2,563 matches
-
am crezut în seriozitatea preântâmpinării papale și am aflat în această credință încurajare pentru tratările întîmplate. De atunci însă partidul catolic, care în deosebi mărturisește public că e în serviciul papei, a atacat în Dietă guvernul pe toate terenurile, în cestiunea drumurilor de fier, a impozitului asupra cârciumelor, în privirea legei poliției agrare, în cestiunea polonă. Tot astfel în politica Imperiului, și anume în cestiuni de existență precum bugetul armatei, legea socialiștilor, în proiecte de impozite, partidul catolic, unit ca un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tratările întîmplate. De atunci însă partidul catolic, care în deosebi mărturisește public că e în serviciul papei, a atacat în Dietă guvernul pe toate terenurile, în cestiunea drumurilor de fier, a impozitului asupra cârciumelor, în privirea legei poliției agrare, în cestiunea polonă. Tot astfel în politica Imperiului, și anume în cestiuni de existență precum bugetul armatei, legea socialiștilor, în proiecte de impozite, partidul catolic, unit ca un singur om, stă în contra noastră și ia sub scutul lui orice tendență inamică Imperiului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mărturisește public că e în serviciul papei, a atacat în Dietă guvernul pe toate terenurile, în cestiunea drumurilor de fier, a impozitului asupra cârciumelor, în privirea legei poliției agrare, în cestiunea polonă. Tot astfel în politica Imperiului, și anume în cestiuni de existență precum bugetul armatei, legea socialiștilor, în proiecte de impozite, partidul catolic, unit ca un singur om, stă în contra noastră și ia sub scutul lui orice tendență inamică Imperiului. Pornească o asemenea tendență de la socialiști, de la poloni sau de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la putere, din an în an, această situație dobândită a început a se preface pe nesimțite și acum - aceasta o constatăm cu durere - ne vedem amenințați de o discordie neașteptată. Până acum ne-am abținut de-a atinge această gingașă cestiune; văzând însă că răul merge crescând, că el a început a fi simțit de toți, credem că este mai bine să-l denunțăm pe față și să cerem vindecarea lui decât, păzind tăcerea, să lăsăm ca el să se mărească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
moldovenilor. Cu regret întrebuințăm această denumire, dar este straniu ca faptul să se producă necontenit și sistematic. Nu vorbim de alte pierderi naționale. De la Moldova s-a luat Basarabia, care forma circumscripția economică a Galaților; asupra Moldovei s-a rezolvat cestiunea izraelită. În chestia celor zece milioane votate ca despăgubire Iașilor de cătră Constituantă, în loc de-a se studia daca nu cumva guvernul a greșit evaluarea imobilelor date prin legea votată, injuriile asupra Iașilor au căzut ca grindina din foile oficioase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pătimașa discordie nu mai ascultă de nici un fel de cuvinte și arma omului de stat, argumentul solid, devine neputincioasă față cu partea tehnică trezită în om. Constatăm numai că sânt destui câțiva ani de guvernare roșie pentru ca să se pună, în cestiune până și bunurile cele mai înalte, morale și politice, câștigate de naționalitatea noastră în cele din urmă două decenii! [ 21 mai 1880] ["SCRISOAREA PRINȚULUI DE BISMARCK... Scrisoarea prințului de Bismarck cătră ambasadorul german de la Viena în privința cestiunii catolice în Germania
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se pună, în cestiune până și bunurile cele mai înalte, morale și politice, câștigate de naționalitatea noastră în cele din urmă două decenii! [ 21 mai 1880] ["SCRISOAREA PRINȚULUI DE BISMARCK... Scrisoarea prințului de Bismarck cătră ambasadorul german de la Viena în privința cestiunii catolice în Germania și pe care am publicat-o și noi într-unul din numerile trecute a produs o vie impresiune asupra cercurilor catolice. Se știe că printr-o încheiere a Consiliului de Miniștri ai Prusiei s-a cerut Parlamentului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interpretări cari tindeau a arăta că prințul de Bismarck, silit a face concesiuni catolicilor, își ascundea înfrîngerea cerând un vot necategoric. Scrisoarea prințului de Bismarck a risipit orice îndoială în privința înțelesului concesiunilor ce guvernul imperial este dispus a face în cestiunea catolică. Această scrisoare însă, precum am spus, a produs asupra Vaticanului o impresie foarte neplăcută. În adevăr o depeșe din Roma ne comunică rezumatul aprețierilor făcute de foaia Vaticanului, "L'Osservatore