421 matches
-
în templul cel simplu unde cunoscuse Hans credința cea dreaptă, se puteau vedea câțiva enoriași evlavioși, credincioși, adunați să se închine Domnului, cu cea mai mare evlavie și bucurie. Printre ei, alături de doi bătrânei, se afla o domniță în haine cernite, ținând o Biblie mare în mâini. Dacă întorceai prima copertă a acestei Biblii, puteai vedea un scris de mână, adică o dedicație: “Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine. În casa Tatălui
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
țin visele mele dar le mai dau drumul, le mai las să zboare, să se-nalțe-n ceruri, să numere stele, să mângâie luna, să-l culce pe soare. Soarele să-mi pună culori măiestrite peste întreg anostul și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
în suflet țin visele meledar le mai dau drumul, le mai las să zboare,să se-nalțe-n ceruri, să numere stele,să mângâie luna, să-l culce pe soare.Soarele să-mi pună culori măiestritepeste întreg anostul și griul cernit,să-mi alunge norii, ploile hulite,să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit.Împlinit și mândru mi-este portu-n lumeprecum toți stejarii, crunt, azi, pedepsițice-și înălțau falnic verzile costumeprinse-n armonie de ceterași vestițiVestiți am tot fost noi de la Râm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
în spațiu și timp, cea care integrează și sintetizează toate aspectele constitutive ale acelui moment istoric cu înrâurirea lui milenară și transcendentă, ci doar în obscuritatea unei rațiunii aservite, se iese din nimbul înțelegerii intime intrându-se voit în conul cernit al mistificării. Tratând viața și Opera celui mai mare împărat creștin al tuturor timpurilor, nu se cere doar o așteptare pe măsură, ci rafinamentul unui mare teolog reflectat într-un apologet de excepție, fiindcă toate firele și undele cercetării se
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
fuga Printre lacrimi de smintit! Uneori de te-am uitat, Doamne, eu tot te-am iubit Și mereu eu m-am rugat: Iartă-mi gândul pustiit! Îmblânzește-acum cărarea Cea pe care am pornit Și-mi alungă întristarea... Bucură-mi gândul cernit! Referință Bibliografică: Trup și suflet chinui / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
codrii Rusiei. Trad. din lb. engleză de C. Făgețan. Ed. Sophia, București, 2011, p. 111, 113) De asemenea, am o profundă venerație pentru Prințesele și Domnițele dace, care la un moment dat au lăsat purpura regală și au îmbrăcat rasa cernită a suferințelor, au lăsat iatacul de puf și căldură și-au îmbrățișat recele sobru al chiliei mănăstirești: „Am învățat din viața Măriei Sale că nu este sfârșit pocăinței, nici dragostei dumnezeiești, și că sufletul însetat după Domnul se vede pururea la
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
mai apucă să spună, în timp ce îi mângâie cu privirea pe toți, apoi își dădu duhul, strângând-o pe Măriuca ușor de mână, ca de rămas-bun. * Crăciunul și Anul Nou trecură pe nesimțite, într-o liniște mormântală. Cu hainele și sufletele cernite, locatarii căsuței uitate printre troiene nu mai trebuiră să-și facă griji cum îi vor da lui Ionică vestea neagră despre moartea părintelui său. Se stinsese în spital, la o zi după tatăl lui, chiar de Crăciun, când împlinise zece
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
DAR NĂRAVUL BA !), de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. MOTTO : „Un bărbat adevărat e ca un lup; sau e singur, sau e cu lupoaica lui pentru totdeauna.” Umbra serii se coboară peste inimi vag cernite, Luna picotește iarăși prin cotloane părăsite. Oare pentru a câta oară ? Lupul alb pășește agale - mândru de a sa blăniță Și pândește peste vale după Roșia Scufiță. Oare pentru a câta oară ? Dar fetița nu mai vine, c-a murit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
