733 matches
-
din cei angajați lucrează în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le place la majoritatea celor angajați, dar nu sunt mulțumiți de salariul obținut. De asemenea, s-a constatat că jumătate din cei chestionați comunică greu cu auzitorii, iar un procent mare (peste 95%) nu au propria casă și nu sunt căsătoriți.
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
anterioare și este în prezent neancorat la cerințele unui învățământ european modern necesitând o schimbare majoră a întregului proces didactic. Având în vedere cele subliniate în rândurile precedente, am ajuns la concluzia că suprapunerea opiniilor studenților pe cele ale profesorilor chestionați determină o clară orientare spre teoretizarea conținutului programelor de predare a disciplinelor cu caracter practic din cadrul facultăților de educație fizică și sport. Drept care în lucrarea de față ne-am propus să elaborăm o nouă și modernă programă de studiu la
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
clasă ar trebui să fie capabili să emită judecăți de valoare bine argumentate referitoare la activitata didactică. Paticiparea activă și implicarea în luarea deciziilor poate, de asemenea, să conducă la dezvoltarea unor atitudini pozitive. Un alt aspect față de care cei chestionați și au manifestat preocuparea este lipsa timpului: a celui necesar pentru pregătirea activităților dar și a celui necesar desfășurării activităților didactice. Instrurea modulară ar fi o alternativă la actuala modalitate de organizare a timpului. În afara orelor obișnuite, de 50 de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
el răspunde: „Da”, acesta este volumul minim de informație, care nu nuanțează însă comunicarea); (2) redundanța acceptată (reprezintă volumul optim de informație, care nuanțează înțelesul mesajului și nu este atât de mare pentru a împiedica comunicarea; la aceeași întrebare, persoana chestionată poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot întâlni pe domnișoara Popescu” - observăm că avem același răspuns bazal „Da”, cu nuanțări care fac cele două răspunsuri să însemne lucruri total diferite); (3) redundanța
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de filtrare informațională). 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor tc "10.3. Normele de grup și conformarea membrilor " Într-o cercetare pe care am efectuat-o în legătură cu importanța conflictului în activitatea școlară (vezi capitolele 6-8), răspunsurile cadrelor didactice chestionate evidențiau că în grupurile școlare nu se pune suficient accent pe dezvoltarea unor norme de către membrii respectivelor grupuri (chiar dacă această dezvoltare a normelor ține și de degajarea unei anumite doze de conflict). În această cercetare, cadrele didactice chestionate răspundeau la
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cadrelor didactice chestionate evidențiau că în grupurile școlare nu se pune suficient accent pe dezvoltarea unor norme de către membrii respectivelor grupuri (chiar dacă această dezvoltare a normelor ține și de degajarea unei anumite doze de conflict). În această cercetare, cadrele didactice chestionate răspundeau la un item în proporție de 76,66% că au folosit în activitatea proprie la clasă conflictul de idei între elevi; la itemul următor, 67,3% răspundeau că apariția unui conflict puternic de idei între elevi reclamă întotdeauna intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nasturi, funcția tatălui se rezumă la aceea de a reprezenta un principiu de autoritate și de a agonisi câștiguri, limitându-ne la asemenea imagini sărace, nu vom ajunge departe în înțelegerea existenței și rosturilor constelației familiale. Cele mai multe dintre răspunsurile subiecților chestionați dovedesc o înțelegere realistă și matură a raporturilor și funcțiilor membrilor cuplului familial. Iată câteva dintre acestea: „Ambii soți trebuie să participe deopotrivă la treburile gospodărești, bineînțeles ținând seama de unele activități specifice soției, iar altele specifice soțului"; „Consider ca
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau dumneavoastră? Răspunsurile elevilor la cele trei întrebări au fost totalizate mai întâi pe clase, apoi în tabele sintetice pe întrebări, rezultatele fiind exprimate în cifre absolute și în procente. Din primul tabel se observă că, din cei 174 elevi chestionați, 84 (48,27%) preferă ca profesorul să li se adreseze după numele de familie; 60 elevi (34,49%) preferă modul de adresare după numele mic; 12,64% după numele de familie cu apelativul "elevul x". Foarte puțini elevi (3,45
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
li se adreseze cu apelativul "domnul x". Următoarea întrebare a căutat să sondeze opinia elevilor în legătură cu modurile de adresare care le displac, pe care nu le preferă. Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, foarte mulți elevi, 120 din cei 174 chestionați (68,98%) nu doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod de adresare nu este potrivit în relațiile profesor-elevi sau că uneori se folosește într-o formă ironică. Unui număr de 30 elevi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau comunicarea simbolică), fie instituționale (ca limba, educația, sistemele legale). Reprezentările sociale își au deci rădăcinile în taxonomii comune, în categorizări sau diferite themata. Cercetările invocate de Markova probează modul în care reprezentările sociale sunt „înrădăcinate” în viața individului. Subiecții chestionați manifestau o gândire opozițională exprimându-și dorința de a fi recunoscuți, de a li se accepta identitatea. Ei se situau, totdeauna, de partea „pozitivă”, considerând că „alții” nu merită să fie identificați pozitiv. Refuzau „recunoașterea socială” a altora. Revendicau partea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intervievați au insistat pe câteva aspecte dominante: coada, cu stresul și umilințele ce le implică, viața profesională, relațiile cu regimul. Nu vom întreprinde, pentru textul de față, o analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați și-au construit discursul. Dominantă e tema cozii, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață” în România ceaușistă - aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. El scrie: „În
