2,019 matches
-
în Construcții a constatat că documentația este incompletă și s-a solicitat arhitectului șef al Timișoarei să remedieze aspectele semnalate până la sfârșitul lunii octombrie. În legătură cu ajutoarele destinate sinistraților, domnul prefect ne-a informat că mai există fonduri și donații materiale (cherestea, cărămizi, sticlă de ferestre și geamuri termopan, frigidere și aragazuri) care sunt depozitate și urmează să fie oferite pentru cazuri sociale deosebite. Miercuri, 14 septembrie, în sala de consiliu a Palatului Administrativ, în prezența secretarului general al Prefecturii, dnul Alexandru
Agenda2005-38-05-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284195_a_285524]
-
este în prezent predominant industrial; cea mai mare parte a populației sale trăiește în zonele urbane. Printre cele mai importante produse sunt substanțele chimice, textile, confecții, mașini electrice, mobilă și articole din piele. Alte linii includ prelucrarea produselor alimentare, tutun, cherestea, marmură, zinc, pirită și bentonită. Alte venituri provin din agricultură - animale și produse lactate etc. Capitala este Nashville - al doilea oraș ca mărime, Memphis fiind cel mai mare oraș al statului. Tennessee a jucat un rol important în dezvoltarea multor
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă, înaintea unui grup de gură-cască, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
VIZIRIU în vremea asta, nu mult după ce, spre disperarea păgânilor, semiluna intrase într-un nor creștin, trei umbre de oameni pe trei umbre de cai mai mult se târau decât mergeau spre palatul viziriului. Când ajunseră înaintea marilor porți de cherestea, una din umbre sări jos, luă o piatră din caldarâm și lovi de câteva ori în umbra porții. Sus, pe metereze, se ivi un turban: — Ce e, bre? - spuse turbanul într-o turcă perfectă. — Acasă-i viziriul? - spuse spătarul Vulture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
uitau înăuntrul clasei lor și-și spuneau unii altora că pare bântuită. Noi trei am intrat în cort și am ocupat niște locuri în față. Scaunele și rumegușul făceau ca totul să miroasă de parcă am fi fost în fabrica de cherestea din reședința districtului. În vârful fiecărui stâlp care susținea cortul puseseră becuri puternice care făceau atâta lumină, că ziceai că e zi în cort. Scena era la vreo șase rânduri în fața noastră. Avea flori mari și albe pe margine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
copaci. Doi bușteni groși, albiți de vreme și de pe care coaja fusese îndepărtată, zăceau aruncați acolo. Poiana fusese folosită cu mult timp în urmă de țapinari ca depozit intermediar, înainte ca lemnul să fie încărcat și transportat la fabricile de cherestea. Femeia se așeză pe unul dintre bușteni și îl invită pe Cristian să stea lângă ea. Îl prinse de mână și rămase tăcută. Toma nu schița nici un gest, lăsându-se în voia ei. Îi plăcea atingerea fetei, avea palma catifelată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și să trăiască liniștit, până la adânci bătrâneți. Despre România aflase întâmplător, într-o după-amiază fier binte, la o ceainărie. La masa alăturată erau doi bărbați ce vorbeau despre afacerile profitabile pe care le aveau în această țară. Făceau comerț cu cherestea, concesionaseră parchete întregi în munți și exploatau lemnul. Ciulise imediat urechile, pentru că turcii poves teau despre documente false pentru cantitățile de bușteni pe care le scoteau dincolo de graniță, despre vameși care închideau ochii și funcționari din administrație care le facilitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
stătea treaba cu cei doi prizonieri. Era mulțumit că totul decurgea conform planului. Boris știa ce are de făcut iar el nu se îndoia că acesta își va face treaba impecabil. Mai avea de aranjat ultimele detalii privind transportul de cherestea. Toate documentele erau deja întocmite și semnate, nu mai rămăsese decât să treacă data pe factura "in voice" și să semneze scrisoarea de trăsură. Lemnul era încărcat în containerele care așteptau aranjate frumos pe platformele vagoanelor de cale ferată. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu va rămâne cu mâinile în sân, privind cum el îi suflă afacerea de sub nas. Bătrânul lup mai avea încă colții suficient de ascuțiți astfel încât să poată mușca destul de periculos. Tocmai din acest motiv îi pregătise debarcarea imediat ce trenul cu cherestea urma să se pună în mișcare. Mai avea de rezolvat două chestiuni sensibile, după ce reușea să prindă bestia în capcană. Prima, și cea mai dificilă, o reprezenta Vlad Mihailovici, iar a doua, comandantul poliției din Baia de Sus. Intenționa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
