261 matches
-
fi de dorit ca figuranții, coriștii și rolele de a doua și a treia mână să se arate ca făcând parte vie din comedia ce se înfățișează pe scenă; adică, la moartea vreunui erou, jalnici să fie, iar la nuntă cheflii; și daca s-ar putea să nu mai stea drepți și la rând, soldățește, că doar disciplina dramatică se deosebește de cea de la cazarmă. Un erou zelos asudă în fața scenei în agonia ceasurilor din urmă; iar tovarășii lui de luptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
predispoziția asta, se eschivă cu abilitate Afanasi Ivanovici. — Pe deasupra, are și febră... Ceata lui Rogojin era aproape în aceeași alcătuire ca și dimineață; i se alăturaseră doar un bătrânel destrăbălat, care la timpul lui fusese redactorul unei gazete demascatoare, pentru cheflii, despre care circula anecdota că și-ar fi amanetat și băut dinții de aur, și un fost sublocotenent, evident adversar și concurent, prin meserie și menire, al domnului de dimineață cu pumnii; pe fostul sublocotenent nimeni din bandă nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
i s-a oferit. O inspecție înfățișează păcăleala trasă de un inspector de la centru funcționarilor unei preturi și altor slujbași, care, derutați de amabilitatea lui simulată, improvizează un ospăț de pomină. Inspectorul intră în rol doar după ce indivizii, potlogari și cheflii, își dau arama pe față. Definită drept „comedie într-un act”, Lacrima e mai curând o dramoletă superficială. Frivola Lelia Mihăilescu îl reîntâlnește pe procurorul Teodor Enescu, ce determinase, în urmă cu zece ani, întemnițarea unui nevinovat, mort între timp
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
ardelean „încuiat” (doamna Bologa își dorise fierbinte ca fiul ei să devină preot), profund serios, care l- a pierdut pe Dumnezeul copilăriei sale religioase, dar nu s-a dat, în schimb, pradă viciilor. Nu fumează, nu bea, nu este un chefliu, nici fustangiu. Cu excepția câtorva obișnuite aventuri „ofițerești”, nedezvoltate, el rămâne îndrăgostit de logodnica sa Marta. Popovici îl pune pe Bologa să fumeze încă din primele secvențe. Îl pune să bea, chiar să se îmbete. Îi lipește o scurtă împerechere cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Internațional D’Art Naïf, Vicq, Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Artă Naivă Kondas, Tallin, Estonia. „Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce i conferă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Internațional D’Art Naïf, Vicq, Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Artă Naivă Kondas, Tallin, Estonia. „Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
poezii românești. În Pentru Marin Preda se reface, cu lux de amănunte, filmul din ziua și seara premergătoare morții părintelui Celui mai iubit dintre pământeni. E urmărit răul istoriei răsfrânt și asupra lui Marin Preda, victimă a bețiilor stimulate de cheflii, ("de la Dinescu Mircea care "l-a scos două ore" de la Editura "Cartea Românească"", în după-amiaza zilei de 15 mai 1990 și până la Mazilescu Virgil, care l-a dus și "l-a trântit" în patul din camera sa de la Mogoșoaia... în jurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afle că, săptămânal, de la D.G.P. pleacă un raport informativ către amanta regală, fără avizul sau cunoștința regelui sau a primului ministru. Un informator anonim l-a caracterizat pe colonelul Stăncescu, la 20 februarie 1935, drept „un om de treabă, un chefliu, dar lipsit cu totul de cunoștințele necesare pentru a conduce” D.G.P., unde era „prizonierul subalternilor” săi, care îl manevrau după propriile lor interese. Un alt raport, datat 29 iunie 1935, l-a creionat pe colonelul Stăncescu ca fiind „creatura lui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că am fi, de-adevăratelea, în Europa. Chiar și fără să producă rezultate imediate, o tentativă - fie și ipocrită - de politețe ar fi o salutară priză de oxigen, săpunul care ne lipsește. „Dar o să ne plictisim!“ vor spune campionii ratingului, chefliii de la galerie, bezmeticii de toate vârstele. Îi asigur că ne vom plictisi mult mai puțin decât acum. Gândiți-vă numai ce distractiv ar fi să-i vedem pe Becali evoluând aulic printre gazetari afabili, pe Vadim jenat de propriile sudalme
