308 matches
-
roșu, ale amurgului filtrat prin straturile vălurite, vechi, de mușiță, sedimentate și distribuite aleatoriu, în sfumato, pe luciul unicei ferestruici a odăiței. Ca niciodată, pe Avocat îl izbi nefiresc de puternic atmosfera, tușa accentuată și grea, dickensiană, mohorâtă, mată, din chițimie (maximum trei jumătate pe patru metri), sărăcia lucie și rânjită a ziarelor îngălbenite, lipite pe pereți pe post de tapet și în care erau înfipte (drept cuiere) cuie și piroane lungi, excrescențe ruginite în care spânzura spartan, etalată la bună
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
conferințe de O. Densusianu, C. Damianovici, D. Caracostea, I.F. Buricescu, N. Andrițoiu, O. Densusianu), București, Editura „Vieței nouă”, 1910 Densusianu, Ovid, Sufletul latin și literatura nouă, vol. I-II, Editura Casa Școalelor, București, 1922 Dicționar cronologic. Literatura română, coordonatori: I.C. Chițimia și Al. Dima, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979 Dicționarul esențial al scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, Editura Albatros, București, 2000 Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română/Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 Dobrescu, Caius, Modernitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un anumit fel receptarea folclorului, adică asimilarea lui în asemenea măsură încât cu mare greutate îi dibuim motivul și simbolistica. Astfel, în versurile citate de Ion Chițimia 6, nunta înseamnă moarte: "Și de nunta ta te gătim/ Fata mea te mărităm/ Cu pustiul negru lut". La Păunescu, strămoșii vor încerca un "Surâs de nuntă", frângând nunta. De aici și titlul explicabil "Ezitare": "Nunta pe care am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Dacia, 1973, pag. 224. 4 Petru Poantă, "Modalități lirice contemporane", Rom. Literară, nr. 49. 5 Una care a fost teribilă, dar plină de îndoială și neîmplinită și cea de astăzi, care presimte misterul, substratul perpetuat al nerealizării. 6 I. C. Chițimia ("Cântece funerare") din "Studii și cercetări de istorie literară și folclor", VIII, 1958. 7 Eugen Simion, "Orientări în literatura de azi", Editura Cartea Românească, 1974, pag. 184. 1 care, conform ideii lui T. Vianu, arată obiectele în devenire, în studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Eminescu, E.P.L., București, 1964. Călinescu, Matei, Aspecte literare, E.P.L., București, 1965. Călinescu, Al., Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Editura Albatros, București, 1976. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. Cheie-Pantea, Iosif, Eminescu și Leopardi, Editura Minerva, București, 1980. Chițimia, I.C., Probleme de bază ale literaturii române vechi, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972. Cimpoi, Mihai, Narcis și Hyperion: Eminescu, poet al ființei: poem critic, Editura Junimea, Iași, 1994.. Ciobanu, Nicolae, Incursiuni critice, Editura Facla, Timișoara, 1975. Ciobanu, Nicolae
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al literaturii române. A/B. C/D, Coordonator general: Eugen Simion. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004. ***, Dicționarul Scriitorilor Români, (A-C). Coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. ***, Dicționar cronologic. Literatura română. Coordonatori: I. C. Chițimia, Al. Dima, Autori: Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spineanu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. ***, Dicționar Antologie de istorie și teorie literară. Autorul proiectului și coordonator: Iurie Colesnic. Ediția a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1977, p. 27-32. Discuții. În: Anuar de lingvistică și istorie literară, 27, 1979-1980, p. 317-319. Colocviul Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane: Ion Istrate, Elvira Sorohan (p. 318), Al. Andriescu, Adrian Marino, Eugen Tudoran, Maria Platon, I.C. Chițimia, Nicolae Crețu, Dan Mănucă. SOROHAN, Elvira. Atmosferă și personaj în romanul istoric. În: Convorbiri literare, nov. 1980, nr. 11, p. 11. SOROHAN, Elvira. Convergențe culturale Heliade-Maiorescu. În: Cronica (Iași), 15 febr. 1980, nr. 7, p. 5. SOROHAN, Elvira. Refugiul în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
