261 matches
-
Merg amândoi pe același drum ; Sluga și cu stăpânul Beau bere împreună (48, p. 342 ; vezi și 50, p. 58). Revenind la colinda comentată, voi încerca să arăt în conti nuare că „lumea pe dos”, sugerată în primele versuri (Dumnezeu chefuiește și dansează cu îngerii, Sf. Ion se îmbată și se „libovește”, Sf. Petru adoarme etc.), nu este decât un preludiu al Haosului. Un preludiu care prevestește și pregătește regresiunea totală a Cosmosului în Haos. Mai mult decât atât, pare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îi permite intrusului să-i fure cheile și să năvălească în rai. în multe variante, Sf. Petru (sau cel care anunță dezastrul) își face intrarea reproșându-le sfinților și chiar lui Dumnezeu faptul că și-au părăsit posturile pentru a chefui și l-au lăsat singur : „Stați, Doamne, și ospătați/ [...] Sfinții din Rai au plecat,/ Singur pe min’ m-au lăsat” (6, p. 115) ; sau „Of, Ioane, Sfânt Ioane,/ Tu de vin te-ai îmbătat/ Și din rai tot a prădat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aminte de ceva și strigă: — Imposibil! E ora 8 și trebuie să mă duc acasă. Azi e Sfânta Maria, ziua nevestei mele, și am mosafiri la masă. Toți izbucnesc în hohote. — Sfânta Maria a fost ieri, îi strigară toți. Michel chefuia de 48 de ore și pierduse noțiunea timpului. La deschiderea Camerelor - 15 noiembrie 1881 - Dumitru Brătianu este ales președinte. Însă discursul său nu place guvernului. Dumitru Brătianu spune că, atât timp cât guvernul va face binele, va fi amicul guvernului, dar când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă să agăți Moartea și să o îmbeți Ci comandă, cheltuiește, Pân' la ziuă chefuiește Și-ai s-auzi cântând popește. Piatra Neamț Iași, februarie 2015 (Revista "Conta", nr. 18, 2015) Lucian ALECSA Poezia, pentru a fi credibilă, are nevoie de sinceritatea autorului; căci unde-i sinceritate e și divinitate Ai debutat la 38 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
totale de iubirea lui Dumnezeu. Mai importantă însă este perechea de contrarii Mîșkin - Rogojin. Deși îi este opus lui Mîșkin, Rogojin este numit frate. Perspectivele interpretării pot fi multiple. La un prim nivel, Rogojin este un fiu de negustor care chefuiește cu prietenii și se îndrăgostește nebunește de Nastasia Filippovna. în plan simbolic, Rogojin este demonul, portretul său fizic fiind semnificativ în acest sens: . Elementul cromatic subliniază faptul că acesta reprezintă, în roman, demonul, la fel cum atmosfera lugubră a casei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
iaca, nu avem popă vrednic la noi, la... — Psst, făcea preotul ratat, arătînd grav cu mîna că om fi petrecînd noi În familie, dar ne găseam În casa sta tului, la Sfatul Popular, iar alături e postul de miliție. Milițianul chefuia și el cu noi, dar postul lui era post și i se datorau frică și respect. Mătușa cu regretul și cu nostalgia se poto lea, vinul spumega În pahare cu ajutorul apei minerale Borsec, Bodoc sau Buziaș (un leu și cinci
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu tot! Alte imagini de neînțeles, pentru că mă munceau din greu, le-am ținut minte și le-am descifrat după mulți ani. Așa a fost cu ceea ce ea numea „moara de făcut bani la mînă“. Domnul Bailey și prietenii lui chefuiau uneori pînă după miezul nopții și se jucau la o mașinărie pe care o făceau să se nvîrtă și care se uita la om cu un ochi roșu și cu unul negru, din nou unul roșu și altul negru. Puneau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu accent polonez specifică zonei, cânta avântat la muzicuță și ne-a învățat un cântec cu multe strofe, din care mi-au rămas numai rime izolate ca asta: „Un purice dacă-l ciupește, Antek cu bâta îl lovește“. S-a chefuit zgomotos, în patru, în bucătăria-sufragerie a văduvei de război. Din Groß Giesen, din satele din jur și din Sarstedt nu veniseră nici rude, nici vecini. Nu numai sora, ci chiar și părinții miresei refuzaseră să se așeze la masă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
plăcerile. Chiar dacă nu existau motive pentru bucurii, le căutau, le inventau implicânduse cu patimă în tot ceea ce simțeau sau făceau, deschizându-și sufletul larg pentru a simți și alții ce simțeau ei. aici se certau ca la ușa cortului. Aici chefuiau plini de veselie, când plângeau, când râdeau, treceau rapid de la o stare la alta, fiindcă le plăcea să trăiască fiecare moment, făcându-și o viață plină. Poate în acestea consta frumusețea deosebită a traiului țiganilor pe de o parte, chiar dacă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
