241 matches
-
instituționale responsabile pentru "Challenger" nu au fost îndreptate”, spunând că „procesul decizional defectuos” care avusese ca rezultat accidentul "Challenger" a fost responsabil și pentru distrugerea "Columbiei" după șaptesprezece ani. Deși prezenta profesoarei Christa McAuliffe din New Hampshire în echipajul lui "Challenger" provocase interesul media, lansarea a fost transmisă în direct foarte puțin. CNN a fost singura televiziune de nivel național care a transmis în direct lansarea. Din cauza prezenței lui McAuliffe în misiune, NAȘĂ a aranjat că multe școli publice din SUA
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Dacă doar 535 reporteri erau acreditați să urmărească lansarea, după trei zile se aflau deja 1467 de reporteri la Centrul Spațial Kennedy și încă 1040 la Centrul Spațial Johnson. Evenimentul a ținut prima pagină a ziarelor din lumea întreagă. Accidentul "Challenger" a fost frecvent utilizat că studiu de caz pe subiecte de securitate inginereasca, etică tragerii semnalelor de alarmă, comunicații, luarea deciziilor în grup, și pericolele gândirii de grup. Face parte din lectură obligatorie pentru școlile inginerești din Canada și din
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
înainte și imediat după dezastru, Roger Boisjoly a primit Premiul Pentru Libertate și Responsibilitate Științifică din partea Asociației Americane pentru Progresul Științei. Numeroase colegii și universități au folosit accidentul în cursurile de etică ingierească. Designerul informațional Edward Tufte a utilizat accidentul "Challenger" ca exemplu de probleme ce pot apărea din lipsă de claritate a prezentării informațiilor. El afirmă că dacă inginerii de la Morton Thiokol ar fi prezentat cu mai multă claritate datele de care dispuneau în legătură cu relația între temperaturile scăzute și arderea
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
naveta spațială Discovery s-a lansat cu un echipaj de cinci persoane de la Centrul Spațial Kennedy, rampă 39-B. Această purta un satelit de localizare și retransmisie, TDRS-C (denumit TDRS-3 după lansare), care l-a înlocuit pe TDRS-B, satelitul pierdut cu Challenger. Lansarea de „întoarcere la zbor” a lui Discovery a reprezentat și un test al propulsoarelor reproiectate cu o trecere la o atitudine mai atentă față de siguranță (de exemplu, a fost prima oară când echipajul a efectuat lansarea în costume presurizate
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
sunt singurele opere pe care Arthur Conan Doyle le-a publicat în paginile revistei Ștrand. El a publicat acolo și foiletoane istorice (între care povestirile despre "Brigadierul Gerard" din perioada napoleoniana) și mai ales aventurile în stil vernian ale "profesorului Challenger".
Strand Magazine () [Corola-website/Science/320058_a_321387]
-
privată din România. A fost înființată în ianuarie 2004 pentru a asigura nevoile de călătorie ale personalului grupului Rompetrol, deținut atunci de omul de afaceri Dinu Patriciu. În iunie 2010, Eurojet deținea patru aeronave: o aeronavă Cessna Citation XLS, un Challenger 604, un Cessna Citation Excel și un Cessna Citation Encore. Cifra de afaceri în 2005: 2 milioane euro. În anul 2009, Eurojet a devenit acționar majoritar al companiei Avolus, o companie de chartere și privat-jets din Marea Britanie. Cele două companii
Eurojet România () [Corola-website/Science/321027_a_322356]
-
extinde deasupra nivelului mării. Secțiunea din dorsală care include insula Islanda este, de asemenea, cunoscută ca "Dorsala Reykjanes". O dorsală sub Oceanul Atlantic a fost prima dată dedusă de Matthew Fontaine Maury în 1850. Dorsala fost descoperită în timpul expediției navei HMS Challenger în 1872. O echipă de cercetători de la bord, condusă de Charles Thomson Wyville, a descoperit o denivelare mare în mijlocul Atlanticului în timp ce investiga viitoarea locație pentru un cablu de telegraf transatlantic. Existența unei astfel de denivelări a fost confirmată de sonar
Dorsala Atlantică () [Corola-website/Science/321068_a_322397]
-
Naveta Spațială Challenger, construită pentru zborul pe orbită OV-099, a fost a doua naveta spațială construită de NAȘĂ, prima fiind Columbia. Prima misiune a început pe 4 aprilie 1983. Naveta a reușit să efectueze 9 misiuni complete, cea de-a zecea lansare fiind
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