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intervievate; „Am suferit traume fizice” - 2%; traume psihice - 20%; fizice și psihice- 58%. Vă simțiți vinovată de cele întâmplate? „Foarte mult” - a fost răspunsul ales de 20 de intervievate, „da” - 5, „doar în acel moment” - 11; „nu” - 14 (unele dintre chestionate, deși nu li se ceruseră precizări, au ținut să-și nuanțeze răspunsul cu justificarea că s-ar fi simțit vinovate dacă ar fi putut crește acei copii, altele au specificat că vinovați trebuie să fie socotiți în primul rând cei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victime ale represiunii ca grup, efectele presiunii noilor modele sau ale colectivității etc. În ceea ce privește situația de dinaintea momentului arestării politice, sunt menționate aspecte ca aspirațiile profesionale (40% dintre intervievați erau în curs de terminare a studiilor) și sociale neîndeplinite (30% dintre chestionați). De asemenea, circa 60% își declară apartenența la o organizație, alta decât cele comuniste, apartenență ce avea drept motiv patriotismul - 5 răspunsuri, opoziția față de cooperativizare - 3 răspunsuri, tradiția politică a familiei - 3 răspunsuri. Dintre cele 20 de persoane intervievate, 6
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și, implicit, a prețurilor la care sunt comercializate. Un produs este considerat „de calitate” atunci când oferă anumite performanțe la un nivel acceptabil al prețului. O asemenea orientare este agreată, potrivit sondajelor de opinie efectuate În Germania, de 17% din persoanele chestionate, care apreciază calitatea produselor În corelație directă cu prețurile de vânzare. e. În orientarea spre utilizator calitatea produsului reprezintă aptitudinea lui de a fi corespunzător pentru utilizare. Fiecare client are preferințe individuale. Acest punct de vedere este preferat de adepții
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de vizualizare, la strategii de deblocare a creativității. O anchetă întreprinsă de C. Schifirneț (1997), printre participanții la un seminar privind metodele educației adulților, indică următoarele preferințe ale celor cu experiență în domeniu: dialogul este preferat de 90% dintre cei chestionați; seminariile, discuțiile libere - de 79%; prezentarea de filme documentare - de 75%; demonstrațiile la locul de muncă - de 72%; expunerea - de 67%; mesele rotunde - de 63%; prezentarea de grafice, machete - de 56%; simpozioanele - de 55%; referatele - de 47%. Tema educației permanente
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
susținere pentru astfel de cursuri. Comentând această poziție, elevii au indicat că în școală sunt mai puține conflicte, iar cele care sunt se soluționează mai repede, astfel prevenindu-se consecințele mai grave. Este de remarcat că numai 15% din cei chestionați au participat la vreo sesiune de mediere în calitate de părți în conflict. Aceasta confirmă faptul că respectivele opinii aparțin mai mult unor observatori externi (adică unor persoane care nu au fost influențate prin participarea la mediere) și, de aceea probabil, reflectă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3130]
-
românesc vine dinspre studiile efectuate de Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior, care în 2009, în Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea calității în învățământul Superior, au relevat faptul că „în rândul cadrelor didactice chestionate părerea dominantă este aceea că învățământul superior românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Vestul Europei (59%)”<ref id=”2”>Lazăr Vlăsceanu, Marian Gabriel Hâncean, Bogdan Voicu, Claudiu Tufiș, Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fizic și social, determinându-le comportamentele și practicile; construcții socio-cognitive, constituind și un ghid pentru acțiune, În măsura În care implică un set de anticipări și așteptări ( Abric, 1994). Reprezentări sociale ale persoanelor cu deficiențe de auz. Studiu comparativ. Descrierea grupurilor de subiecți chestionați Au participat la investigație cadre didactice, barbați și femei, cu vârste cuprinse Între 25 și 60 de ani. Primul grup este format din 55 de subiecți, Învațători și profesori din cadrul Liceului Teoretic Vasile Alexandri Iași și Colegiului Național Octav Băncilă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În realizarea tabelului operațional am utilizat doar elementele care au depășit o anumită frecvență (au fost evocate de cel puțin cinci ori). După analiza prototipicalității (determinarea nucleului central) am realizat analiza pe categorii și analiza comparativă Între cele două grupuri chestionate. Discuții În interpretarea datelor am mers pe două direcții. Pe de o parte, am urmărit determinarea centraliății reprezentărilor sociale vizând persoanele cu deficiențe de auz, pe de altă parte am realizat o analiză comparativă a datelor obținute prin aplicarea tehnicii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al absolvenților, s-a realizat În colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute În urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți În sectorul privat); 33,33% din cei chestionați lucrează În specialitatea de pe diplomă; 40% din cei angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute În urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți În sectorul privat); 33,33% din cei chestionați lucrează În specialitatea de pe diplomă; 40% din cei angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În specialitatea de pe diplomă; 40% din cei angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând În sectorul privat. Un procent semnificativ
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând În sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează În specialitatea de pe
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând În sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează În specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]