evaziv. Stimulați de Teofana, au mai cântat și ceilalți creându-se o atmosferă de voie bună. S-au distrat pe cinste că nu le mai venea să plece. Sărbătoritul era în al noulea cer, mai ales că se și cam chefuise pentru că toți noroceau cu el și-l îndemnau la băut. De fapt nici ceilalți nu erau într-o stare mai bună. Teofana a socotit că este timpul să plece. S-a ridicat, s-a scuzat, și-a îmbrăcat paltonul în timp ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
un ecou prelungit. „-A gemut! A gemut!”-strigă o soră și toți se apropie de trupul întins pe un pat de spital care se mișcă sfîșiindu-și brațele în acele tuburilor de perfuzie. Mă întorc între bărbații împodobiți cu aur. Vom chefui inspirînd arome subtile de sînge ars amestecat cu suc de cactus care dă sunetelor culori. Vom îndura suferința plimbîndu-ne printre piramide și-i vom ucide pe toți cei pe care-i respectam pentru ca ei, ajunși la Șarpele ce zboară majestuos
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mâini gingașe Cum să le fi curățat? Și-apoi mă grăbesc acum Nu pot să-ntârzii pe drum. Merg s-o iau pe sora mea Acum ne vom împăca . Și-mpreună vom pleca La balul de la palat. Prezentatorul 7: Toată lumea chefuia, Bea , mânca și se distra. Totuși cineva... veți vedea Nici nu bea, nici nu mânca. Împăratul 1 Dar bine, împărate, M-ai poftit la tine Să-ți bați joc de mine Cu astfel de bucate? Împăratul 2 Dar ce-au
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
că se și Înserase. La câteva sute de metri depărtare de casă, Dan mai rosti: momentul cel mai potrivit e, peste câteva zile, cu prilejul sărbătoririi majoratului meu. Da. Chiar În seara aia! Cât eu voi fi cu gașca, la chefuit, prin oraș, tu, din urmă, acasă, operezi, și, mai pe la miezul nopții, după ce mă Întorc, dăm peste cap câte un șpriț, În cinstea, și a evenimentului, și a operei. Care eveniment și care operă, se pomeni, Întrebând, oarecum buimac, Olovinaru
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vesele ce răzbăteau din vagonul rezervat soldaților. Era un miros Îngrozitor, ce ți se imprima În haine și Îți pătrundea În vintre. Ca să scape de duhoare, dar și de liniștea mormântală ce Învăluia vagoanele, soldații au băut din ce În ce mai vârtos, au chefuit zi și noapte, coborând arareori din tren. Aprovizionarea o făceau acum mecanicii de locomotivă, care treceau În fugă de-a lungul vagoanelor, purtând pe față măști de gaze, ca să nu se infesteze de molimă. Când trenul a ajuns la destinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
în mișcare, claxonând după obicei, până au ajuns la biserică unde s-a celebrat cununia religioasă, după care s-au îndreptat spre restaurant unde s-a servit masa și s-a desfășurat petrecerea. Au mâncat, au dansat, au jucat, au chefuit ca la nuntă. S-au respectat și obiceiurile cu furatul și răscumpărarea miresei, tăierea tortului de nuntă, jocul „Periniței” ceea ce l-a cam deranjat pe Matei că toți o solicitau pe Cecilia, el nemaiavând rând. Mirii au mers la mese
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Maribor; numele ofițerilor și subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și numele camarazilor din dormitorul lui, calitatea hranei de la cantina militară, vătămătura de la genunchi, după un mărșăluit noaptea, carcera făcută pentru o mănușă pierdută, numele cafenelei unde a chefuit când se afla detașat la Požarevac. La prima vedere totul e banal, ca orice stagiu și orice detașare, numai că acel Požarevac sau cele șapte luni În cazarmă, din perspectiva realizatorilor Enciclopediei, reprezintă un eveniment unic: nicicând, niciodată, un oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ideea să se amuze, bând alternativ din bărdaca plină și din paharul de sticlă: ca în anecdota aia, cu bețivul care avea un prieten marinar, plecat în cursă departe, departe, pe necuprinsul oceanelor și cu care, în sens virtual, el chefuia sistematic! Hai noroc, amice! rosti el cu voce tare, în timp ce își ciocnea paharul de carafă. În tăcerea posomorâtă