733 matches
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESCHIDE OCHII, ȚARĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului deschideți, cât mai largă, fereastra spre carpați să ne pătrundă, -n casă, ozonul cel curat și cetina cea verde din brazii netăiați, c-atât, în țara asta, mai este de furat! lăsați să intre gerul, că iarna a sosit, degeaba ardem gazul, tot tremurăm de frig; de-a votului minciună cu toți am obosit, ne-am rupt
DESCHIDE OCHII, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351610_a_352939]
-
zorii Întoarce-mi zorii ca să-mi fie un cânt pe seara mea târzie și lasă-mi vis cu gene blânde, corola florilor plăpânde. Le-oi prinde-n piept ca pe-o năframă ce depărtărilor mă cheamă, și-n crengi de cetină albastră voi pune-o pasăre măiastră să-ți împletească numai ție și dor și vis și poezie. Auzi? Chemarea mea tot suie pe raza de lumină șuie și se anină-n crengi cărunte crescute-n doruri sus pe munte și
ÎNTOARCE-MI ZORII de LEONID IACOB în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350977_a_352306]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CORONIȚA LUI IISUS (COLIND) Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Coroniță albă verde Maica-n staul rece șede Cetină ninsă de brad Lumânări de stele ard Coroniță ninsă dalbă Maica pruncul de mi-l scaldă Mi-l afundă de trei ori Ieslea-i leagăn până-n zori Coroniță dalbă sfântă Maica pruncului îi cântă Noaptea sfântă de Crăciun S-a
CORONIŢA LUI IISUS (COLIND) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351021_a_352350]
-
clipa în care pășești din șosea spre Mănăstirea Săpânța Peri, din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, pe malul stâng al Tisei, care îngână în piatră o doină, ca o străveche litanie. De cealaltă parte a drumului, o altă verticală, cea a cetinii de brad, îți curățește respirația, pregătindu-te într-un fel să preguști din viață altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci această trăire pune stăpânire pe suflet de cum ajungi la Săpânța. Aici, simți trecutul și viitorul, metamorfozate în sentimentul ancestral al dăinuirii
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
conferă accente de revoltă socială la vremurile tulburi, poezia sa este frumoasă, dulce, cu un ușor respirabil aer de munte, pe cărările versurilor sale regăsindu-se poieni cu soare pline de flori, râuri cu ape învolburate sau limpezi, iubiri sub cetină de brad verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate povești întrețesute cu migală, deosebită atenție la detaliu și perseverență. Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
noaptea dintre ani. Nu-ți răvăși sufletul cu atâtea încercări, iubirea mea există doar sub formă de lacrimă și-ți curge câteodată rece pe sâni. În afara pădurilor care urcă sub creste, numai cocoșii de munte îți cântă iubirea, dosită de cetina verde. Referință Bibliografică: Femeia munților / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FEMEIA MUNŢILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356392_a_357721]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CĂRĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cărări Mă cheamă dorul pe cărări știute Cu cetină bogată și poiene, În urmărirea cârdului de ciute, Prin ierbrile-naltele perene. Să ascultăm cum firele de iarbă Se-nalță din secundă cu secundă; În forfotă izvoarele să fiarbă În acalmia muntelui profundă. Să rătăcim așa la întâmplare, Călăuziți de semen
CĂRĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356467_a_357796]
-
le-am cunoscut și le-am văzut, despre oamenii locurilor; rodul tuturor popasurilor mele ca reporter „ mi s-a destăinuit Mircea Motrici . Cuvintele sale despre Bucovina dragă, curgeau fără încetare. „Pădurile de brazi cu aromă lor profundă în parfumul de cetina, si narcisele crescute prin curțile gospodarilor, cu mirosul lor ales. Datinile din sărbători cu cântece frumoase și straie parcă unice în această lume. „ Mircea Motrici a lăsat în lăsând în memoria mea, talentul unui mare povestitor.Tot ce spunea ,o
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