iarăși, în pași mici spre el purcede. Oare pentru a câta oară ? Citește mai mult MOTTO :„Un bărbat adevărat e ca un lup; sau e singur, sau e cu lupoaica lui pentru totdeauna.” Umbra serii se coboară peste inimi vag cernite,Luna picotește iarăși prin cotloane părăsite.Oare pentru a câta oară ? Lupul alb pășește agale - mândru de a sa blănițăși pândește peste vale după Roșia Scufiță.Oare pentru a câta oară ? Dar fetița nu mai vine, c-a murit povestea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
țin visele mele dar le mai dau drumul, le mai las să zboare, să se-nalțe-n ceruri, să numere stele, să mângâie luna, să-l culce pe soare. Soarele să-mi pună culori măiestrite peste întreg anostul și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți
ALTÎNCOTRO de DORA PASCU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380930_a_382259]
-
Versuri > Visare > DORINȚE ȘI ÎNTREBĂRI Autor: Gica Ciobanu Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Aș topi Troiene de griji Și sloiuri de gheață Din inimile rănite. Zâmbete cu rădăcini adânci Aș sădi Pe fețele cernite. Când lacrima ar aluneca Nu, nu aș lăsa-o Să ajungă la barbă! În mâna mea Cu palma făcută căuș Aș strânge-o Ca pe -o apă vie S-o beau când dorul Mă cheamă, mă leagă. Tu știi? Nici
DORINȚE ŞI ÎNTREBĂRI de GICA CIOBANU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374323_a_375652]
-
Mai cu seamă simbolurile unui medievalism defunct îi sunt puncte de sprijin în bezna sufletească din prezent. Melancolic, se identifică, în cele din urmă, cu un cavaler, respectiv cu un trubadur, a căror speranță este de neînfrânt: “Am îmbrăcat întunecata,/ cernita-mi/ armură,/ de bătrân cavaler,/ loial unei singure/ doamne./ Fiindcă n-o mai găsesc./ Și resimt până-n inimă/ boldul rece, de fier,/ al thanaticei toamne. [...] eu sunt un străvechi trubadur,/ un uitat cavaler,/ care-și așteaptă,/ împotriva oricărei/ speranțe,/ stăpâna
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
chinuială, Omul nostru din căruță, Se lipește cu sfială, Lângă draga lui mândruță... Focul chinuie himere, Viforul la geamuri bate... Prin dulci clipe efemere, În căruță, el se zbate... Roatele- s înțepenite, Calul îi căzut pe-o parte; Prin troienile cernite, Badea este dus, departe... Din pustiu se- oprește vântul, Fulgii mari din cer valsează, Mândra își croșetează gândul Când din gând cu griji oftează... Emilian Oniciuc- 02.12.2016 Referință Bibliografică: Himerele din pustiul iernii / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN
HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371321_a_372650]
-
nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE Timpul a-încetat să existe iubite Peste ziua trecută-s ascuțite Tăișurile nopții cernite-n doliu Ce ridică umbre așezate-n lințoliu Culorile pale-n orizonturi cernite, Picăturile de ploaie-s triste iubite În noapte se-aprind felinarele-n negru Amurgul zeilor..și marșul funebru. Noapte tristă...mută și-un cer opac.. În lumina obscură ..decor întunecat.. Mărite vestale focu-n tăcere aprind Pe răspântii zei dansează și
TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371457_a_372786]
-
o cămașă albă de pânză părea o făptură coborâtă din poveștile bătrânilor cu ielele pădurii, că părul despletit îi era răsfirat pe spate și pe umeri, iar în ochii negri se cuibărise o răceală de șarpe cu venin răscolit. Bătrâna cernită părea că-i singura care știa cu adevărat ce însemna rostul lor acolo, în dimineața de primăvară. În ochii ei jucau lumini sălbatice, amestecate cu umbrele nopții din care s-au ivit amândouă pe culmea dealului înainte de cântatul cocoșilor pe
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. © Maria Filipoiu 24.09.2014 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: TOAMNA GÂNDURILOR MELE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOAMNA GÂNDURILOR MELE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373821_a_375150]
-