telefona la gara din Baia de Sus, anunțând că garnitura este gata de drum și, odată trenul pus în mișcare, nici el nu mai trebuia să rămână pe loc. Pentru oricine ar fi pus întrebări, era plecat să supravegheze încărcarea cherestelei pe vapor, împreună cu Vlad Mihailovici, care deja pornise într-acolo. Era un plan pe care îl considera fără cusur și avea de gând să se țină de el neabătut. Toyota alerga în viteză pe drumul accidentat spre vârf. Culcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
impunând „pădurile oprite”, limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
invitase Rahn. Zidăria subsolului și a parterului era vopsită în maro, iar etajul întâi și etajul al doilea erau zugrăvite în crem. Un turn în formă de heptagon ocupa latura estică a casei, în partea centrală era o logie din cherestea peste care se afla un balcon, iar pe latura vestică un pinion din lemn acoperit cu mușchi atârna deasupra a două ferestre rotunde. Sper că ți-ai luat o căpățână de usturoi la tine, i-am spus lui Hildegard în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că tânărul se numește Paul Alexa, că i s-au acordat toate îngrijirile necesare și că viața lui nu se mai afla în pericol. Mai târziu l-am vizitat și ne-am împrietenit. Era din Slatina, lucra la fabrica de cherestea din Pipera, niște derbedei au vrut să îi fure porofelul și unul dintre ei l-a lovit cu cuțitul. Îmi era foarte recunoscător că i-am salvat viața cum spunea el. Am continuat să îl vizitez, înainte de a i se
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
în limbaj marinăresc. Spre dimineață încurajați și de privirile unui tip de dimensiunea unui dulap, care părea destul de post dispus și părea că mestecă nisip, terminară de lustruit puntea apoi trecură spre cale. Prilej cu care aflară că nava transporta cherestea, destul de ciudat ambalată în lăzi cu însemne indescifrabile. Mai pe la prânz când tocmai luau hotărârea să se arunce în mare fură invitați la masă, unde criminalul de serviciu le aruncă o strachină cu ceva. Ceva-ul era mai puțin aspectuos
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
două zile de tortură nava opri în mijlocul mării și marinarii începură să se uite în larg. Peste câteva minute apărură pirații. Erau în vestitul Corn al Africii! Foarte veseli, pirații se urcară la bord și, în timp ce ei scoteau lăzile cu „cherestea” din cală, vorbeau și glumeau cu echipajul dând dovadă că se cunosc de mult. Comandantul chiar, se întreținea cu șeful piraților și spuneau bancuri de pe vremea când erau ei studenți la Petrol și Gaze la Ploiești. La sfârșit, piratul-șef
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
vorbeau și glumeau cu echipajul dând dovadă că se cunosc de mult. Comandantul chiar, se întreținea cu șeful piraților și spuneau bancuri de pe vremea când erau ei studenți la Petrol și Gaze la Ploiești. La sfârșit, piratul-șef a plătit „cheresteaua”, iar comandatul i-a propus să-i ia și pe cei doi fiindcă lui nu-i mai trebuie. Bucuros de chilipir acesta le dădu celor doi un pat de pușcă în stomac, impuls absolut suficient pentru a-i face să
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
Băi, Titi, măi, ge norocoz ești, băi! Sile a blegat gu marfa la canibali, măi! Mbobo, un individ a cărui privire putea să te facă terci mai ceva decât un autobuz în viteză, crezând că Titi este reprezentantul fabricii de „cherestea” l-a cazat într-o colibă și i-a dat două însoțitoare tinere care aveau datoria sacră de a-i îndeplini orice dorință. Eee, Titi cam avea dorințe de tot felul însă cele două superbe creole nu l-au dezamăgit
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
