425 matches
-
în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dintre infecțiile acute Lyme. Tulburările neurologice apar la 15% dintre cazurile netratate cu manifestări izolate sau combinate de meningită, encefalită, mielită, nevrite de nervi cranieni (mai ales „paralizia Bell” bilaterală a nervului facial), radiculoneuropatie senzitivă sau motorie, neuropatie periferică, ataxie cerebeloasă. Meningita boreliozică poate fi singura manifestare a infecției și se caracterizează prin modificări ale LCR cu pleiocitoză limfocitară (~100 cel/mm3), proteinorahie crescută și glicorahie normală sau ușor scăzută. Mai ales în Europa este descrisă meningopolinevrita sau sindromul Bannwarth , definit
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin leziuni ale coarnelor anterioare, deficitele neurologice focale tranzitorii. Toxoplasmoza cerebrală este consecința reactivării unei infecții anterioare. Formele clinice ale toxoplasmozei cerebrale sunt encefalita difuză cu epilepsie și tulburări de conștiență și forma abcedată focalizată, manifestată cu hemipareza, hemiplegie, sindrom cerebelos, deficit senzitiv. Examenul CTC evidențiază abcese multiple, cu aspect patognomonic “în cocardă”, uneori cu efect de masă. Diagnosticul de certitudine este realizat de evidențierea leziunilor specifice în prelevatul din biopsia cerebrală. Investigațiile serologice nu au valoare pentru diagnosticul toxoplasmozei cerebrale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. 4.4.5 Complicații Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul GuillainBarre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Remington et al, 1993). 1.3. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constă în: 1. bradikinezie; 2. rigiditate de tip "roată dințată", indicată de o rezistență la mișcarea articulației de către examinator; 152 3. tremor de tip repaos, opus tremorului intențional de origine cerebeloasă. Pot fi prezente și următoarele simptome: flexia sau contracția celor patru extremități; disfagie sau disartrie; facies tip mască; mers cu pași mărunți; retropulsie;dificultate în inițierea sau stoparea mișcărilor voluntare; salivație excesivă sau hiposalivație; sindromul "rabbit" (oscilații rapide ale buzei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
numai la bolnavul conștient și se consemnează dacă sunt posibile, normale sau prezintă anumite caracteristici patologice, cum ar fi: - ortostațiunea cu baza largă de susținere care apare în sindroamele cerebelo-vestibulare. Bolnavul prezintă un echilibru instabil, oscilații ale corpului. În leziunile cerebeloase unilaterale are tendința de-a cădea de partea leziunii, în leziuni ale vermisului căderea se face în sens antero-posterior. Închiderea ochilor nu modifică tulburările de echilibru spre deosebire de cele apărute prin leziuni la nivelul cordoanelor medulare posterioare (fasciculul Goll și Burdach
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
intracranian, iar o parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mușchiul în repaus. În reglarea tonusului muscular intervin fusurile neuromusculare (cu inervație dubla senzitivă și motorie), structuri medulare (sistemul gama, circuitul Renshaw) și formațiuni supra-medulare cu un efect facilitator sau moderator asupra tonusului muscular. Tonusul muscular scăzut apare în sindromul cerebelos, hemiplegie, miopatii și în sindroamele strio-palidale și se manifestă prin amplitudinea crescută a mișcărilor pasive și refexe pendulare, iar în sindroamele strio-palidale se asociază cu mișcări coreeice, bruște, involuntare sau mișcări lente, trenante în atetoze. Hipertonia musculară apare în leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
unde se prezintă generalizat, având un caracter plastic, dispare în somn și apare pierderea mișcărilor de asociație [1,2]. Coordonarea mișcărilor Coordonarea mișcărilor este controlată prin intermediul structurilor de sensibilitate proprioceptivă conștientă (fasciculele Goll și Burdach) și sensibilitatea profundă inconștientă (fasciculele cerebeloase Fleichsig și Gowers), la care se adaugă aferențe de la analizatorul vizual, aparatul labirintic și stimuli corticali. Coordonarea mișcărilor se realizează prin intermediul acțiunii a mai 60 multor grupe musculare, acțiune coordonată de cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mișcărilor se realizează prin intermediul acțiunii a mai 60 multor grupe musculare, acțiune coordonată de cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările de coordonare poartă denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
acțiunii a mai 60 multor grupe musculare, acțiune coordonată de cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările de coordonare poartă denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi, indice-indice, marionetelor, Romberg (care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările de coordonare poartă denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi, indice-indice, marionetelor, Romberg (care urmărește dacă bolnavul își poate păstra echilibrul având picioarele lipite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi, indice-indice, marionetelor, Romberg (care urmărește dacă bolnavul își poate păstra echilibrul având picioarele lipite, brațele întinse în față și ochii închiși). Ataxia prin tulburări de sensibilitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mișcări involuntare, ritmice, de mică amplitudine care duc la deplasări ale segmentelor afectate de-o parte și de alta a poziție de repaus. Pot să fie de mai multe tipuri: fiziologice (frig, emoție, după efort), statice (în boala Parkinson, afecțiune cerebeloase, diverse intoxicații), kinetice (tremurătura intențională asociată cu scleroza în plăci, boala Friedreich, leziuni cerebeloase) și stato-kinetice (paralizia generală progresivă). Fasciculațiile musculare sunt contracții musculare limitate la fibrele unei unități motori, nu deplasează segmentul de corp afectat. Mișcările coreice apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
