180,202 matches
-
de adîncire, între scrisul poeților și limba orală. E vorba de un efect al romantismului ce se regăsește plenar abia în modernism. După ce, la începuturile sale, patosul romanticilor s-a arătat tributar retoricii clasiciste, înlocuindu-i doar "conținutul", individualismul își cere drepturile "prin interiorizare, prin părăsirea oratoriei, prin decăderea plasticei evidente, prin muzicalizarea savantă și prin biruința iraționalului și a subconștientului". "Clarității solare" a discursului clasic i se subsitutie un limbaj dificil, eliptic și aluziv, care poate fi numit ermetic. Se
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
poate înlocui cu nimic altceva"). Critica ce se cuvine a se aplica "modului propriu al sensibilității lirice, de ordin interior și de expresie ermetică", n-ar putea, așadar, fi, socotește Șerban Cioculescu, decît una de "intuiție simpatică" a obiectului, care cere "o conivență a simțirii dincolo de convențiile artei sociale clasice", adică ceea ce estetica germană desemnează prin termenul de Einfühlung. Abdică oare autorul Varietăților critice, prin asemenea propoziții, de la criteriul rațiunii? Cîtuși de puțin, întrucît rațiunea se cade a intra nu doar
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
adresată și mie într-un mod concret, de foarte multe ori... Nu vreau să pomenesc numele persoanei. Știți cum este cu iertarea? Eu sunt creștin, sunt european și sunt dispus oricînd să iert dacă cel în cauză vine și-mi cere iertare. Nu-l voi refuza niciodată. Dacă primul pas este făcut, eu personal sunt dispus oricînd să-i întind mîna și să-i spun: ei bine, ce a fost a fost. Nici nu trebuie să discutăm prea multe, trebuie să
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
Nicula, unde a avut loc împărțeala, s-a pronunțat că a spurcat PSD-ul iconițele. Cu tot respectul pentru sfîntul stareț, n-aș fi întru totul de acord cu judecata sa. Întrebat Iisus dacă trebuie plătite impozitele pe care le cereau romanii - a răspuns să i se dea Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Într-o interpretare demnă de un Dănilă Prepeleac, cu iz de Vasile Dîncu și de acad. Răzvan Theodorescu, PSD-ul
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
scrie fiicei lui Jakob Veet Jakobsz. La insistențele lui Jacob Veet Jakobsz, al cărui apropiat este, marele Heemkers (fără a-i ascunde lui Meaume presiunea la care îl supune magistratul care face aproape ce vrea în orașul liber Bruges), îi cere ucenicului să renunțe la fiica prietenului său. Vanlacre e condamnat la o amendă. Heemkers îl convinge pe ucenic să accepte suma fixată de judecător. Meaume încasează banii. Tînărul gravor pare aproape senin, deși trădarea fiicei judecătorului și tăcerea ei continuă
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
de cupru prin tamponare. Își ascute de două ori dăltițele de gravură pe piatră. În acest moment tînăra fată îi trimite o scrisoare. Capitolul V Scrisoarea fiicei lui Jacob Veet Jakobsz adresată lui Meaume: "Am primit scrisoarea în care îmi ceri vești scrise de mîna mea. E o dovadă de afecțiune pentru care îți mulțumesc. Mîna mi-e arsă de acid, dar e vie. Toate degetele pe care mi le-a dat Dumnezeu se mișcă. Și chiar destul de ușor. Cu ele
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Natura, la Paris, nu e întotdeauna bine venită. Astfel încât, azi, în iulie 2002, îmi vine să spun, parodiind străvechiul paradox, nu că pădurea nu se mai vede de copaci, ci însăși glorioasa Cale victorioasă de la Napoleon încoace. Împăratul, care a cerut să fie construit Arcul, dar care nu avea să-l vadă terminat niciodată... Ajuns lângă Arc, privesc de jos în sus tricolorul francez gigantic fâlfâind distins, perfect croit, cu liniile, cu eleganța unei case de mode de primă mână în
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
planul proiectului comunist de uzurpare a intergului efort edificator al cîtorva generații de politicieni și de profesioniști, exterminați în lagăre de muncă și uciși civil în cazul în care n-au murit efectiv, au dreptul indiscutabil și imprescriptibil de a cere înlocuirea imaginii și a prezenței simbolice a propriului lor călău cu un insemn al libertății dobîndite și al dreptății reinstaurate. Această substituție de repere simbolice, pe lîngă faptul că este perfect legitimă ca eveniment concret, intră deplin și în scenariul