doua naveta spațială construită de NAȘĂ, prima fiind Columbia. Prima misiune a început pe 4 aprilie 1983. Naveta a reușit să efectueze 9 misiuni complete, cea de-a zecea lansare fiind și ultima lansare pe care a efectuat-o naveta Challenger. Pe data de 28 ianuarie 1986, naveta a explodat la doar 73 de secunde de la lansare, din explozie rezultând și decesul celor șapte membri ai echipajului. Din cauza acestui accident, timp de doi ani și jumătate nici o navetă americană nu a
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
lansare, din explozie rezultând și decesul celor șapte membri ai echipajului. Din cauza acestui accident, timp de doi ani și jumătate nici o navetă americană nu a mai realizat vreo misiune spațială, până la lansarea lui Discovery în anul 1988, în cadrul misiunii STS-26. Challenger a fost înlocuită de Endeavour, lansată pentru prima dată în 1992. Naveta a fost construită pe scheletul STĂ-099 care nu a fost concepută inițial pentru zborul spațial, dar NAȘĂ a considerat că era mai bine sa recicleze acest schelet și
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
de Endeavour, lansată pentru prima dată în 1992. Naveta a fost construită pe scheletul STĂ-099 care nu a fost concepută inițial pentru zborul spațial, dar NAȘĂ a considerat că era mai bine sa recicleze acest schelet și să construiască naveta Challenger decât să reconstruiască naveta Enterprise. Challenger a fost concepută cu mai putine dale decât Columbia, în sistemul de protecție termică. Acesta modificare îi permitea navetei să transporte cu mai mult decat Columbia. Challenger a fost de asemenea și prima naveta
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
în 1992. Naveta a fost construită pe scheletul STĂ-099 care nu a fost concepută inițial pentru zborul spațial, dar NAȘĂ a considerat că era mai bine sa recicleze acest schelet și să construiască naveta Challenger decât să reconstruiască naveta Enterprise. Challenger a fost concepută cu mai putine dale decât Columbia, în sistemul de protecție termică. Acesta modificare îi permitea navetei să transporte cu mai mult decat Columbia. Challenger a fost de asemenea și prima naveta care avea un display frontal pentru
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
recicleze acest schelet și să construiască naveta Challenger decât să reconstruiască naveta Enterprise. Challenger a fost concepută cu mai putine dale decât Columbia, în sistemul de protecție termică. Acesta modificare îi permitea navetei să transporte cu mai mult decat Columbia. Challenger a fost de asemenea și prima naveta care avea un display frontal pentru a-l folosi la aterizare. După primul zbor în aprilie 1983, Challenger a devenit rapid naveta spațială preferată a celor de la NAȘĂ având mai multe misiuni într-
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
de protecție termică. Acesta modificare îi permitea navetei să transporte cu mai mult decat Columbia. Challenger a fost de asemenea și prima naveta care avea un display frontal pentru a-l folosi la aterizare. După primul zbor în aprilie 1983, Challenger a devenit rapid naveta spațială preferată a celor de la NAȘĂ având mai multe misiuni într-un an decât Columbia. În anii 1983 și 1984 Challenger a realizat 85% dintre misiunile spațiale ale NAȘĂ. Chiar și după ce au fost create rachetele
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
un display frontal pentru a-l folosi la aterizare. După primul zbor în aprilie 1983, Challenger a devenit rapid naveta spațială preferată a celor de la NAȘĂ având mai multe misiuni într-un an decât Columbia. În anii 1983 și 1984 Challenger a realizat 85% dintre misiunile spațiale ale NAȘĂ. Chiar și după ce au fost create rachetele Discovery și Atlantis. Challenger a fost modificată odată cu Discovery la Centrul Spațial Kennedy pentru a putea plasa Centaur-G în afara orbitei pământului. Misiunea STS-51-L a fost
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
naveta spațială preferată a celor de la NAȘĂ având mai multe misiuni într-un an decât Columbia. În anii 1983 și 1984 Challenger a realizat 85% dintre misiunile spațiale ale NAȘĂ. Chiar și după ce au fost create rachetele Discovery și Atlantis. Challenger a fost modificată odată cu Discovery la Centrul Spațial Kennedy pentru a putea plasa Centaur-G în afara orbitei pământului. Misiunea STS-51-L a fost un succes. Cu naveta spațială Challenger au ajuns în spațiu prima femeie, primul afroamerican, primul canadian, iar Challenger a
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