hrană, obținută direct de pe locurile proprii și cu „sudoarea frunții”. Laptele deținea prioritatea, conform prescriptelor mitice. Era considerat nutriment universal, pentru că i se atribuiau origini prestigioase ce vizau lumea aleasă și pacificatoare a zeilor. Ne-o spune foarte convingător Silvia Chițimia: „În mod firesc, alimentul magic va fi legat, într-un fel sau altul, de figurile Marii Zeițe, adoptate în diverse epoci și culturi tradiționale”. Și: ”Alăptat la sînul mamei, pruncul asimilează substanțialitatea lumii, esența ei vitală. Universul este pentru el
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
București, 1972. 3. Istorii literare Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești,1998. Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol I-II-III, Editura Minerva, București, 1973. Dicționar cronologic, Literatura română, coordonatori I. C. Chițimia, Al. Dima, autori: Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spineanu; Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. Ghițulescu, Mircea, Istoria dramaturgiei române contemporane, Editura Albatros, Bucuresti, 2000. Ghițulescu, Mircea, Istoria literaturii române. Dramaturgia, ediția
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 231. 218 Tudor Mușatescu, Scrieri, vol. VI, Proze, Editura Minerva, București, 1980, p. 205. 219 Dicționar cronologic, Literatura română, coordonatori I. C. Chițimia, Al. Dima, autori: Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spineanu, Editura științifică și enciclopedică, București, 1979, p. 374. 220 Vezi, de exemplu, articolul lui Mihail Sebastian Umor și comic, din Cuvântul, IV, nr.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o vizită la domiciliu. Îmi spune că se trage din ramura bizantină a principilor fanarioți ce l-au dat pe beiul de Samos. Se comportă foarte ceremonios cu mine, fără să fie disprețuitor. Merg la el acasă, stă Într-o chițimie la un demisol din strada Hristo Botev. Îmi arată (În)semnele familiei sale de șapte secole În urmă. Pipăi papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Parcă aveam lacăt la gură. Su pretexte asortate, dân cinci În cinci minute mă fâțâiam pă colidoru care duce În biro, care Zarlenga și Musante Își punea acolo furia cap la cap, fără baremi sinceritatea unei sudălmi: apoi mergeam la chițimia dă 0,60, repetând fără rușine: Bârfă! Bârfă! Oscurantiștii ăia, ocupați cu târnu lor dă cacealma, nici nu Îmi răspundea la aproponturi; da cu răbdarea treci marea. Limardo, care-și curăța unghiile cu dinții dă la peptănu lu Paiu Fioros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
10: Exley Îndesa pileală În depozit. Glasuri: Brava, băiatu’! Bud Barosanu’! Mutrele din spatele glasurilor: piezișe, rele. Exley Încă băga mare. Domnul Abstinent cu frica lui Dumnezeu. Bud goni pe coridor și Îl Încuie În debara. CAPITOLUL 5 Închis Într-o chițimie de doi metri pe doi. Fără geamuri, fără telefon, fără interfon. De pe rafturi se revărsau formulare, mopuri, mături. O chiuvetă Înfundată, plină cu votcă și rom. Ușa era armată cu oțel, iar amestecul de băuturi avea miros de vomă. Strigătele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
schimbă. Devine gânditor, închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei [Chițimia], un împărat și o împărăteasă își petreceau timpul rugându-se la Dumnezeu să le dea un prunc. Dorința li s-a împlinit după mulți ani: Dumnezeu le dăruiește o fiică, Luminioara, numită astfel, pentru frumusețea ei și, mai ales, fiindcă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
narativ: blestemul. "Uite, tata-al meu, fiind eu în pântecele mamii, m-a dat dracului. Ș-a venit ș-a făcut contract cu tata; la douăzăci de ani să vie să m-aducă-aici la Balta Verde." Și în Povestea florii soarelui [Chițimia] ni se relatează un caz asemănător celor de mai înainte. "Un împărat vestit care avea de toate - dar un lucru tot îi lipsea și-l ustura în suflet și pe el și pe împărăteasă: că nu aveau nici un prunc. Că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la urechi." f. Origini biblice Imaginarul popular are în centru nuclee desprinse din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon [Chițimia] prezintă cazul unei nașteri miraculoase. La poarta împăratului Filip trece "un doftor de copii" ("un astronom foarte învățat care știa tot"), care stabilește o singură condiție pentru ca împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
