259 matches
-
fi fost în stare să-i câștige ca tovarăși sau colaboratori la întreprinderea sa literară.” * După încă trei ani , la începutul anului 1829, apărea întâia parte a revistei Biblioteca Românească, cu o dedicație la adresa mitropolitului Dionisie Lupu, un cuvânt „Către cetitori”, o prefață la Istoria românilor scrisă de Damaschin Th. Bojâncă, planul de tipărituri, lista abonaților. Venind în ajutorul lui Zaharia Carcalechi, avocatul român din Pesta - Emanoil Gojdu, publica un apel către „străluciții boieri ai Țării Românești și ai Moldovei” pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la 1 martie 1865, cu numerele 1,2,3, pentru perioada ianuariemartie (format 16/24 cm.). Redactor responsabil al foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Soțietății și redactorul Foaei „nu mai este între cei vii”, locul său ca redactor responsabil și editor luându-i-l Ion a lui G.Sbiera. Pentru următoarele 8-12 numere, în 1866, se adaugă alte 85 de pagini. În cuvântul „Către cetitori” Ion a lui G. Sbiera spunea că”scopul foii va fi cel de mai înainte, și încheia: ”să ne apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie - octombrie 1926; 19341940) Întemeietorii revistei Mihai Horodnic, I. Galan și Tit Cârstean. Numerele nu-i erau datate și purtau pe copertă desene în peniță, cu peisaje bucovinene. Din editorialul „Către cetitorii și sprijinitorii noștri” publicat în numerele 1-2 februarie, 1924, aflăm că revista a purtat titlul „Mugurul” care apărea în 1922 și avea caracter intern. Era scrisă de elevi și pentru elevi și își propunea să „stimuleze activitatea literară a acestora
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
didactice: „Colecția acestei arhive este indispensabilă oricărui student al istoriei și religiunilor iraniene șs.m.ț. Se găsesc nu numai foarte prețioase studii originale, dar și multetraduceri mai cu seamă din rusește și germană, ale unor studii prețioase, inaccesibile majorității cetitorilor. De pildă, profesorul L. Bogdanov a tradus din rusește Teoria militară sasanidă a lui Inostrancev (No. 7, 1926), Obiceiurile populației caspice din Persia secolului X, tot de Inostrancev și Vinul și banchetele în epopeia națională iraniană, de Fr. Rosenberg. Tot
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
comentarii de limpezire, Eugen Barbu și Marin Preda, C.V. Tudor și Mircea Dinescu, Ion Gheorghe și Dorin Tudoran, Mihai Beniuc și Petre Țuțea, Petre Dumitriu și Octavian Paler, Vasile Băran și Paul Goma, Mihai Ungheanu și Nicolae Manolescu etc. Bietul cetitor, după o lectură în multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului. Pentru constructorii Cărții..., nemulțumirea lui Dan Grigorescu la adresa lui George Ivașcu, care cumula și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale se află și câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele etc. etc. Crainicii îl precedau strigând: "Alah să dee ani lungi de viață strălucirii sale Padișahului!" și băteau cu toiegele în cap pe oamenii care se îmbulzeau în uliți. Kapudan pașa = amiral "Întrarmează-te în lăuntrul tău cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acasă. Actorii care jucau asemenea role (roluri?) erau dezolați dacă treceau două săptămâni fără să li se spargă geamurile. Voltaire a combătut legendele, cu esența credințelor religioase și a lovit mai mult în formele cultului și netoleranța clericală. *1 Pe cetitor nu-l interesează atât școlile literare și discuțiile estetice, cât scriitorii buni, care creează realul din elementele disparate ale vieții, fiecare în felul său. Scriitorii mediocri lucrează la fel după rețete și șabloane. Dacă Socrate ar fi fost bogat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văzul nostru se produce o participare necontenit sporită a poporului la mișcarea culturală și literară. Cererea aceasta febrilă a teatrului și a cărții va fi curând generalizată și în lumea rurală. Ieri, scriitorii noștri tipăreau ediții pentru trei-patru mii de cetitori. Mâni, cele cincisprezece-douăzeci de mii de biblioteci publice vor pretinde scriitorului cărți pentru publicul nou. Se apropie de noi poporul: să-i dăm cărți pentru aspirațiile și nădejdile lui. În ultimul timp literatura noastră nouă dovedește un progres de necontestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