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
acestea"), prietenia sau iubirea sunt evaluate la fel. Iată câteva titluri de eseuri care sunt chiar ele niște maxime "neexpirate": "îndârjirea de a apăra fără rost o cetate este pedepsită". A filosofa înseamnă a-nvăța să mori". "Poruncile divine se cer judecate cu reținere". "Cum același lucru ne provoacă și râsul și plânsul". Toate lucrurile la vremea lor". "Despre ceea ce este folositor și despre ceea ce este cinstit" în fond, optimiste (în ciuda permanentei contemplări a morții - moartea fiind pentru Montaigne țelul spre
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
pontif. Dar �acasă", în Bizanț, acordul a fost respins de ierarhii ortodocși, fie din teama de a pierde privilegii ori structuri, fie din amintirea unor �cruciade" care s-au transformat la Constantinopole în războaie de jaf (recent, suveranul pontif a cerut scuze istorice). Astfel că, �după cădere" patriarhii au preferat suveranitatea otomană unirii cu catolicii. E drept, turcii nu au ocupat niciodată în totalitate teritoriile cucerite, ei mulțumindu-se cu unele orașe, câmpii roditoare (atunci când grâul era argumentul prioritar) ori, mai
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ființele extraterestre infiltrate pe Terra. Dar, apariția malefic-seducătoarei extraterestre Serleena (Lara Flynn Boyle) necesită reunirea forțelor celor doi agenți și "Bărbații în negru" intra, din nou, în acțiune... Sn cinema - mai ales cel hollywoodian - legea e lege: succesul de box-office cere urmărea! Or, "Bărbații în negru" I , cu cele 587 de milioane s încasați în lumea întreagă, a devenit în anul lansării (1997) filmul cu cel mai mare succes de public. Concluzia: aventurile lui J & K trebuie să continue! Una din
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
redacțională din Observator cultural (13-19 august). Ar fi cîte ceva de spus pe marginea celor două reacții. De ani buni scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în literatură, după 1989, nu se mai poate ca înainte. O realitate nouă cere o literatură nouă, o altă critică, alt fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
radicalism, dl Tudoran face cîteva aprecieri despre cartea scrisă de fostul general de Securitate Pleșiță în colaborare cu ziaristul Viorel Patrichi și tipărită inițial în revista Lumea. Pe drept cuvînt, dl D. T. se miră că nimeni nu i-a cerut încă, la tribunal, dlui Pleșiță să răspundă pentru învinuirile aduse unor intelectuali și scriitori români. Dl Pleșiță susține că i-a "brichisit" (cuvînt inventat de d-sa, cu un sens transparent) pe Noel Bernard, Goma, Noica și alții. Dl D.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
dai un volum pentru colecție, cine știe cum vor fi vremurile..." Vremurile au fost cum le știm. Înainte de a emigra în SUA, dlui D.T. i-a fost respins volumul La vie en rose destinat colecției. După 1989 imediat, nu i-a mai cerut nimeni să publice. Iar mai pe urmă, cînd directorul Cărții Românești "a început să mă piseze să-i dau un volum", dl D.T. n-a mai găsit timp să-l alcătuiască. Cum poate fi cîrpită relația cu U.E. Ascultați, băieți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
belepoca". Un mic răsfăț romanțios străbate stihurile, coagulîndu-le în tabloul unei reverii cinegetice, filantropice și dansante, cu picant gust central-european și retro: "vorbește despre abnegația vînătorilor simpli/ despre impedimentele vînatului pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce oaspetele maestrul de vînătoare/ vizitează căminul de bătrîni/ împarte mere aspirine și sfaturi/ iar suferinzilor de podagră/ le dă lecții de vals vienez" (Vizita maestrului de vînătoare). Dar "timpul
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
