229 matches
-
victimiză față de șa de către Parlamentul României. Acesta a reluat ideea că în mod normal ar trebui să iasă mai mulți alegători după refacerea listelor electorale. "Guvernul este într-o oareșcare belea", a spus Băsescu. Am văzut foarte mulți analiști, unii chiari profesori, foarte mulți ziariști, pricepuți de altfel, care preiau insistent instrucțiunile pe care le preiau prin Vocea Rusiei. Este lamentabil, dar în același timp educativ Aș vrea să adresez o rugăminte comentatorilor, pentru că au responsabilitatea respectării adevărului și a legilor
Traian Băsescu: Guvernul este într-o oareşcare belea () [Corola-journal/Journalistic/43130_a_44455]
-
a ajunge în învățământ și de a putea să se dedice scrisului, l-au deprins cu truda, l-au învățat să nu se dea bătut, să privească mereu mai departe. Marele noroc al vieții lui s-a numit Ann de Chiara, soția lui catolică, de origine italiană, care l-a secondat până la sfârșit și a înțeles că trebuie să-și asume partea ei din răbdarea și din meticulozitatea indispensabile pentru edificarea operei omului iubit. Nu l-a părăsit nici măcar atunci când repetatele
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
Daly"Daly, Mary, Social Exclusion as concept and Policy Template in the European Union, Working Paper Series #135, Center for European Studies, http://www.ces.fas.harvard.edu/publications/docs/ pdfs/xe "Daly"Daly135.pdf. xe "Daly"Daly, Mary; Saraceno, Chiara, 2002, „Social Exclusion and Gender Relations”, în Barbara Hobson, Jane Lewis, Birte Siim (ed.), Contested Concepts in Gender and Social Politics, Edward Elgar Publishing, UK. Directiva Consiliului 2000/43/ CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
nici un cuvânt nu-ți iasă, Cât sânt de slab și bolnav, acușa te ucid! Nu mă lăsa-ntîmplarea s-o-nsărcinez cu asta, Nu mă lăsa pustiul să-l fac un păzitor... O Roman! Roman! ce e viața omenească? Comedie eternă chiară sub masca morții, Mi-e greață, o, mi-e greață de ea - și totuși, Roman, Tot ce iubim în lume de viață e legat... Știi tu... privindu-i astăzi, privind pe Mihnea Sânger... Oh! îmi venea atuncea la genunchi să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tot ce aveai mai scump, adecă - el tăcu vro câteva mominte, luptîndu-se cu o emoțiune internă - adecă soția sa, urmă el, copilul său; ce e aceea care, când, bătut de loviturile sorții, îngenunchind înaintea sicriului, îți vine ca o rază chiară de lumină dintr-o lume mai bună, ce-ți lumină sufletul; sau acea șoptire blândă de mîngîiare și viață care vorbește inimei înghețate? Sufletul celei pe care o iubești îți împarte ceva din fericirea sa. Acuma veni și inspectorul cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
parte, a analizat reprezentările lui Iffland Bottiger în scrierea sa: Dezvoltarea jocului lui Iffland în 14 reprezintațiuni pe teatrul din Weimar. Lipsca, 1796, totuși opul întreg nu se bazează decât pe supozițiunea cea justă a conștiinței lui Iffland, celei foarte chiare și pătrunzătoare până-n minuțiozități, pe cari opul adică s-a-ncercat au o urmări cu esactitudine. Sânt o samă de zicale cari-au prins un fel de autoritate. Între acestea e și sentința cea adesea pronunțată cumcă Seydelmann ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Neincluse În capitolele de mai sus se află intervențiile pentru o gamă de afecțiuni ale sistemului nervos central, care reprezintă capitole importante În patologia neurochirurgicală: decompresiunea neurovasculara pentru nevralgia de trigemen și de hipoglos, decompresiunea fosei posterioare În malformația Arnold Chiari, tratamentul hidrocefaliei, patologia traumatica a sistemului nervos central (hematoame intracerebrale, subdurale, extradurale, fracturi cu înfundare ale scalpului, fracturi ale coloanei vertebrale șamd). Activitatea de cercetare Proiectele de cercetare importante s-au desfășurat ca parte integrantă a lucrărilor de doctorat În
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
este Încadrată În sfera activităților legale. Acest fapt nu Înseamnă Însă că ea nu mai există. Dimpotrivă, serviciile prostituatelor sunt mult mai accesibile decât s-ar putea crede, acest lucru datorându-se În mare măsură vizibilității frapante (Împinsă până la transparență, chiară a ,,ofertelor” de profil, promovate În cele mai diverse medii și ipostaze, de la clasicul trotuar la anunțuri explicite publicate În ziare sau pe site-uri special destinate acestui scop. Cu toate acestea, din punctul de vedere al statisticilor puse la