seară, două zile după splendida manifestație a poporului de 1 Mai, sărbătoarea muncii, și cu câteva zile înainte de aniversarea de 30 de ani a întemeierii eroicului partid comunist. Conferința mea despre Ion Creangă nu se adresează unor ignoranți, ci unor cetitori cu oarecare cultură. N-am nevoie de explicațiile din josul paginii, dintre care unele cum e nota pentru Pristandà sunt greșite. Neologismele nu trebuiesc înlocuite; autorul le folosește pentru a nuanța și preciza expresiile, cum și pentru motive de eufonie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
talent. Această însușire înobilează orice. Nuvela gen care dispare? A, nu! Cu mai multe și mai serioase argumente, acum douăzeci de ani, se prezicea decăderea și dispariția romanului. Graba vieții moderne,electrificarea, automobilul, aeroplanul etc., se zicea vor face pe cetitor să nu mai dispuie de orele lungi și tihnite ale unor lecturi de volume compacte. Romanul, început în serii de tomuri nesfârșite, s-a redus la unul. Reducerea nu se va opri nici aici. Nuvela este esență concentrată. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Gabriel Chifu? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui poet? Lasă, în încheierea acestui dialog, pentru cetitorii noștri, poemul care crezi că te reprezintă ca "poem identitar"... Vezi, eu nu-mi însușesc teoria capodoperei, a poemului unic în care să ne proiectăm definitiv-esențial. Nu mi-o însușesc fiindcă închipui poezia altfel: ea este cu atât mai valoroasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Ioan Moldovan? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui poet? Lasă, în încheierea acestui dialog, pentru cetitorii noștri, poemul care crezi că te reprezintă ca "poem identitar"... Dragă Adrian Alui Gheorghe, te rog, lasă-mă să nu uit că sunt Ioan Moldovan. M-am temut, mă tem și acum de ridicol. Păstrarea proporțiilor în exprimările discursive și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Christian W. Schenk? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui poet? Lasă, în încheierea acestui dialog, pentru cetitorii noștri, poemul care crezi că te reprezintă ca "poem identitar"... Nu știu dacă într-adevăr există la mine un poem ca Hai, Reiner al tău în ceea ce mă privește pe mine. Eu încerc ca toate poemele să mă reprezinte, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
chestionarul publicației, adresat de profesorul Sextil Pușcariu scriitorilor români. Tradusă în limba germană, nuvela Astronomul și doftorul apare în Rumänischer Lloyd. 1906. În cel dintâii număr al revistei Viața românească (apărut la 1 martie la Iași), după programul publicației (Către cetitori) se publică un articol al lui Gane: Cum am tradus Infernul de Dante. După apariția primului număr, între colaboratorii întruniți în casa lui C. Stere, din Sărărie, pentru a sărbători evenimentul, se află și bătrânul scriitor junimist. El era cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a păstrat, în exemple ca maiu, ochiu, războiu. Dar s-au conservat cu consecvență o serie de particularități ale graiului moldovenesc sau ale limbii române literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este cazul cu forme ca următoarele: cătră, cetitor, înțălege, mâne, mulțămire, nalt, oară, prietin, rădica, răle, samă, sară, ticnită, urieș. În aceeași situație se află numeroase dublete, ca în cazurile acuș-acuși, atunci-atuncea, care-cari, întâi-întăi, nimeni-nimene, până-pănă etc. Același este cazul cu dubletul toponimic Fălticeni (formă oficială)-Folticeni (formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
contemplarea marelor spectacole ale naturei, care ne fac să uităm neajunsurile unei vieți trecătoare față cu misterioasa vecinicie. Acolo este marele izvor de mângăiere, numai trebuie să știe omul ceti în cartea naturei și să-i înțeleagă cuvântul. Așadar, iubite cetitor, iată cu cine ai onoarea de a face cunoscință: Sunt născut la poalele munților Carpați în micul și veselul orășel Fălticeni, situat pe un platou între două râuri, Moldova și Șomuzul, și care încă de pe atunci era înzestrat cu strade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
