8,278 matches
-
mâncău și cuvios. El nu e făcut călugăr (ceea ce biserica nu ar permite), ci numai derviș. Ca mohamedanii, indienii, - nici vorbă de creștini. " Lucrurile de-aici din lumea de jos nu mă mai interesează" - declară călugărul, situat în cele mai cerești poziții confortabile...Les choses d^ ici bas ne me regardent plus... Ipocrizia fiind, alături de corupție, se cunoaște, baza puterii. Foarte,... ba chiar foarte mult seamănă această putere cu un vechi-vechi senator de la noi (unul purtând șosete scurte, când stă picior
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Criză financiaro-bugetară și economică în Mijloc, în resursă, în strategie de dezvoltare! De aceea spun cei din Biroul de Viitorologie de la București că descoperirea acestei Metode de ieșire din Criză Financiaro-bugetară a țărilor aflate în această criză este o mană Cerească trimisă de Dumnezeu. Că este o descoperire atât de mare și de binevenită în istorie încât ar merita premiul Nobel pentru Economie! Precizam: salariile și pensiile nu pot fi mărite oricât, folosind bonurile valorice, (pentru că am crea inflație) ci numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care vor să-și depășească condiția primară. „Trăind în cercul vostru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În clepsidra sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul palat mă primește fără cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în exclusivitate parcă... - Mă, cuscre, ce de exclusivități avem!, exclamă Haralampy. Revizie tehnică. (Ne) Revenim uitând de cele peste 120 de focare ale gripei aviare, Reforma din sănătate inspirată de celebra "mișcare browniană", purtând numele botanistului scoțian șiiiiii... Pfui, Tată ceresc!, vorba soacrei lui Haralampy. Ce știre-reportaj mai e și asta? Migrăm cu toții spre sufragerie, de fapt ne îmbulzim să vedem... ...E sfârșitul săptămânii, televiziunile ne delectează - în sfârșit! - cu un spectacol în aer liber de Dâmbovița, respectiv cu secvențe de la
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
de hierofanie al operei lor, care ne dă prilejul "să contemplăm Invizibilul", să comunicăm cu "Misterul care li s-a revelat și pe care astfel ni-l împărtășesc" și nouă: "Lucrarea artiștilor, aici convocați, mărturisește strădania de a împămînteni însemnele Cerescului, Sacrului. A picta starea de extaz, momentul de iluminare, clipa Revelației. A-l aduce pe privitor în intimitatea Harului, a stării de Grație". Starea de spirit a poetului e, la rîndu-i, pietatea. Dacă maeștrii în cauză "se roagă pictînd", acesta
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
eterofonice diafane sunt comparabile cu adevărate sufluri vitale, suprasensibile. Ascuțit ca o lamă de fierăstrău, sunetul corzilor (simbol al purificării de sine) încheie momentul într-o notă de maximă spiritualizare. E ca și când am fi conectați direct la însuși limbajul Instanțelor cerești. Adevărul sentențios conținut în Stihirile glasurilor (partea a 4-a) e impus de sonoritatea terifiantă a alămurilor și de accentele declamatorii ale vocilor, subliniind profetic ideea deșertăciunii oricărei măriri și a toate cele omenești. Stihirile glasurilor sunt urmate de Strigătul
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
îndeobște aerul de-a înregistra un basm al groazei, rostit "de o străină gură"? Parte a degringoladei generale, conștiința i se apără prin nerecunoaștere, prin lepădare de sine. Eul nu-și mai dorește identitatea, retrăgîndu-se în regnurile inferioare, implorînd pronia cerească să-i accepte regresiunea: După o noapte de dragoste/ străveche! Ah, idol/ subpămîntean al tămăduirii, n-ai nici o soluție pentru/ mine? Cu ajutorul buruienilor morții măcar:/ dă-mi inimă de copac și trup mineral, dă-mi suflet de fiară/ sălbatică, numai
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Criză financiaro-bugetară și economică în Mijloc, în resursă, în strategie de dezvoltare! De aceea spun cei din Biroul de Viitorologie de la București că descoperirea acestei Metode de ieșire din Criză Financiaro-bugetară a țărilor aflate în această criză este o mană Cerească trimisă de Dumnezeu. Că este o descoperire atât de mare și de binevenită în istorie încât ar merita premiul Nobel pentru Economie! Precizam: salariile și pensiile nu pot fi mărite oricât, folosind bonurile valorice, (pentru că am crea inflație) ci numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care vor să-și depășească condiția primară. „Trăind în cercul vostru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În clepsidra sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul palat mă primește fără cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi, privegheri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 135. footnote>, deoarece acest lucru este mai presus de fire, omului fiindu-i cu neputință să zboare cu aripi proprii la această înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de nu-l va ridica harul lui Dumnezeu. Prin toate luptele noastre, prin chinuirea trupului și asceză, prin pocăință și lacrimi nu ne eliberăm pe deplin de patimă, fiindcă disciplina ascetică poate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