Romano", asupra scrisorii cancelarului cătră prințul de Reuss, Constatând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu ceea ce pusese dintru început înainte și astfel nu este răspunzător daca, mulțumită legilor din mai, relațiunile dintre Berlin și Vatican s-au înveninat. Politica Curiei romane nu se poate schimba; spada ei este crucea. Papa nu se amestecă în cestiunile politice; să se plece spada dinaintea divinei instituții pontificale și papa își va deschide imediat brațele pentru împăcăciune. Desigur prințul de Bismarck nu e omul înaintea căruia să aibă trecere frazele gazetei clericale; dar, judecând după izvorul de la care această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sub care trăim, nimeni, se-nțelege, nu poate ști sigur ce are să fie mâine, deoarece lucrurile nu se mai petrec după o firească și normală înlănțuire, ci atârnă curat și simplu de la bunul plac al Marelui Vizir. Daca dar în cestiuni de politică interioară, fiind de exemplu vorba de intrarea d-lor Tache Giani, Georgian sau Urechiă în minister nu am putut afirma nimic, cum am fi putut afirma într-o cestiune de politică exterioară, în privința unei misiuni diplomatice extraordinare bunioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la bunul plac al Marelui Vizir. Daca dar în cestiuni de politică interioară, fiind de exemplu vorba de intrarea d-lor Tache Giani, Georgian sau Urechiă în minister nu am putut afirma nimic, cum am fi putut afirma într-o cestiune de politică exterioară, în privința unei misiuni diplomatice extraordinare bunioară? Cu toate acestea asupra celor înregistrate de noi în privința misiunei d-lui Dum. Brătianu la Londra organul guvernului ne dete o dezmințire: nu-i adevărat nimic din câte am zis noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari le înregistram. Să nu se supere confrații noștri de la organul guvernamental; cuvântul pentru care ne lepădam de orice răspundere în privința acelor informații era că le căpătaserăm de la un membru al partidului roșu... [ 24 mai 1880] ["AVÎND A DISCUTA O CESTIUNE... "] Având a discuta o cestiune sulevată de "Democrația națională", "Romînul" nu se poate opri de-a-și revărsa asprimile și asupra noastră prin următoarele cuvinte: Principala partidă din opozițiune, știind că a pierdut puterea numai prin reaua administrare a finanțelor, speră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se supere confrații noștri de la organul guvernamental; cuvântul pentru care ne lepădam de orice răspundere în privința acelor informații era că le căpătaserăm de la un membru al partidului roșu... [ 24 mai 1880] ["AVÎND A DISCUTA O CESTIUNE... "] Având a discuta o cestiune sulevată de "Democrația națională", "Romînul" nu se poate opri de-a-și revărsa asprimile și asupra noastră prin următoarele cuvinte: Principala partidă din opozițiune, știind că a pierdut puterea numai prin reaua administrare a finanțelor, speră că același lucru se va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fiecărei luni până la acoperirea sumei de 12 milioane. Și ce zicea cu acea ocazie prințul Dimitrie Ghica? Sânt fericit de-a constata o dată mai mult că în adevăr partidul conservator merită recunoștința țării în privința modului cum s-a ocupat de cestiunile financiare și mai cu seamă în privința atitudinii ce ia astăzi în fața d-lui Strat, respingând legea pe care a prezentat-o. Chestiunea gravă care ne desparte, chestiunea care a adus o schismă în partidul conservator este că d. actualul ministru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lor Lemaître și Bergmann; plus din 500 000 lei ceruți de minister pentru cheltuielile neprevăzute; plus 950 000 lei dați d-lui ministru de război. Dar să lăsăm să vorbească însuși marele om de stat, d. Vasile Boerescu, în cestiunea deficitului acestuia: Din actele ce v-am citit, din faptele espuse în toată, brutalitatea lor se probează că predecesorii d-lui Strat nu umflau veniturile, nu exagerau evaluările, nu înscriau venituri fictive, nu ascundeau deloc deficiturile și că au fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai de meritul de-a fi ridicat creditul țării, însă mai sânt și alte merite foarte incontestabile, cari nu se pot uita. Ministerul d-lui L. Catargiu, în timp de cinci ani ai existenței sale, a rezolvat cele mai grave cestiuni economice și politice, pentru cari va avea o pagină frumoasă în istoria țării noastre. Ministerul acesta a scăpat țara de chestiunea uricioasă a drumurilor de fier și d-nu Catargiu știe că atunci eu nu eram la minister și ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în