2001. [1981]. Cartojan, Nicolae. Istoria literaturii române vechi. Ed. Dan Simonescu și Dan Zamfirescu. București: Minerva, 1980. [1929-1938]. De Certeau, Michel. L'Écriture de l'histoire. Paris: Gallimard, 1975. Chélini, Jean. Histoire religieuse de l'occident médiéval. Paris: Hachette, 1991. Chițimia, I.C. și Stela Toma. Crestomație de literatură română veche. Vol. II. Cluj-Napoca: Dacia, 1989. Ciobanu, Nicolae. Între imaginar și fantastic în proza românească. București: Cartea Românească, 1987. Collingwood, George Robert. The Idea of History. Oxford: Oxford UP, 1994. [1946]. Coman
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
littéraires. Caietele Echinox 16 (2009), Cluj-Napoca. Moraru, Mihai și Cătălina Velculescu. Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Vol. I. Cărțile populare laice. București: Ed. Academiei, 1976 și 1978. ---. De nuptiis Mercurii et Philologiae. București: Ed. Fundației Culturale Române, 1997. ---. "Dioptra". Chițimia și Toma. 66-73. Morel, Philippe. Les grotesques. Les figures de l'imaginaire dans la peinture italienne de la fin de la Renaissance. Paris: Flammarion, 2001. Muchembled, Robert. Magia și vrăjitoria în Europa din evul mediu până astăzi. București: Humanitas, 1997. [1994] ---. Culture
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Obiect, principii, metodă, categorii”, „Folklore” (Londra), 1971; Bârlea, Ist. folc., 569-571; Max Lüthi, „Die dichterische Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
des Vereins für Volkskunde” (Berlin), 1896; Rosetti, Dicț. cont., 203; Encicl. rom., III, 1263-1264; S. Fl. Marian, „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Ibrăileanu, Opere, IV, 235-237; I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922 ; C. Brăi-loiu, Bocete din Oaș, București, 1953-1956 ; de asemeni multe alte culegeri semnate L Pop Reteganul, D. Stăncescu, I. C. Fundescu, G. Cătană, A. Gorovei etc. Recent au apărut cîteva ediții monumentale, pe genuri : C. Chițimia și Dan Simionescu, Cărțile populare în literatura românească, 2 vol., București, 1963;. Al. Amzulescu, Balade populare românești, 3 vol., București, 1964 ; Miorița, volum masiv cuprinzînd toate variantele baladei, ediție și note de A. Fochi, București, 1964, A. Bîrlea, Antologie de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Consultații școlare]. în: CPub, 1, dec. 1985, p. 4, în Ateneu, 22, nr. 12, 1985. [44] CHISCOP, Liviu. Geo Bogza: Dobrogea ! Dobrogea ! [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, iun. 1985, p. 6, în Ateneu, 22, nr. 11, 1985. [45] CHIȚIMIA, I.C., Sesiunea “Literatura populară și școală”.[Borca, Piatra-Neamț, 28-29 oct 1984]. în: BulSȘF, 1985, p. 171-172 [46] CIOLAC, MARINA, Aspecte ale exprimării scrise La copiii de vârstă școlară dintr-o comunitate rurală (Rezumat), SD, 31 32. [47] CIOLAC, MARINA, Elemente
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tătaru, Ștefan Năstăsescu, Constantin Popovici, Ploiești, [f.e.], 1987, 174 p. [36] BULETINUL Societății pe anul 1987. Comitetul de redacție: prof. Marica Angelescu, redactor principal; prof. univ. B. Cazacu, membru corespondent al Academiei R.S.România, Președintele SȘF; prof. dr. doc. I.C.Chițimia, vicepreședinte al SȘF; prof. dr. I. Hangiu, secretarul SȘF, redactor șef; prof. univ.dr. G. Mihăilă, vicepreședinte al SȘF. București, [f.e.], 1987, 192 p. [37] CADĂ, ELENA, Perfecționarea auzului fonematic și îmbogățirea vocabularului, RBed;. 36, nr. 2, 1987, 27 [v.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pas opinia de autoritate, folosind cu mare generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în 1 Istoria literaturii române. Studii, coordonator științific Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, Editura Academiei R.S.R., 1979 2 idem, p.265 3 Dicționar cronologic - Literatura română - coordonatori I.C.Chițimia, Al.Dima, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979 4 idem, p.649 115 marginile unui stil strict funcțional. Autorul monografiei nu-și îngăduie volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nr. 50, 16 decembrie, p. 1 136 Referințe critice În volume Mic dicționar - Scriitori români, coordonator Mircea Zaciu în colaborare cu M. Papahagi și A. Sasu, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978, pp. 443-446 Dicționar cronologic - Literatura română, coordonatori I. C. Chițimia, Al. Dima, București, Editura științifică și enciclopedică, 1979, p. 649 Istoria literaturii române - Studii, coordonator științific Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, p. 265 Muzeul Literaturii Române - Biblioteca Manuscriptum, Alte 13 Rotunde 13, prefață de Edgar Papu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]