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mare parte din majoritatea elementelor cuprinse fiind cele din stilul de dans modern, multe din ele combinate cu scaunul, accesoriu folosit individual de fiecare în parte. Fondul muzical este alcătuit din 2 părți muzicale (melodii): prima parte fiind din melodia Chiara - What if we?″ și a doua melodie fiind ″We both reach for the gun″. La secțiunea dans tradițional echipa a prezentat un moment artistic arhaic, ’’Dansul moșilor’’, elevii fiind costumați în bluze populare din in și brâu, având capul acoperit
,,?nving?torii?? by Marieta Negru [Corola-publishinghouse/Journalistic/84369_a_85694]
-
Luke? Și ea de ce n‑o fi vrut să amâne întâlnirea? Adică, chiar nu vrea să‑l vadă? — Rebecca, cine te vopsește culoarea asta? zice Elinor brusc. — E... chiar a mea, zic, atingându‑mi cu un gest nervos o șuviță. — Chiara? mă îngână suspicios. Nu știu pe nimeni cu numele ăsta. Și la ce salon lucrează? O secundă sunt redusă la tăcere. — Îhm... păi... rostesc în cele din urmă. De fapt... eu... nu știu dacă ați auzit de el. E foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fire, mintea mai presus de minte, Ce destinul motănimei îl desfășură-nainte! Ah! atei, nu tem ei iadul ș-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Să-l scuipe oricare motan de treabă, Nu vedeți ce-nțelepciune e-n făptura voastră chiară? O motani fără de suflet! - La sgîriet el v-a dat ghiară Și la tors v-a dat mustețe - vreți să-l pipăiți cu laba? {EminescuOpI 49} Ii! ca în clondir se stinge căpețelul de lumina! Moșule, mergi de te culcă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt cari se pot în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt cari se pot în conștiință deosebi de cătră alte concepturi, altmintrelea de nu se pot deosebi sunt întunecoase, d[e] e[xemplu] de pot cu deosebi aurul de cătră alte metaluri, am concept chiar despre dânsul, altmintrelea va
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Manifestul pictorilor futuriști“ (25 martie 1910), „Manifestul autorilor dramatici“ (15 martie 1911), „Manifestul tehnic“ și „Manifestul muzicienilor“ (august 1912), inclusiv violent misoginul „Manifest al femeii“ (mai-iunie 1912); este, apoi, prezentat faimosul discurs antiromantic al lui Marinetti de la Veneția („Uccidiamo il chiaro della luna!”) și este rezumat procesul intentat la Milano în ianuarie 1911 (15 februarie-1 martie 1911), cu o declarație de solidaritate ca din partea „lumii civilizate”, față de poetul italian. În numărul din martie-aprilie 1912 este preluată o cronică din Mercure de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
până În prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Minerva, 1982, ediție și prefață de Al. Piru. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Editura Univers, 1995, traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin. Chiara, Pietro, Vita di Gabrielle D’Annunzio, Milano, Arnoldo Mondadori Editore, 1978. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, București, Editura Minerva, 1972. Cotruș, Ovidiu, Opera lui Mateiu I. Caragiale, București, Editura Minerva, 1977. Crăciun, Alexandra, Narcisismul și problemele reflectării, București, Editura Paideia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
precis de a-l sufoca prin vărsătură”, „Laurențiu Ulici are ochi urduroși de javră rănită”, cineva arată un „zîmbet subaltern de scatofag”, apar „sugaci descompuși”, „ministrul turcit al culturii” (aiasta-i o mare idee), „cu buricul dezgustător de gras”, multe chiară cu agiutoriul lui Dumnezeu nu Înțelegem, de se miră și cucoana, zice „mă mir că nu-ți sugi și degetul mare de la piciorul drept”, ce trebuință ar avea? Poate pentru că alții „sînt Înzestrați cu ventuză să sugă de să rupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înaltă și frumoasă” s-o beștelească pă prin gazetă, Îi zice dela obraz bucă-n sus, buci În jos, dară giaba Își zguduie dicționaru’ de limbă frumoasă cinste cui te-a scris, că văz că Florica nu știe că „bucă” chiară Înseamnă cuvânt frumos, cari desemnează aceia parte a trupului omenesc mult Îndrăgită de poiatici și de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima: „S-a lansat formula foarte la modă că a venit pe tancuri sovietice. Dar nu toți comuniștii români au folosit acest mijloc de locomoție”. Ecsemplu pentru locomoțiune fiindu chiară Bârlădeanu, carele nezăbavă vreme au intrat În Țara Românească cându pe gios, cându pitulat pe bicicletă, aprinsu deja spre mari lucrături economicești, cum stă scris și-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