i-a dat două însoțitoare tinere care aveau datoria sacră de a-i îndeplini orice dorință. Eee, Titi cam avea dorințe de tot felul însă cele două superbe creole nu l-au dezamăgit. Între timp Mbobo a plecat și, cu ajutorul „cherestelei” livrate, a adus la tăcere un trib învecinat. O tăcere cumva mormântală. Însă Titi era fericit și, încântat de norocul său, le făcea portrete celor două fete care se prăpădeau de râs când le priveau. Singurul lucru care-l rodea
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
că tânărul se numește Paul Alexa, că i s-au acordat toate îngrijirile necesare și că viața lui nu se mai afla în pericol. Mai târziu l-am vizitat și ne-am împrietenit. Era din Slatina, lucra la fabrica de cherestea din Pipera, niște derbedei au vrut să îi fure porofelul și unul dintre ei l-a lovit cu cuțitul. Îmi era foarte recunoscător că i-am salvat viața cum spunea el. Am continuat să îl vizitez, înainte de a i se
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364584_a_365913]
-
când a fost invadată Cehoslovacia pentru a pune capăt reformelor democratice, puse în practică de guvernul lui Alexander Dubček.]. Mi-a povestit cu lux de amănunte, cum Armata Roșie confundase niște magazii și depozite de materiale de construcție (var, ciment, cherestea, etc.), cu niște depozite strategice de armament și le-a ocupat cu tancurile, spunând că sunt spații strategice unde ei trebuie să-și gareze tancurile, camioanele și tehnica de luptă. Catedrala din centrul orașului, un monument impunător în stil gotic
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
rudele fetei, mișcare bine calculată, i-au întins o cursă pe Dunăre, cu puțin înainte de Baziaș. Ei bine, dragul meu, ceea ce s-a întâmplat acolo am văzut cu ochii mei. Mă oprisem să iau la remorcă un șlep încărcat cu cherestea pe care promisesem unui partener de afaceri să i-l urc până la Belgrad, stăteam în cabina remorcherului făcând pregătiri de plecare, când aud zgomot de motoare ambalate din amonte. Iarăși se iau la întrecere niște idioți, îmi spun, că aveau
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
filarmonicii sau șeful de la spitalul de urgențe. - Noi, la Cernăuți, declară doamna Gurnișt, eram în relații de prietenie cu conducerea. Nu are importanță cu care conducere, nu e cazul să vă explic. Soțul meu era responzabilul unui mare depozit de cherestea și de cherestea aveau nevoie toți oamenii importanți din regiune. Și cum o mână spală pe alta, noi eram foarte spălați, mai ales că toți apreciau faptul că Leopold nu vorbește în plus. - Tot așa eram apreciat și eu, intră
SCHIŢE UMORISTICE (95) – ŞEDINŢA LOCATARILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366986_a_368315]
-
de la spitalul de urgențe. - Noi, la Cernăuți, declară doamna Gurnișt, eram în relații de prietenie cu conducerea. Nu are importanță cu care conducere, nu e cazul să vă explic. Soțul meu era responzabilul unui mare depozit de cherestea și de cherestea aveau nevoie toți oamenii importanți din regiune. Și cum o mână spală pe alta, noi eram foarte spălați, mai ales că toți apreciau faptul că Leopold nu vorbește în plus. - Tot așa eram apreciat și eu, intră în discuție domnul
SCHIŢE UMORISTICE (95) – ŞEDINŢA LOCATARILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366986_a_368315]
-
și armata sovietică, alături de alte țări din Alianței Pactului de la Varșovia (cu excepția R.S.România), atunci când au ocupat abuziv Cehoslovacia . Mi-a povestit cu lux de amănunte, cum Armata Roșie confundase niște magazii și depozite de materiale de construcție (var, ciment, cherestea, etc.), cu niște depozite strategice de armament și le-a ocupat cu tancurile, spunând că sunt spații strategice unde ei trebuie să-și gareze tancurile, camioanele și tehnica de luptă. Catedrala din centrul orașului, un monument impunător în stil gotic
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
țigani în beci, i-a încuiat, le-a dat aurul, cărbuni și foc și până dimineața le-a tocat gălbenei de-un ban, de cinci și de zece. A și plecat la Ruși să ia marfă, deschide și depozit de cherestea și cârciumă! Omul ăsta are cap, nu ca noi care-am alergat toată viața după animale și-am muncit ca niște robi la sapă și la secere și nu ne-am ales cu nimic! Femeia stătu pe gânduri ce stătu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]