451 matches
-
hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
teratoamele, tumorile embrionare și glioblastomul multiform congenital. La copiii între 2 și 10 ani, tumorile primare sunt în general benigne comparativ cu cele întâlnite la nou-născuți. 70% dintre acestea se dezvoltă infratentorial. 30% din tumorile de fosa posterioară sunt astrocitoame cerebeloase (pilocitic), 35-40% sunt meduloblastoame, 25% glioame de trunchi cerebral și 10-15% sunt ependimoame de ventricul IV [1]. b. Tumorile cerebrale ale adultului: Incidența tumorilor cerebrale primare a crescut în ultimii 25 de ani, în special la persoanele în vârstă din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
2]. În majoritatea cazurilor aceste tumori sunt primitive. Metastazele la copii, spre deosebire de adulți, sunt întâlnite mult mai rar. Excluzând copiii de până la 1 an și adolescenții, aproximativ 70% dintre tumorile intracraniene au localizare infratentorială, dintre care 75% sunt în emisferele cerebeloase și 25% în trunchiul cerebral [2]. IMAGISTICA TUMORILOR CEREBRALE Imagistica joacă un rol important în evaluarea pacienților cu tumori cerebrale. Computer Tomografia și Rezonanța Magnetică Nucleară reprezintă două din cele mai importante și frecvent utilizate modalități imagistice. Permanenta îmbunătățire a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de contrast este discretă sau absentă. În unele cazuri pe examinarea CT nu se observă modificări patologice, având în vedere localizarea superficială, iar pe RMN pot fi greu identificate având un semnal identic cu substanța cenușie [2]. b. Gangliocitomul displazic cerebelos este cunoscut ca și boala Lhermitte-Duclos. Este o boală rară caracterizată printr-un tablou histologic mixt cu prezența unui hamartom cu transformări neoplazice. Se poate asocia cu îngroșarea oaselor craniene. Se întâlnește frecvent la pacienții tineri (media de vârstă este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
copii. Majoritatea meduloblastoamelor sunt diagnosticate la copii sub 10 ani. Sunt tumori cu creștere rapidă ce determină 111 hidrocefalie obstructivă. Au o structură solidă, cu mici chisturi și zone hemoragice, pot prezenta calcificări și edem peritumoral. Sunt localizate în vermisul cerebelos cu extensie în emisferele cerebeloase, deplasează ventral ventriculul IV, obstruează lumenul ventricular și poate infiltra jumătatea posterioară a trunchiului cerebral. Polul inferior al tumorii se extinde în cisterna magna. În contrast cu ependimomul, meduloblastomul nu se extinde în cisternele laterale. Originea meduloblastomului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
la copii sub 10 ani. Sunt tumori cu creștere rapidă ce determină 111 hidrocefalie obstructivă. Au o structură solidă, cu mici chisturi și zone hemoragice, pot prezenta calcificări și edem peritumoral. Sunt localizate în vermisul cerebelos cu extensie în emisferele cerebeloase, deplasează ventral ventriculul IV, obstruează lumenul ventricular și poate infiltra jumătatea posterioară a trunchiului cerebral. Polul inferior al tumorii se extinde în cisterna magna. În contrast cu ependimomul, meduloblastomul nu se extinde în cisternele laterale. Originea meduloblastomului din emisferele cerebeloase este mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în emisferele cerebeloase, deplasează ventral ventriculul IV, obstruează lumenul ventricular și poate infiltra jumătatea posterioară a trunchiului cerebral. Polul inferior al tumorii se extinde în cisterna magna. În contrast cu ependimomul, meduloblastomul nu se extinde în cisternele laterale. Originea meduloblastomului din emisferele cerebeloase este mai frecventă la tineri și adulți. Se recomandă investigarea completă RMN cerebrală și de coloană vertebrală pentru depistarea metastazelor ce apar de-a lungul spațiilor subarahnoidiene [2] (fig. 3.81). b. Meduloepiteliomul este o tumoră a copilului mic (sub
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
respectiv hemipareză cu ataxie, funcție de localizarea lacunei (6). Infarctele lacunare multiple, implicând tractele corticospinale și corticobulbare sunt de departe cea mai frecventa cauza a paraliziei pseudobulbare. Cele mai frecvente locuri de producere a hemoragiei intraparenchimatoase sunt: putamino-capsulară (50%), lobară, talamică, cerebeloasă și pontină. Hemoragia lobară, funcție de localizare prezintă: frontală (hemiplegie contralaterală, cefalee frontală); parietală (deficit senzitiv contralateral, cefalee); temporală (hemianopsie omonimă incompletă, afazie fluentă, durere în sau anterior urechii); occipitală (hemianopsie omonimă, durere în jurul ochiului). Asocierea acestor sindroame cu cefalee rapid
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
progresivă, stupor, comă, și semne de compresie de trunchi cerebral. În hemoragia talamică, deficitul senzitiv este mai mare ca hemipareza sau hemianopsia. Afazia poate fi prezentă în leziunile dominante, iar amorfosinteza în cele nondominante. Tulburări ale oculomotricității sunt frecvente. Hemoragia cerebeloasă se caracterizează prin cefalee occipitală, vomă, vertij, ataxie și deviația ochilor de partea opusă leziunii. Hemoragia pontină este caracterizată prin rapida evoluție în comă și tetraplegie, rigiditate prin decerebrare și pupile mici dar reactive. Tratament și prognostic: Din pacienții cu
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