spațiale ale NAȘĂ. Chiar și după ce au fost create rachetele Discovery și Atlantis. Challenger a fost modificată odată cu Discovery la Centrul Spațial Kennedy pentru a putea plasa Centaur-G în afara orbitei pământului. Misiunea STS-51-L a fost un succes. Cu naveta spațială Challenger au ajuns în spațiu prima femeie, primul afroamerican, primul canadian, iar Challenger a fost și prima naveta lansată pe timpul nopții. Challenger a fost de asemenea și prima naveta spațială care a fost distrusă în timpul unei misiuni. Deoarece a fost distrusă
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
Atlantis. Challenger a fost modificată odată cu Discovery la Centrul Spațial Kennedy pentru a putea plasa Centaur-G în afara orbitei pământului. Misiunea STS-51-L a fost un succes. Cu naveta spațială Challenger au ajuns în spațiu prima femeie, primul afroamerican, primul canadian, iar Challenger a fost și prima naveta lansată pe timpul nopții. Challenger a fost de asemenea și prima naveta spațială care a fost distrusă în timpul unei misiuni. Deoarece a fost distrusă atât de repede, Challenger a fost și singura naveta care nu a
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
Spațial Kennedy pentru a putea plasa Centaur-G în afara orbitei pământului. Misiunea STS-51-L a fost un succes. Cu naveta spațială Challenger au ajuns în spațiu prima femeie, primul afroamerican, primul canadian, iar Challenger a fost și prima naveta lansată pe timpul nopții. Challenger a fost de asemenea și prima naveta spațială care a fost distrusă în timpul unei misiuni. Deoarece a fost distrusă atât de repede, Challenger a fost și singura naveta care nu a purtat sigla NAȘĂ. Naveta a fost distrusă în al
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
spațiu prima femeie, primul afroamerican, primul canadian, iar Challenger a fost și prima naveta lansată pe timpul nopții. Challenger a fost de asemenea și prima naveta spațială care a fost distrusă în timpul unei misiuni. Deoarece a fost distrusă atât de repede, Challenger a fost și singura naveta care nu a purtat sigla NAȘĂ. Naveta a fost distrusă în al doilea minut de la lansare în misiunea STS-51-L, a zecea misiune orbitala, pe 28 ianuarie 1986 la ora 11:38 când un inel de pe
Naveta spațială Challenger () [Corola-website/Science/315473_a_316802]
-
(n. 17 octombrie 1990, Arad, România) este un jucător de tenis român, jucător în circuitul "ATP Challenger Tour", și component al echipei României de Cupa Davis. Pe 19 august 2013, a atins cea mai bună clasare în circuitul masculin profesionist ATP și anume locul 124. Vorbește româna,rromanes,engleza, germana, spaniola și italiana.A început să joace
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
l-a învins în turul întâi pe compatriotul său, Victor Crivoi, pierzând însă în turul doi, în fața spaniolului Rubén Ramírez Hidalgo. Momentan se antrenează în București cu Andrei Mlendea. În mai 2010, ajunge în prima sa finală al unui turneu Challenger la Trofeul Paolo Corazzi din Cremona, Italia, după ce a venit din calificări. În drumul său spre finală, el i-a învins printre alții pe australianul Bernard Tomic în semifinale, ca apoi să piardă în finală în fața germanului Denis Gremelmayr. Anul
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
a învins printre alții pe australianul Bernard Tomic în semifinale, ca apoi să piardă în finală în fața germanului Denis Gremelmayr. Anul 2011 a început foarte bine pentru Marius. El a ajuns în cea de-a doua finală al unui turneu Challenger la Cupa Kazan Kremlin. În finală, el l-a învins pe favoritul numărul 4, germanul Andreas Beck în două seturi, 6-4 6-3. Marius primește din nou un wild card la BRD Năstase Țiriac Trophy și trece în primul tur de
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
Michael Yani și pe germanii Cedrik-Marcel Stebe și Mathias Bachinger, pe toți în minimum de seturi. Marius pierde în primul tur în fața lui Jarkko Nieminen. La fel ca în 2011, în februarie 2012 Marius reușește să ajungă în finală turneului Challenger Cupa Kazan Kremlin. El o pierde de această dată în fața estonianului Jurgen Zopp, favoritul numărul 8. La BRD Năstase Țiriac Trophy primește din nou wild card și reușește să îl învingă în primul tur pe germanul Tobias Kamke. Se oprește
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
din nou wild card și reușește să îl învingă în primul tur pe germanul Tobias Kamke. Se oprește din nou în turul secund, acum fiind eliminat de către polonezul Lukasz Kubot. Apoi mai reușește să ajungă în două semifinale la turneele Challenger din Marburg și București. În octombrie, la turneul China Open din Beijing care face parte din circuitul ATP World Tour 500 series, Marius primește un wild card, iar în primul tur îl învinge pe favoritul numărul 4 al turneului, respectiv
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]