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Unul dintre ei consumând și vin și bere, o cam luase la bord și având chef de vorbă devenise motivul de râs și voie bună al tuturor. Până și niște câini costelivi care se aflau prin preajmă erau chemați de chefliu, care se arăta foarte binevoitor împărțindu-le biscuiți și uneori întărtându-i. Lasă câinii în pace!se aude strigătul patronului acelui restaurant. Unde te crezi? În autocar, răspunde chefliul prompt în râsetele celor din jur. ─ Vezi-ți de treaba ta! Și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și niște câini costelivi care se aflau prin preajmă erau chemați de chefliu, care se arăta foarte binevoitor împărțindu-le biscuiți și uneori întărtându-i. Lasă câinii în pace!se aude strigătul patronului acelui restaurant. Unde te crezi? În autocar, răspunde chefliul prompt în râsetele celor din jur. ─ Vezi-ți de treaba ta! Și tu de cei câini, că uite cum arată. După cele două ore de așteptare, a sosit în sfârșit și autocarul mult așteptat. Am urcat în el având o
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în dreapta și în stânga, că nu vedeam decât întunericul de-afară. M-am resemnat să privesc în față șoseaua care apărea și dispărea sub roțile autocarului străjuită de indicatoare bine luminate. Liniștea din autocar era întreruptă din când în când de chefliul care nu avea stare și care tot plimbându-se printre scaune agățase o tânără țigancă ce se complăcea în apropourile pe care el i le făcea. Vino cu mine în spate să mai vorbim, o invita chefliul luând-o de după
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în când de chefliul care nu avea stare și care tot plimbându-se printre scaune agățase o tânără țigancă ce se complăcea în apropourile pe care el i le făcea. Vino cu mine în spate să mai vorbim, o invita chefliul luând-o de după gât. Lasă-mă în pace! Ți-am spus că sunt măritată. Ce dacă ești măritată? Mă, tu nu înțelegi că acum merg la bărbat și dacă află mă omoară? Unde ți-e bărbatul? Acuma dai tu de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
spus că am bărbat și la noi la țigani nu e ca la voi; azi să fii cu una, mâine cu alta. Dacă bărbatu-meu află mă omoară. Cum să te oamoare? așa frumusețe de țigancă, vrea s-o îmbrățișeze chefliul. Fugi de-aici, miroși a băutură. Ptiu! Ptiu!se depărtează de el țiganca și-l împinge. Ofensat pe moment de spusele tinerei țigănci, pleacă la locul lui, ațipea puțin, dar având mâncărici sub limbă iarăși pornea la plimbare prin autocar
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
statuia în apa râului celui mai apropiat (pedeapsă dublă, întrucât sfântul este consacrat vinului) sau o întorceau pe piedestalul său din biserică, sfântul fiind astfel nevoit să stea cu fața la zid tot restul anului, ca un școlar pus la colț. III. Chefliul european Vinul ajunge "convivial" (de la latinescul convivere, "a trăi cu") prin intermediul celebrării religioase păgâne, iar apoi creștine, care este întotdeauna comuniune. Contrar obiceiurilor noastre, grecii nu consumau practic vin în timpul mesei, ci se reuneau special pentru a bea. Acesta este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
zidarilor, ale cioplitorilor în piatră, ale dulgherilor, ale arhitecților. Însă este evident că în secolul al XVII-lea nu mai există urme ale acestora și că primele cluburi, primele societăți franceze cu aparență masonică, sunt reuniuni ale băutorilor și ale chefliilor 105. Acesta a fost cazul ordinului ilustru al cavalerilor Meduzei 106, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Născut la Marsilia în 1690, stabilit apoi la Toulon, ordinul Meduzei, care își va răspândi lojele în toată regiunea Provence în secolul al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vie, 14 II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice, 20 III. Mare nostrum, 33 IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene, 44 Capitolul II De la Roma la Bruxelles / 57 I. Inventarea Europei, 59 II. Acolo unde este Biserica, acolo se află Roma, 62 III. Chefliul european, 75 IV. Vinul în Comunitatea Europeană, 87 Partea a doua NOUA LUME VITICOLĂ / 95 Capitolul I De la Vinlanda la Noua Europă / 97 I. Sub semnul viței de vie, 97 II. Vikingii în America, 98 III. Vinul pe continentul American