primii oameni scoși din Eden, urmând să suporte consecințele păcatului. Bunătatea lui Dumnezeu i-a hărăzit lui Adam moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se în el simțurile înțelegătoare și nemuritoare ale sufletului, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 142, în Filocalia..., vol. V, p. 351. footnote>. Omul a căzut de la viețuirea duhovnicească și de la mintea unificată, de la contemplarea feței lui Dumnezeu, de la slăvirea și preschimbarea prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nu mai puteam viețui nici noi în Dumnezeu<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia..., vol. I, p. 304. footnote>. Moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se simțirile înțelegătoare și nemuritoare ale acestuia, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, op. cit., cap.142, p. 51. footnote>, apoi în trup - după nouă sute treizeci de ani, a venit și datorită unirii în cuget cu duhul cel mort al Satanei<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 46
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
asemenea acestora. Iar dacă toate acestea erau în noi, cum nu va suspina ca un nenorocit cel ce-și va compara ticăloșia de acum cu fericirea de atunci? Cel aflat la înălțime a fost înjosit; cel plăsmuit după chipul Celui ceresc a luat chipul pământului; cel rânduit să împărățească s-a robit; cel zidit spre nemurire a fost desfăcut de moarte; cel ce petrecea în desfătarea raiului a fost strămutat în acest loc al bolilor și al durerilor; cel dăruit cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? (cap. 6,26). Se observă că Mântuitorul nu a dat ca pildă pe Ilie sau pe Moise, căci cineva s-ar putea scuza și ar putea argumenta că
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
explicită a Sfântului Pavel, în Epistola către Romani, cu soteriologia implicită a Cântării 1:5. Sfântul Grigorie aduce ca argument un alt pasaj biblic pentru a elucida această noțiune de iluminare mântuitoare a sufletului. În Ps. 87, 4, populația „Ierusalimului ceresc” include Etiopia și alte popoare străine. Sfântul Grigorie susține că demografia orașului lui Dumnezeu va fi multietnică și multiculturală. Un alt aspect interesant este faptul că el comentează că „etiopienii vor deveni de culoare albă” în orașul ceresc, o schimbare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
populația „Ierusalimului ceresc” include Etiopia și alte popoare străine. Sfântul Grigorie susține că demografia orașului lui Dumnezeu va fi multietnică și multiculturală. Un alt aspect interesant este faptul că el comentează că „etiopienii vor deveni de culoare albă” în orașul ceresc, o schimbare care marchează simbolic transformarea lor mântuitoare. Aplicat la narațiune, el susține că acest pasaj relevă bunătatea demonstrată de Mire în acceptarea unei mirese negre. Totuși, citit alegoric, pasajul depune mărturie asupra bunătății lui Hristos, care primește „sufletul înnegrit
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531. footnote>. Tot în In Canticum canticorum, mireasa, la un moment dat Îl concepe pe Mirele ei ceresc ca fiind „frumusețea care te duce la disperare” (τò ανέλπιστον κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988, p. 78. footnote>. Aici se face referire la sufletul care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
s-a ales de alianța cu năbădăioasa țigănime. De turci, ea fuge mâncând pământul... Ce-i cu tăcerea aceasta?... Poetul apucă de un colț cerul, și încet-încet îl trage ca pe o cortină... Dacă, în est ungher al Europei, Tatăl ceresc a ținut cu cineva, El a ținut, precis, nu știm nici noi de ce, cu românii. Dar a ținut! Altfel, cum se explică interesul Lui?... Pentru ce îl cheamă la El pe Gavril, ministrul Său de externe, instruindu-l să se
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
Lui?... Pentru ce îl cheamă la El pe Gavril, ministrul Său de externe, instruindu-l să se ducă urgent la domnitorul Munteniei și să-i spună să termine, că norodul lui va mai păți vreme lungă al turcilor jug... Solul ceresc coboară degrabă la București, și, în intimitate, înainte de a fi primit de Vodă, se întâlnește pe la cancelariile mai mici cu prieteni, cunoscuți, ceva neamuri de prin Muntenia, cu a lu^ Găvrilă-n sus, cu a lu^ Găvrilă-n jos,... de unde le cunoaște
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]