el descris la pacienții cu acest sindrom, riscul relativ estimat de apariție față de populația generală fiind considerat a fi unul mediu [65]. Ataxia -teleangiectazia (AT) este o boală cu transmitere autosomal recesivă care afectează gena ATM. Se manifestă prin ataxie cerebeloasă, telangiectazii cutanate sensibilitate la radiațiile ionizante și imunodeficiență. Au un risc global de cancer de 38% [66]. O serie de studii au arătat o asociere a acestui sindrom cu apariția cancerului pancreatic, existând o creștere a frecvenței acestui cancer la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
cazuri [53, 71]. Cele mai frecvente semne și simptome sunt: tuse, dispnee, dureri toracice, sindrom Claude Bernard - Horner, febra, paraplegie, transpirații prin secreția de catecolamine, flush cutanat, diaree severă, distensie abdominală prin secreția de VIP (vasoactive intestinal polipeptide), nistagmus, ataxie cerebeloasă. Examenul radiologic pune în evidență o opacitate în lanțul paravertebral, imprecis delimitată, prezența de calcificări, eroziuni osoase. Examenul CT și IRM precizează extensia în canalul medular. Au fost propuse mai multe stadializări ale neuroblastomului. Stadializarea internațională a neuroblasomului în funcție de cei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
motiv de screening selectiv al acestor manifestări în anumite familii. Topografia anevrismelor intracraniene Topografic, anevrismele intracraniene se întâlnesc în 90% din cazuri în circulația anterioară (9), localizându-se mai frecvent la nivelul sifonului carotidian, arterei sylviene, poligonului lui Willis, arterei cerebeloase superioare. în circa 40% din cazurile la care s-a intervenit pentru anevrism rupt, s-a constatat că anevrismele erau multiple. Patogenia anevrismelor intracraniene Patogenia anevrismelor intracraniene nu este încă elucidată. Cert este că în toate cazurile există o modificare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
meningeali produce hipotensiune intracraniană spontană. Bolnavii au dureri de cap posturale (localizate la spate sau ceafă), grețuri/vărsături, diplopie, vertije. Diagnosticul se pune prin puncție lombară (scăderea presiunii LCR), RMN spinală, cisternografie radionuclidică. Complicații: hematom subdural, deplasarea caudală a amigdalei cerebeloase, paralizie de nerv cranian VI. Evoluția este de obicei autolimitată și nu necesită decât repaus la pat și hidratare (14). DIAGNOSTICUL BOLII POLICHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) 8.1. PRINCIPII GENERALE DE DIAGNOSTIC AL ADPKD Diagnosticul de ADPKD poate fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fr. oreillette (s.f.); ro. atriu (s.n.); en. atrium. lat. cellula (ae) ,,cea mai mică încăpere a unei casde romane" cell "unitatea de bază a organismelor vii" fr. cellule (s.f); ro. celulă (s.f.); en. cell. basket cell, "celulă a cortexului cerebelos" fr. cellule à corbeilles; ro. celulă în coșuleț; en. basket cell. lat. doma (atis) "acoperiș al unei case" dôme (pleural) "porțiune a pleurei care acoperă vârful plămânului" fr. dôme pleural; ro. dom pleural; en. pleura cervicalis. lat. fornix (icis) "arcadă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prima dată denumirea de „scleroză în plăci“ a fost VULPIAN în 1866. Meritul cel mai mare în descrierea bolii ca și o mielită cu caracter ondulant a fost CHARCHOT în 1862. El descrie simptomele de bază a bolii ca: semne cerebeloase (tremor intențional, voce sacadată), semne vestibulare (nistagmus) și semne piramidale (reflexe cutanat plantare în extensie). O serie de elevi ai lui CHARCOT au continuat lucrările și cercetările în domeniul SM: BOURNEVILLE (1869), GERARD și LEO (1868). UTHOFF a studiat primul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
simptome întâlnite au fost: deficitele motorii, constând în tetraplegie, hemiplegie, paraplegie, și diplegie. Au urmat, în ordinea frecvenței, tulburările de coordonare și de echilibru, însoțite de tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de vedere (chiar cecitate), mioclonii localizate sau generalizate, convulsii tonico-clonice, contracturi în extensie a membrelor, uneori hipotonie generalizată și tulburări 64 vegetative, dintre care cel mai des întâlnite au fost tulburările de respirație și tulburările sfincteriene
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Comparații clinice între EAE a câinelui și SM Din punct de vedere clinic, EAE la câine și SM se apropie foarte mult. Atât în EAE, cât și în SM sunt întâlnite simptomele: deficite motorii (tetraplegie, paraplegie, hemiplegie, monoplegie, diplegie), ataxia cerebeloasă, tulburări de vedere și tulburări sfincteriene. În ambele afecțiuni, factorii meteorologici au o influență negativă. Evoluția celor două boli diferă una de alta. Dacă în EAE simptomele dispar în urma tratamentului, fără să mai revină (dacă nu se administrează din nou
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cordoanelor posterioare ale măduvei, la nivelul umflăturilor cervicale. Se întâlnește la 20-35 % din SM și constă în apariția la flexia rapidă a capului a unor senzații bruște asemănătoare descărcării electrice la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bruște asemănătoare descărcării electrice la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o dizartrie cerebeloasă și de un tremor intențional care dă un grav handicap funcțional. 5. Tulburări legate de nervii cranieni. În afară de nervul optic, foarte frecvent atins în SM și alți nervi cranieni pot
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]