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
se duceau acasă pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc” (Conul Leonida față cu reacțiunea). Petrecerea de la băcan e la fel de pașnică precum sărbătorirea odinioară a Republicii la Ploiești, dar zgomotul chefliilor capătă În mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări teribile de forțe ale Reacțiunii. Când nu participă la petreceri populare nocturne, cu ambiții radicale sau pașnice, personajul se pierde Într-un periplu ce pare fără de sfârșit, prin tot
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
obișnuit. Cum de s-a ajuns la această situație? Întâi și-ntâi că s-au urcat în căruța puterii prea mulți, ca în căruța lui moș Vasile din Vama, unde au nimerit niște tineri ieșiți dintr-o bodegă. Unul dintre cheflii, neavând ce face, aruncă așa o vorbă, în râs: „Ți se rupe coșul la căruță, moș Vasile.”. Fără să întoarcă capul, imperturbabil, din partea din față, de lângă cal, a venit răspunsul: „De-atâta prost!” Dacă ar fi să-l credem pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine: flamingo, ateu, evreu, zeu, erou. Substantivele terminate în diftongul ascendent iu sunt neutre: acvariu, consiliu, sigiliu, iar cele terminate în diftongul descendent iu sunt masculine: chefliu, geamgiu, vizitiu. De altfel, aceste ultime substantive exprimă numai „obiecte” animate. Substantivele terminate în e pot fi feminine (cele mai numeroase): carte, înțelepciune, vulpe, vreme, masculine: frate, iepure, viezure, George, Vasile sau neutre (foarte puține): nume, prenume, sânge, spate. Parte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în Moldova mea cea dulce Orânduit am cu prisos: Ca butea plină să o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz, Odihna multă-i lăudată La cel chefliu, la cel viteaz. Când de mănușa lungii sabii Mă rezimam să nu mă clatin, Cântau cu toți pe Basarabii, Pe domnii neamului Mușatin, Pân- ce-ncheiau în gura mare Cu Ștefan, Ștefan domnul sfânt, Ce nici în ceriuri samăn n-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce și cum e nevoie pentru fiecare dintre călătorii înfrigurați, în așa f el încât, oricare oaspete se simțea mulțumit și băgat în seamă. Destul că popasul a răsunat până târziu în noaptea ce a urmat de însemnele zgomotoase ale chefliilor, care, cu stoicism și fără multe regrete, au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
s-a hotărât să facă trotuarul. Și astfel, spune autorul, societatea își cumpără o sclavă de mizerie, de la foame, de la frig, de la singurătate, de la sărăcie. Fantine își vânduse trupul și sufletul pentru o bucată de pâine. Într-o seară, un chefliu s-a distrat sâcâind-o pe nefericita femeie ce dădea târcoale unei cafenele în care se aflau ofițeri, posibili clienți. A acostat-o, a insultat-o, spunându-i că este urâtă și știrbă. Ca să continue distracția, bețivanul i-a aruncat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în însemnarea de mai sus am afirmat că Bacăul intelectual din perioada interbelică gustă cel mai mult epigrama. Trebuie să adaug: epigrama și șprițul. Avocați, profesori, publiciști, ,,oameni fini, inteligenți’’ (îi definea, amabil, Marius Mircu), majoritatea epigramiștilor era formată din cheflii, care se amuzau înțepînduse pentru slăbiciuni notorii în cercul lor, în primul rînd pentru cele bahice. De pildă, bravurile pe acest tărîm ale unui Gr. Grigorovici (în epocă monografistul Bacăului și ,,cel mai vechi gazetar din localitate’’), întreceau, din punctul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezvoltare, pe care Crane le caracteriza într-o scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite de Crane se numără și scenele descriptive: "Bărbatul beat își așează palmele pe genunchi și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]