puteam să-i...“ „E-te-te, drăcia dracului, da’ de ce te-ai dus să-l vezi?“ „Pentru că sunt Îndrăgostită de el!“ „Cât de Îndrăgostită?“ „Foarte!“ „Cât de foarte?“ „Aș fi În stare să-i fac chiar și un copil!“ „De ce «chiară, ce, nu poți să-l faci și cu altul?“ „Nu, numai cu el, vreau să scap de feciorie și să am un copil cu ochii verzi de la Mircea!“ „Păi și altele vor să scape de mâncărime...“ „Ești trivial!“ „Sunt, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Jacques Blanc, Libération, 25 mai 2001. - „À visage découvert, vivre au XXIe siècle”, Julie Lasterade, Libération, 2 septembrie 2001. - „Des garde-fous contre la cybersurveillance”, Olivier Zilbertin, dosar „Les nouvelles technologies”, Le Monde interactif, 3 octombrie 2001. - „Il gioco del Panopticon”, Chiara Somajni, Repubblica, 13 ianuarie 2002. - „Les nouveaux détecteurs de mensonge sondent les cerveaux”, Hervé Morin, Le Monde, 20 martie 2002. - „Les puces sous la peau pour communiquer”, Boca Raton, Libération, 12 mai 2002. - „Dosarul dosarelor”, Dilema, București, 20 decembrie 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și subtitlul Căsătoria Emiliei („Teseida di nozze d’Emilia”729). Emilia reprezintă o donna angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia, stella matutina”730; „e piș bella che rosa di verziere/ con lei veniva una chiara fantina,/ Emilia chiamata, al mio parere,/ d’Ipolita sorella picciolina”731; „rosa di spina”732; „bella piș che fresca rosa”733; „sempre cantando be’ versi d’amore/con angelica voce e lieto core”734 ; când o zărește, Arcita exclamă „Quest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
d’amore/con angelica voce e lieto core”734 ; când o zărește, Arcita exclamă „Quest’è di paradiso!”735 și o portretizează mai apoi: „— Qualunque dea nel cielo è piș bella,/ nel cospetto di lei parrebbe oscura;/ ell’è piș chiara che alcuna stella,/ né dicesi che mai bella figura/ fosse veduta tanto come quella;/ ver è che per la sua disaventura/ l’altrier morì Acate, a cui sposa/ esser doveva quella fresca rosa. —”736; „bella e graziosa”737; „col visaggio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
che alcuna stella,/ né dicesi che mai bella figura/ fosse veduta tanto come quella;/ ver è che per la sua disaventura/ l’altrier morì Acate, a cui sposa/ esser doveva quella fresca rosa. —”736; „bella e graziosa”737; „col visaggio chiaro”738; „dolce”739. Remarcăm că unele epitete sau comparații se repetă insistent, sărăcia procedeelor artistice fiind parcă și o marcă a lipsei unei personalități autentice a personajului feminin descris. Din păcate, Emilia rămâne izolată în perfecțiunea ei, acceptă tot ceea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trei picături din tine au căzut... / una de vin, / una de lapte / și alta de venin; / cel de-a băut laptele s-a săturat, / cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, / iar cel cu veninul a crăpat; / așa să chiară pociturile din post, / pân-ntr-o clipă să fie lecuit / și să rămâie ca pomul înflorit."316 Metamorfoză a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pachino, auzisem o dată cu L'infiorata di Noto52. Dar flori n-am văzut atunci, ci multe biserici, prea multe, zicea Marco... chiesa di San Francesco, del Santisimo Crocifisso, di Santa Maria del Carmelo, del Santissimo Salvatore, di San Domenico, di Santa Chiara, di San Pietro Martire, di San Michele Arcangelo, di San Egidio Vescovo, di Montevergine, di San Francesco d'Assisi o dell' Immacolata, di Sant'Agata, di Sant'Andrea Apostolo, di Sant'Antonio Abate, di Santa Caterina, di Santa Maria del
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]