o parte și de alta a poziție de repaus. Pot să fie de mai multe tipuri: fiziologice (frig, emoție, după efort), statice (în boala Parkinson, afecțiune cerebeloase, diverse intoxicații), kinetice (tremurătura intențională asociată cu scleroza în plăci, boala Friedreich, leziuni cerebeloase) și stato-kinetice (paralizia generală progresivă). Fasciculațiile musculare sunt contracții musculare limitate la fibrele unei unități motori, nu deplasează segmentul de corp afectat. Mișcările coreice apar în afecțiuni care interesează nucleii extrapiramidali. Hemibalismul este o mișcare involuntară, de amplitudine mare, unilaterală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
pot efectua manevre de elongare a sciaticului, de precizare a localizării durerii în articulația coxo-femurală sau sacro-iliacă. Se va încheia cu cercetarea mersului, în caz de tulburări de echilibru și/sau amețeli, când se suspectează un sindrom neurologic (ex. degenerescența cerebeloasă subacută) cu nistagmus multi- direcțional de origine centrală, ataxie simetrică a membrelor, disartrie) se examinează prin proba Romberg, index-nas. Explorările paraclinice. În ultimele minute ale examenului, se cer de la comisie datele privind explorările paraclinice. Vor fi cerute numai acele explorări
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
procesului recuperator condus de recuperaționistul afaziolog. S-a demonstrat că terapia neurologică corect condusă, ce asigură o reperfuzie precoce și prevenirea extinderii sau recidivei, asigură alături de refacerea deficitului neurologic și o remisie a fenomenelor afazice. Coexistența suferinței subcorticale bulbo-mezencefalice și cerebeloase, care dă un aspect polimorf fenomenelor afazice prin combinare cu fenomenele dizartrice ataxice, necesită un timp mai îndelungat în recuperarea limbajului. În orice caz, existența complicațiilor infecțiose, tromboembolice, escarice, recidiva AVC, slaba refacere neurologică și coexistența tulburărilor psihice sunt factori
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cerebral, fiind un simptom preponderent cortical. Afectarea cerebrovasculară trebuie să fie severă pentru ca simptomele să fie secundare obstrucției aterosclerotice. Drop attacks (suspendarea bruscă a tonusului postural) tipice se asociază cu afectarea circulației posterioare manifestă prin pierderea funcției motorii din cauza ischemiei cerebeloase adesea fără pierderea conștienței (perfuzie corticală). Aceste episoade sunt rare în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
3-61), o schemă a relației dintre ATM și evenimentele posibil a se desfășura în cadrul ciclului celular. Așa cum se observă din schemă, mutația genei ATM este posibilă, caz în care la om apare în homozigoție ataxia - telangiectazia, boală caracterizată prin degenerări cerebeloase, imunodeficiență, susceptibilitate mare față de radiațiile ionizante (IR), predispoziție către diverse neoplazii. Se citează astfel apariția frecventă de leucemii, precum leucemia prolimfocitică cu celule T, leucemia 71 J. Y. Wang, Cellular responses to DNA damage, Curr. Opin. Cell Biol., 1998, 10
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cisternal și segmentul plexal. - Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
diverse structuri anatomice cum ar fi arborele vascular cerebral. Achiziția de volum se realizează sub un unghi paralel cu linia bazală superioară orbitomeatală, cu limita inferioară la suprafața superioară a arcului posterior al vertebrei C1 (pentru a include și arterele cerebeloase posteroinferioare) și limita superioară imediat deasupra arterelor pericaloase. Protocolul de achiziție de imagini presupune setarea anumitor parametrii radiologici: intensitate curent în tub, amplitudine semnal, câmp vizual, colimație, interval intercalare. Un total de 200 ml de substanță de contrast de (300
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vărsături și apoi alterarea stării de conștiență. Diagnosticul inițial este pus pe baza simptomelor clinice și examinarea CT fără contrast. Volumul hematomului este corelat cu creșterea morbidității și a mortalității [1,5]. Tratamentul chirurgical este indicat doar pentru unele hematoame cerebeloase și cazuri selectate de hematoame supratentoriale la care hematomul este de dimensiuni foarte mari, cu deplasarea liniei mediene și localizat lobar (la cel mult 1 cm de la suprafața cortexului). ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC Este produs în: 1. 80% din cazuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cm de cortex la pacienții cu status neurologic bun (fig. 5.34); - eșecul tratamentului medicamentos de a scădea presiunea intracraniană; - deteriorarea neurologică rapidă indiferent de localizarea leziunii (mai ales pacienți tineri cu hemoragie lobară moderată sau mare); - pacienți cu hemoragie cerebeloasă mai mare de 3 cm diametru, cu compresiunea trunchiului cerebral și hidrocefalie care se deteriorează rapid sau cei cu malformații arterio-venoase sau tumori accesibile chirurgical (fig. 5.35) [3,5,6,12-14]. Un studiu retrospectiv efectuat în Clinica de Neurochirurgie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]