Autorului mi-e toamnă, iubito Mi-e toamnă în cer și în mine și frunze-mi tot cad murmurând, iubito, te uită, din munte cum vine o aprigă iarnă cu viscol gemând. Dar nu-ți fie teamă: acolo, ascunsă sub cetina deasă e casa ce-o știi, e casa iubirii în suflet pătrunsă când toamnele trec și ne lasă pustii. Vezi? Frunzele pleacă și păsări și fluturi se-ascund pe sub cetini în dansul tomniu, dar toamna, iubito, în păr să ți-
MI-E TOAMNĂ, IUBITO de LEONID IACOB în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356039_a_357368]
-
viscol gemând. Dar nu-ți fie teamă: acolo, ascunsă sub cetina deasă e casa ce-o știi, e casa iubirii în suflet pătrunsă când toamnele trec și ne lasă pustii. Vezi? Frunzele pleacă și păsări și fluturi se-ascund pe sub cetini în dansul tomniu, dar toamna, iubito, în păr să ți-o scuturi și cheamă iubirea cât nu-i prea târziu. Mi-e toamnă, iubito, e-n cer și în mine și cântece-mi vin dintr-o frunză în zbor, sfios
MI-E TOAMNĂ, IUBITO de LEONID IACOB în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356039_a_357368]
-
zâmbetul de după nori adânci De unde curcubeul peste stropi de ploaie De unde suferința ce amar te-ndoaie De unde-a răsărit izvorul între stânci Atâta primăvară mă aleargă printre flori Prea multă toamnă mă adoarme azi Eu am în mine verdele și cetine de brazi Din ochii-mi ce au plâns iubirea-n zori... Referință Bibliografică: Întrebări fără răspuns / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate
ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355342_a_356671]
-
frige fruntea dorul de albul nemărginirii - ca uit,uneori, să mai strig, melancolic, o, tempora! ca Nordul mi-a furat, definitiv, unghiul privirii - și, încă, mai vreau sa latru, cu lupii, la lună, ori să aștept, cu cerbii, iarna, sub cetini, flămậnd - să mai adun noaptea de pe cărarea iubitei,uitată, și să-i dărui, în zori, ultimul crin, lăcrimậnd. Citește mai mult ELOGIU DARULUINu știu, estimp, mai mult, să vă spunde ce din prima clipă am avut atậta curajde timpului n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
frige fruntea dorul de albul nemărginirii -că uit,uneori, să mai strig, melancolic, o, tempora!că Nordul mi-a furat, definitiv, unghiul privirii -și, încă, mai vreau sa latru, cu lupii, la lună,ori să aștept, cu cerbii, iarna, sub cetini, flămậnd -să mai adun noaptea de pe cărarea iubitei,uitată,și să-i dărui, în zori, ultimul crin, lăcrimậnd.... XXI. ELOGIU SABIEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011. ELOGIU SABIEI Lui Bernard-Henri Levy ...<< să schimb
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
tu i-ai dat pe vax ... - A tras, ca să-i fie haznă, acas ! - Dup-o zi de coasă, nici nu mai vede cu cin-se culcă ... - Bagă-n ciur și-alege !... Zâmbind, gazda servește dulceață de trandafiri și sirop de cetină de brad. Femeile mișcă stângaci lingurițele și paharele cu lichidul verzui. Atmosfera păcălește liniștea, dar vecina gureșă întrebă, pe neașteptate : - Ce cocoană ești tu, să te sulemenești așa ? Una din fete îi sare în apărare : - Ce te iei de mica
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
gureșă întrebă, pe neașteptate : - Ce cocoană ești tu, să te sulemenești așa ? Una din fete îi sare în apărare : - Ce te iei de mica, bre ? - Tu să taci, că ai caș la gură ! - E-te, na ! Tale ai sirop de cetină ! - Vai de școala ta ! - Deșteptul tace, Dumnezeu face dreptate. Gazda intervine cu tact, zâmbind fiecăreia. - V-a plăcut dulceața ? - Să-ți lingi deștele, da' ea n-o prețuie ! - Am lăsat în farfurie, de politeț ! - Nu vă mai înțăpați, c-a
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
nu l-a lepădat nici în coșciug ... Spunea povești adevărate cu haiduci, femei în amar și vieți de sfinți. Cu voce în trezie cânta-n biserică cu strălucire smerită iar strănutul ei se auzea-n tot satul, brazii își legănau cetini mirate și ecoul îl întorcea grăbit cu urări de sănătate. Și-n sat a fost odată o Mărie născută în de toate, apoi femeie împlinită-n trudă, care s-a stins uitată-n sărăcie de singur trist. Referință Bibliografică: Mării
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