însăși. "Speranța" nu-și mai are locul într-un asemenea context decăzut decît în chip convențional, apendice al "cuviinței" demonetizate: "blocuri de case ursuze și afumate/ împodobite cu lujeri de viță uscată// un bețiv rămas într-o rînă/ murmură rugăciuni cere milă/ gunoiului adunat ambiguu// nici o floare nici un fir de iarbă/ menite să zîmbească femeilor extenuate/ care în balcoane sprijinite-n cîrje/ atîrnă rufe sărăcăcioase// aici eternitatea este vomă de cîine melancolic/ de sicriu rămas fără nume// viața e încă speranță
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
în vilele de la Snagov sau în răcoarea de la Scroviștea, trăiesc nefericiții pe spinarea cărora au făcut averi colosale posesorii mașinilor de lux �personalizate" și ai vilelor de vis de la Șosea. Gestul aparent ilogic al d-lui Năstase, de-a le cere liberalilor să-și rezolve problemele, își are logica sa. Șeful pesedist știe că în ciuda optimistelor, prea optimistelor rezultate din sondajele - mai mult sau mai puțin măsluite - există riscul ca în 2004 să piardă puterea. O va pierde, după cum începe să
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
ce guvernează de unul singur, rufele să fie spălate în familie, închiderea unui dosar ce încă nu fusese deschis, au în vedere ceea ce interesează esențial Puterea: obsesiva imagine. Dacă eradicarea unui viciu vechi, ajuns în stadiul în care înrobește subiectul, cere extrema intervenție pentru zilele ce urmează se preferă pudrarea și injectarea bolnavului cu întăritoare, spre a zâmbi vizitatorilor. Pentru o mai certă reușită, acestuia i se va servi dulceață, întocmai cum școlarii duși cu dubițe ARO la clase vor căpăta
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
și detaliată, fiind însoțit de derivatele șperțar, șperțui, șperțuială. Nu pare însă a fi rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată de corupție, e posibil ca, dintre acei funcționari, unii să ceară șpagă. Să-ți găsească nod în papură ca să le iasă și lor un șperț." (admaker.ro/articole). Șpagă are o etimologie incertă; s-au propus mai multe etimoane și explicații ale evoluției sale semantice: ar reprezenta o schimbare de sens
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
doctorat cu cine știe ce îndrumător care are dificultăți cu ortografia și se lipește de vreo comisie de universitari semialfabetizați în domeniul lor. Dacă îi spui ceva unui asemenea produs doctoral, îți dă cu patalamaua peste ochi și te pune să-i ceri scuze că ți-a luat vederea. Dar exemenele de grad! Ce odisee a plocoanelor!! Dacă ar avea doar un pic de curiozitate, d-na Andronescu ar putea afla cît mai costă, în dolari, un examen de grad sau la cît
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții? Înlănțuirea logică a unui foarte întins șir de idei, și aceasta este știința, este o treaptă mai târzie a dezvoltării intelectuale și cere o tărie mai mare a gândirii abstracte decât se găsește astăzi în majoritatea capetelor noastre" (Literatura română și străinătatea II). În 1908 adăuga noi pagini însemnărilor mai înainte pomenite în care arăta cu satisfacție că domeniul istoriei a cunoscut o
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt om, acela în adevăr cunoscător al istoriei contemporane sau, după cum afirma d-sa cu propriul său termen "amestecat în întâmplările cele mari ale istoriei contemporane", atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei, ca să ia răspunderea înaintea lumii, dar li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui Maiorescu, deoarece un prim-ministru nu putea "să subscrie însuși o parte din istoria contemporană, care va figura la expoziție". Recunoscând acest fapt D. Onciul, Iorga, Xenopol și I. Bogdan au cerut să poată superviza textul lui Colescu-Vartic înainte de publicare. Spre surprinderea lor și a lui Maiorescu cererea nu le-a fost acceptată, fapt care a dus la eșuarea proiectului. România n-a prezentat la Expoziția de la Paris o sinteză de istorie
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid intervenea în domeniul academic, cenzura maioresciană era implacabilă. Or, aici era principala slăbiciune a lui Dimitrie Sturdza. Activitatea sa academică, atâta vreme cât
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]