc destinul literaturii cu aplicație și totodată cu fervoare. Se implică, într-un sens nobil, în evoluția și evoluțiile culturii, recuperând anumite
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
de care se delimitează, în adeziunea lor pentru o exemplaritate ce transgresează epocile, reunind în ea mari nume ale culturii universale. Va trece însă puțină vreme, și „resurecția baladei” va fi urmată, tragic, de spargerea și împrăștierea grupului, mulți dintre „cerchiști” ajungând în închisori și, aproape toți, revenind în viața literară abia după douăzeci de ani. Când au făcut-o însă, au făcut-o cu aceeași seriozitate și consistență „ardelenească”, surprinzând prin soliditatea instrucției, prin numărul mare de opere pe care
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
sub impulsul ,de a da formă literară unui gen de umor anticaragialesc, indiferent la pitorescul lumii din jur, țintind însă Ťdezbaterea problemelor sub aspectul lor ideologicť" (p. 134). Prin romanul Adio, Europa!, scriitorul va reuși să împlinească ambițiosul deziderat al cerchiștilor de a se detașa de paradigma romanului realist, anglo-rus, preferând ,modelul clasic, convențional-simbolic, ilustrat de Cervantes sau Goethe, care descătușează energia fabulatorie fără a accepta constrângerile verosimilității" (p. 201). Iată cum o deficiență inițială devine, treptat, o structură compozițională și
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
Gheorghe Grigurcu Eposul, o știm de la Ibrăileanu, pare a reprezenta o vocație a Ardealului. De la Țiganiada la Baladele și idilele coșbuciene și de la acestea la cochetul baladesc retro al cerchiștilor s-ar zice că există suficiente probe pentru a confirma teza în regiunea poeziei. Optzecistul Ioan Moldovan se confruntă și el cu atavismele epice, dar nu se arată dispus a le sluji, ci, dimpotrivă le combate cu mijloacele unui lirism
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Mircea Stănescu, tehnoredactare - Marian Florea. Numărul aniversar (ilustrat cu fotografii, unele inedite, din colecția dr. Gheorghe Telea) a fost precedat de un simpozion cu aceeași temă, unele comunicări fiind acum tipărite în revista sibiană ce poartă numele proiectatei publicații a cerchiștilor din 1946. O pondere specială între aceste contribuții de istorie și critică literară are Nicolae Balotă, supraviețuitor al Cercului literar "care a devenit un adevărat cerc al poeților dispăruți". l Răspunzînd întrebărilor adresate de Dumitru Chioaru, cărturarul face subtile observații
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
al Cercului literar "care a devenit un adevărat cerc al poeților dispăruți". l Răspunzînd întrebărilor adresate de Dumitru Chioaru, cărturarul face subtile observații cu bătaie spre prezent și viitor: "Ceea ce trebuie remarcat, înainte de toate, este un anume paradox al poziției cerchiste. Pe deoparte, cei ce aveau să fie porecliți, huliți sau mai rareori elogiați drept «esteții de la Sibiu» pledau pentru o critică estetică ce descindea din Maiorescu via Lovinescu. Supremația esteticului, într-o ierarhie axiologică cerchistă, era manifestă. Bătălia Manifestului se
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
un anume paradox al poziției cerchiste. Pe deoparte, cei ce aveau să fie porecliți, huliți sau mai rareori elogiați drept «esteții de la Sibiu» pledau pentru o critică estetică ce descindea din Maiorescu via Lovinescu. Supremația esteticului, într-o ierarhie axiologică cerchistă, era manifestă. Bătălia Manifestului se dădea întru apărarea autonomiei artei împotriva unei arte înfeudate politicului, socialului, moralei. «Pășuniștii», apologeții «plaiurilor străbune», militanții naționalismului extremist, ai «războiului sfânt», ca și, ceva mai târziu, militanții comunismului, toți cei ce se vor situa
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
plaiurilor străbune», militanții naționalismului extremist, ai «războiului sfânt», ca și, ceva mai târziu, militanții comunismului, toți cei ce se vor situa pe «o poziție ferm angajată pentru impunerea ideologiei marxiste», combătând «de pe pozițiile clasei muncitoare...», nu puteau fi decât adversarii cerchiștilor. Dar, pe de altă parte, estetismul presupus și, într-o anumită măsură, real al Cercului Literar era depășit printr-o orientare mult mai amplă spre un orizont valoric mai larg. Cum spuneam mai demult, «esteții» Cercului de la Sibiu se situau
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
unice ale esteticului. Că în zilele noastre o asemenea poziție mai poate fi fecundă, sunt convins. Aceasta fără să repeți unele dintre formulele retorice ale Manifestului. Nu e nevoie să te pui «în slujba valorilor nepieritoare», cum declaram, patetic, noi cerchiștii în acel Manifest bis al Cercului care era articolul Perspectivă cu care se deschidea Revista Cercului Literar. Dar, într-o epocă a relativizării până la pulverizare a valorilor, pledoaria pentru un absolutism axiologic este, cred, necesară". Pentru critica nouă, vechile modele
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
s-au asociat ulterior, Wolf von Aichelburg sau Constantin Toiu. Dar li se rezervă spații generoase și unor personalități din generațiile anterioare, ca G. Bogdan-Duică, Tudor Arghezi, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, George Oprescu. Un loc aparte ocupă mentorul cerchiștilor, Lucian Blaga. Din acest punct de vedere, cartea poate fi considerată un valoros document de istorie literară, cu atat mai valoros cu cat portretele sunt semnate de un observator competent, si nu de un contemporan oarecare al celor în cauză
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi”, „cerchiștii” se puneau „în slujba valorilor nepieritoare” (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor” privind resurecția baladei». Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, aflat la sfârșitul vieții, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
misterios de orgă, transpus la 1707; într-o baladă studențească își bănuiește sfârșitul cântând moartea unui student inventator de visuri și practicant de alchimii erotice...» (Poezia, I, p. 392). Dar balada care „l-a impus“, care a rămas în memoria „cerchiștilor“ și a contemporanilor săi, îndeosebi, prin presentimentul thanatic de după „fantastica mască“ a eroului / autorului, este «Corydon»: "Sunt cel mai frumos din orașul acesta, / Pe străzile pline când ies n-am pereche, / Atât de grațios port inelu-n ureche / Și-atât de
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]