aer se așternea deasupra țipând o trompetă sfâșietoare prelungă umbre își îndreptau spatele de pe pietre pășind peste morminte acoperite de magmă strângându-se spre circ în agora pentru ultimul bal umbra cu fireturi de mareșal bătea săgeata sarbacanei arma doamnei cernite de trei ori orbi și-alegeau perechile ascuțindu-și urechile după șuierul respirației partenerului nu încetase trompeta m-am aruncat în grămada de zdrențe aveam doar masca și o jupă de colombină o șuviță de păr sur prins într-o
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
să creșteți un copil, le-a spus supărată fiica lor. Dacă Floricica s-a însănătoșit, bunicul nu a mai rezistat. Poate și de supărare, după cele întâmplate. Peste vreo două luni, când mama s-a întors de la bunici în straie cernite Floricica a întrebat-o : -Ce mai face bunicul, mami ? -A plecat în cer să colinde cu îngerii. -Hâââ ! Și pe mine de ce nu m-a luat ? Când vine acasă ? -De sărbători!.. Dacă ai să fii cuminte, bunicul va veni și
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
că în momente de cădere grozavă morală, de răscruce socială, când mânia lui Dumnezeu se ridică uriașă să-i pedepsească pe oameni, se prezintă în fața lui Dumnezeu, ca și Moise pentru poporul evreu, se ridică aceste făpturi în straiele lor cernite și-i cer lui Dumnezeu iertare pentru oameni. Totul este răspunsul iubirii reciproce. - În altă ordine de idei, Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop, Uniația mai rămâne încă o rană deschisă, îndeosebi aici, în Ardealul de Nord? - Îngrozitoarele temnițe de la Aiud și Gherla
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Cerniți, cu capete plecate, Vinovați, plini de păcate, Se duc creștinii la Altare Să ceară Domnului iertare. Se roagă, mătănii bat multe Ca ruga Domnul S-o asculte. Să șteargă păcatele mari, Făcute cu știință chiar. S-apropie ziua trădării, Iuda
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373008_a_374337]
-
a ta menire.” A ei chemare “semăn tot mai mult cu mine însumi simt cum se deschid palmele mamei scutură țărână” De sine “Un dor pribeag, un dor de mamă, e-n taina nopții vis, când plâng la sfânta în cernită ramă, la sfânta mea din templul stâng.” Dor pribeag Meditația în diferitele ipostaze ale singurătății aduce versului tonalități diferite, variante de ritm și intensitate, dar păstrarea memoriei afective se face mereu calm, într-o gravitate asumată, prin himeră și mister
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > CURCANUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CURCANUL Stăpân în curte e-un curcan Cu ochi frumoși de chihlimbar, Înveșmântat în larg caftan, Cernit și scump, de demnitar. La gât, mătănii, pe culori, Stau înșirate ca-n bazar; Pufnește scurt, de două ori Și se rotește prin frunzar. Privește-n juru-i circumspect, E sigur, el e cel mai bun! Și strigă-un glu-glu-glu! Perfect
CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371289_a_372618]
-
dimineață, fără să se crăpe de ziua. La șapte, nici o rază de lumină. La prânz era beznă că la miezul nopții. Păsările n-au cântat deloc, doar bufnita spărgea din când în când liniștea cu huietul ei. Urmară orele lungi, cernite, ale după-amiezii. În cele din urmă sosi și seara, dar nimeni nu se pregătea de culcare. Unii plângeau în tăcere, alții-și frângeau mâinile în disperare. Bisericile erau ticsite de oameni așternuți cu fața la podea. Au rămas pe genunchi toată noaptea
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
-s gândurile ninse Păstrate-s cu credință, de vremuri neatinse. Plutesc în al căsuței pridvor, pășind sfios Să nu-mi ucidă visul curat și luminos Și să nu calc pe file prin colțuri risipite Din care să răsară doar amintiri cernite. Plutesc, mă-ndrept agale spre casa nemuririi În care masa-i plină cu tainele iubirii Răzbate lin spre lume un cânt dumnezeiesc Cu liniște mă umple, plutesc... Oare, iubesc?! SĂRUTUL TĂU Sărutul mi-ai furat timid aseară Îți simt iubirea
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]