istoria țării noastre. Ministerul acesta a scăpat țara de chestiunea uricioasă a drumurilor de fier și d-nu Catargiu știe că atunci eu nu eram la minister și ca deputat l-am ajutat pe cât am putut în dezlegarea acelei cestiuni; și d-lui știe la câte invective, calomnii și pasiuni eram atunci espus. Acest minister a mai făcut o reformă foarte utilă legei penale, legei comunale, celei județene. El a avut însemnatul merit de-a încheia tractate de comerț, ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rentei la 75, acțiile drumului de fier la 56 și mai bine, de ce nu acuza pe guvernul Brătianu, când, tot sub înțeleapta-i oblăduire, renta căzuse la 26 și acțiile la 7? Va zice desigur că era vina războiului, a cestiunii Orientului, spaima și prin urmare afundarea {EminescuOpXI 188} capitalului... foarte bine, primim și aceste scuze; dar atuncea nu ne este oare permis să zicem că urcarea de azi a efectelor statului se datorește păcii, belșugului de capitaluri și enormei scăderi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Xenopol, un interesant Studiu asupra progresului la români de d. Teodor Rosetti și în fine o mulțime de discursuri din Parlament, între cari unul chiar al d-lui Ioan Brătianu, în cari se tratează din toate puntele de vedere această cestiune mai mult decât cunoscută. Alexandri, în Millo director și în Paraponisitul, a luat cestiunea drept obiect de comedie, iar Millo însuși a adunat, într-un tip nemuritor, pe acei "foarte numeroși cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fine o mulțime de discursuri din Parlament, între cari unul chiar al d-lui Ioan Brătianu, în cari se tratează din toate puntele de vedere această cestiune mai mult decât cunoscută. Alexandri, în Millo director și în Paraponisitul, a luat cestiunea drept obiect de comedie, iar Millo însuși a adunat, într-un tip nemuritor, pe acei "foarte numeroși cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați". Din toate lucrurile pe cari le-au votat Adunările ad-hoc, apoi Constituanta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari puterile voiau să îngrădească hotărârile acestei Conferențe suplementare. Rusia de exemplu voia ca această discuție suplimentară să se întinză asupra tuturor punctelor neîndeplinite încă ale Tractatului de la Berlin, părerea opusa însă era ca ea să se mărginească numai la cestiunea frontierei turco-grecești. Până acum știm că la 7 iunie d. de Radovitz a prezentat la Paris ministrului de externe al Franței, d-lui de Freycinet, invitarea la Conferență. După propunerea Angliei, toate puterile vor numi, pe lângă ambasadorul lor, și câte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dă loc la aceste supoziții. Merită a se aminti aici că bandiții, spre a stoarce și ultimul ban din punga locuitorilor, iau ca zălog copii din școli pentru a căror restituire iau apoi de la părinți sume enorme, {EminescuOpXI 200} O cestiune de cea mai mare importanță amintită în scrisoarea amicului nostru este alianța romîno-albaneză. Dintre toate popoarele balcanice albanejii și românii se împacă mai bine unii cu alții, simpatizează la orice ocazie. Așa fiind, s-ar putea foarte ușor realiza o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceia cari până astăzi joacă la noi rolul de adevărați demagogi. Care este întinderea și condițiunea acestei alianțe, operate la Iași, nu știm. Și, cu toate că nu știți, discutați trei coloane de polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cerere demonstrau că într-adevăr trebuie să se satisfacă cererea, pentru că așa reclamă pozițiunea nouă a țării, și apoi venea câte un deputat sau senator entuziast și ne zicea: Faceți această cheltuială și vom face reduceri aiurea. Venea cu o cestiune a armatei și zicea: Să dăm, fiindcă trebuie, și se dădea; apoi pentru instrucția publică se zicea: dați pentru instrucția publică, căci acolo nu se încape economie și trebuie să se dea. Venea apoi și se cerea pentru justiție; se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
literatura politică liberală națională, spiritul limbajului ce i s-a ținut în toate părțile. Uită însă că, ținîndu-ni-se totdeauna același limbaj, ni s-a luat Basarabia, ni s-a impus de cătră un Congres întrunit pentru a pune la cale cestiunea Peninsulei Balcanice împămîntenirea evreilor și nu ni s-a recunoscut Independența decât cu prețul "strălucitei" afaceri a răscumpărării căilor ferate. [ 7 iunie 1880] ["NU NE-AM FĂCUT... ILUZII... "] Nu ne-am făcut și orice om cu minte nu putea să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]