și nemiloasă, atât zăngănitul de zurgălău, pe care-l scoase sticla paharului, precum și zvonul glasului său, ambele îi hăuiră lugubru. Își aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de-atâtea care și căruțe, fiind de felul meu meșter mare și priceput. Iară caprele mi-au fost dragi de când mă știu, și-a dumnitale bag samă că-mi place cu deosebire. COSTEA: Se vede treaba că as'noapte ai chefuit zdravăn, dacă te prinzi la asemenea târg. DĂNILĂ: Ba n-am chefuit defel, nici măcar apă ne-ncepută n-am băut. Ce ai împotrivă? Sau poate capra dumnitale o fi având vreun beteșug... COSTEA: Cine spune asta? Capra mea nu-i din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
priceput. Iară caprele mi-au fost dragi de când mă știu, și-a dumnitale bag samă că-mi place cu deosebire. COSTEA: Se vede treaba că as'noapte ai chefuit zdravăn, dacă te prinzi la asemenea târg. DĂNILĂ: Ba n-am chefuit defel, nici măcar apă ne-ncepută n-am băut. Ce ai împotrivă? Sau poate capra dumnitale o fi având vreun beteșug... COSTEA: Cine spune asta? Capra mea nu-i din cele săritoare, și-i bună de lapte. DĂNILĂ: Atunci, ce mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că iar te doare capul) — toate acestea erau esența vieții. Să fie condusă, firește, atunci când trebuie: ca o tânără lipsită de griji și nu după ce ți-ai găsit și ți-ai luat un bărbat ca lumea. Călătorise, fusese model și chefuise toată adolescența — o adevărată Gisele a generației ei, spuneau încă oamenii despre ea. Dar Camilla de Souza o avertizase întotdeauna pe Adriana că bărbații sunt (doar) un strop mai puțin flușturatici decât par. Când avea douăzeci și trei de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și trei de ani și e din Indonezia. Insula Bali, satul Ubud. Am ajuns acolo cam la un an după ce am publicat Deziluzia, m-am dus cu un grup de europeni putred de bogați la vila tatălui unuia, unde am chefuit o lună. Toate bune și frumoase până când unul dintre ei a luat o supradoză, iar în ziua următoare al Qaeda a aruncat în aer clubul ăla de noapte din Bali. Leigh clătina din cap. Își amintea asta. — Nu-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cu viață. Un amănunt nelipsit de importanță: viața mea ordonată și cuminte de școlar ținea toată ziua; cum se lăsa noaptea începea cealaltă viață, hoinară și aventuroasă. Această delimitare avea în ea ceva organic. Niciodată n-aș fi putut să chefuiesc ziua sau să învăț noaptea. Mai mult: prietenii mei nocturni nu-i recrutam dintre colegii de școală, ci dintre studenți sau funcționari. Aveam atunci nevoie de alți oameni, din altă categorie socială, deoarece tot ceea ce atingea mediul școlar constituia pentru
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
făcură o manifestație zgomotoasă de simpatie. Fiecare dintre ei se crezu dator să mă înștiințeze că Charlot era în formă. Scuturase la cărți, cu sistemul lui infailibil, pe niște greci de o mare sumă de bani, pe care o topise chefuind, și acum dormea necontenit de două zile și două nopți. Ce mărunți și inexistenți îmi apărură semenii aceștia! Ce mă interesau pe mine Charlot și grecii lui, ce-mi păsa că doctorul căzuse la examenul de internat sau că Gleber
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fotoliu, ferin-du-se să n-o descopăr. După primul antract locurile lor rămaseră goale. Plecase cu bărbatu-său, nereușind să reziste până la urmă în vecinătatea mea și a polonezei. Mi-am frecat mâinile cu o satisfacție diabolică. În noaptea aceea am chefuit până în zori. Reușitele acestea mărunte îmi gâdilau, nici vorbă, orgoliul, dar erau departe de a mă satisface. Îi dăruisem casa, transferasem pe soțul ei, îl avansasem, și de curând colaboram regulat la ziarul pe care-l citea. Egal cu zero
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
răceală și am sorbit din pahar. E prea devreme pentru tine? — Aseară ați fost la un chef? m-a întrebat. Nu-și putea reține strâmbăturile mai mult de două secunde. — Cum te cheamă? — Felix. — Nu, Felix, i-am răspuns. Am chefuit de unul singur. — ... Și acum vă duceți la o petrecere? — Mda. Dar și de data asta singur-singurel. La dracu’. Am pe cap niște chestii de nu-ți vine să crezi. Trăim pe fusuri orare diferite, Felix. Ceasul meu e pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]