frige fruntea dorul de albul nemărginirii - că uit,uneori, să mai strig, melancolic, o, tempora! că Nordul mi-a furat, definitiv, unghiul privirii - și, încă, mai vreau sa latru, cu lupii, la lună, ori să aștept, cu cerbii, iarna, sub cetini, flămậnd - să mai adun noaptea de pe cărarea iubitei,uitată, și să-i dărui, în zori, ultimul crin, lăcrimậnd. Referință Bibliografica: ELOGIU DARULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ELOGIU DARULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356254_a_357583]
-
Anotimp > DORINȚA DIN AJUN (POEZIE PENTRU COPII) Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Răsună colinde-nspre seară, Copiii-au venit cu Ajunul, În brad lumânarea de ceară Vestește, curată, Crăciunul. Mirosul de cetini pătrunde În casă, în gând și în minte; În ce colțișor, oare unde Se-ascunde copilul cuminte? Privește cu ochiul albastru La tot ce se vede-n oglindă, Sub brad, luminos ca un astru, Răsună o nouă colindă. Așteaptă cu
DORINŢA DIN AJUN (POEZIE PENTRU COPII) de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368998_a_370327]
-
nu este legionar. E un cântec de Crăciun luat și tradus din nemțește... n-are nici o legătură cu politica. -Nu se poate... i-a spune tu viersurile! -Bine. Și am început să spun: „O brad frumos, o brad frumos cu cetina tot verde...” -Oprește!... Gata. Asta este: VERDE! Există o variantă a acestui colind compusă în închisoare de cel mai mare poet al Sfintelor Suferințe Românești, Radu Demetrescu Gyr: „O brad frumos ce sfânt păreai/ în altă sărbătoare/ Mă văd copil
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
imortalizat secular în cuvinte sublime marii scriitori și poeți ca fascinație eroică, legendară, trăiau acum inimoșii partizani naționaliști-creștini pe crestele temerare ale Munților noștri Veșnici, în brațele Codrului Verde, în bordeie, în peșteri, prin văi, pe cărări, prin ascunzișuri, printre cetini și cer. Acolo, în munți, trăiam un moment sfânt de evocare a unui trecut aprig și eroic... Aflasem de rezistența din Dorna, Vrancea, Domașnea-Cornea și Făgăraș. Dincolo de jaful de expropriere națională, ofițerul-partizan urmărea și alte aspecte: La recensământul din anul
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat tulpina brazilor, iar cetina lor ne-a adăpostit de ploaie și ne-a încălzit oasele obosite și răzbite de frig, de brume și de foame. Am băut din șipotul izvoarelor și am îngenuncheat împreună-de atâtea ori!-la capătul cumpenelor, după ce primejdiile se risipeau. Suntem
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
cele două volume ale Eroului-Mărturisitor Petru C. Baciu, strânge într-un buchet biografic pătimirile și prigonirile sale, alături de ale multor camarazi prezenți în supliciu din întreaga comunitate naționalistă cu care a urcat Golgota românească, peste care se presară miresmele de cetină și de azur ale poetului-eseist. Lucrarea memorialistică a lui Petru C. Baciu, ne descoperă Biografia autorului desprinsă eroic din Mlaștina suferinței concentraționare, adâncită de excavatorul unui satanic sistem politic de model bolșevic, ce l-a azvârlit în cele din urmă
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
sălbăticiunile, nu se mai deslușeau decât răzlețe și ca suind din adâncuri, urletele haitei de lupi. Dar preț de un zbor de corb doar, dincolo de spinarea ascuțită a crevasei și luând în răspăr crivățul, câteva pâlcuri cu jnepeniș își îndesau cetina printre pietrele crescute acolo, direct pe 9 acoperișul pământului. Între rocile acelea se prăbușise, apoi ... se ridicase și dansase ca să nu moară înghețată femeia cu pletele-i negre resfirate în vânt și pleoape vinete sub sprâncenele în forma a două
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
limba română.// De va fi să-mi trădez al strămoșilor crez,/ Nicio urmă de-a mea nu rămână:/ Ochii dați-i la corbi, leșul dați-l la câini,/ Blestemați-mă-n limba română.// Iar de va fi să cad lângă cetini de brad/ În vreo luptă cu lifta păgână,/ Prohodiți-mă, frați, după legea lui Crist,/ Cu-Aleluia în limba română.” („În limba română”, poezie dedicată „Fratelui de crez și ideal Ion Dumeniuk, căzut în marea bătălie pentru limba română în
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]