povestesc an cu an, zi cu zi, tot ce am văzut, am simțit și m-a mișcat în frageda mea copilărie, căci țin mai bine minte întâmplările de acum 40 ani decât acele de ieri, dar nu voi să întrețin cetitorii cu fapte puțin importante, și de aceea trec repede la al 20-lea an al vieței mele când îmi sfârșisem învățătura și mă credeam acum om în tot locul. Părintele meu, vroind, se vede, să mă puie la probă, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lați: Dimitrie Rosetti și eu. Ne uităm unul la altul cu strângere de inimă, dar de nărav tot nu ne lăsăm, căci la cap, deși înălbiți, n-am prins minte, iar picioarele încă tot ne mai slujesc. Să mă ierte cetitorii, dacă m-am întins poate prea mult asupra incidentelor vânătorești din viața mea. Asta-i singura patimă ce mi-a mai rămas și nu m-am putut opri de a-i face cinstea cuvenită, cât mai țin condeiul în mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mână, spre marea nedomerire a prepelicarului meu, dinaintea splendoarei unui asfințit de soare și această absorbire a ființei mele în fața maiestății naturei, am consemnat-o odinioară în câteva versuri pe care îmi permit a le pune din nou sub ochii cetitorilor: La vânat 69 Aruncai pușca pe umăr, pușca mea cea cu noroc, Luai torba cu merinde, geanta cea plină cu foc Și-ntovărășit de câne, vechi amic de vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dar un nod mi se puse în gât și glasul îmi amorți cu desăvârșire, de parcă ieșea dintr-un fund de poloboc 107. Era cu neputință să continui fără a-mi stâlci cu desăvârșire novela. Atunci Maiorescu, care era singurul bun cetitor în "Junimea" pănă la venirea lui Eminescu, îmi luă manuscriptul din mână și urmă lectura mai departe. Când îl auzii, rămăsei eu însumi surprins. Parcă ascultam lucrarea altuia, așa de bine nuanțate și bine subliniate ieșeau toate frazele din gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
avut efectul bun de a întrona imperiul ideei în locul beției de cuvinte și a detrona câțiva pseudosavanți și pseudopoeți cu pretenții de genii. Aș putea zice că a fost chiar interesantă această polemică care a pasionat vreo doi-trei ani publicul cetitor nu numai din România liberă, ci și din Transilvania și Bucovina. A fost singura luptă ce s-a dat în țara noastră pe un alt tărâm decât acel politic, și ne-a redeșteptat la o nouă viață literară care părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și descris de mine, acest simplu, dar mișcător, semn de amintire, cu atât mai mișcător cu cât îmi vine de la necunoscuți. Vra să zică tot nu rămâne munca omului detot uitată. Slabe mângăieri, nu-i așa? îmi vei zice, iubite cetitor. Așa este, dar tot e ceva, căci e o dovadă că sămânța aruncată într-un pământ cât de ingrat, pe ici, pe colo tot răsare, și trebuie să ne mulțămim și cu atâta, într-o țară unde nimene nu cetește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înălțarea lor. Și când am sta să socotim câți unguri și câți români sunt pe coaja pământului, am găsi negreșit că acești din urmă sunt cu mult covârșitori în număr și prin urmare ar putea să ofere un contingent de cetitori mai mare decât acela al ungurilor. Dar ungurii sunt șoviniști, zicem noi, cu o nuanță de ironie. Așa o fi. Dacă însă șovinismul e un păcat, apoi cred că mai bine e să păcătuim în sensul patriotismului decât în sensul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
parcă văzui chiar mișcând blana ursului. Apoi, din vreme în vreme, când se clătina vreo creangă pe copac, un fior rece mi se strecura prin trup și părul mi se ridica măciucă în vârful capului. Dacă vrei să știi, iubite cetitor, ce vra să zică a aștepta să dai bună dimineața cu trei urși, te-aș ruga să te înțelegi cu Catrințaș, ca să te ducă în locul unde eram eu. Îmi vei spune apoi la ureche ce ți s-a întâmplat. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]