316 matches
-
la orice mișcare a porții, nu a lătrat... „Uite că nici câinele nu a mai stat pe lângă casă!” A încercat ușa casei, dar era încuiată.” Unde o fi Maranda?” S-a așezat pe marginea prispei în bătaia soarelui mângâietor de chindie tomnatecă. A rezemat capul de dereg... Încercând să-și liniștească bătăile inimii, și a încrucișat brațele la piept. A rămas așa o bucată de vreme. În cele din urmă, a ațipit... Te-ai întors, Toadere? A tresărit ca mușcat de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dădea seama cum de a prins atâta drag de zeama din sticla primită de la Dochița... „Numai că la mijloc îi o vrăjitorie, că altfel nu-i” - gândea Toaibă, dar nu uita să bea din ea la vreme. Până luni pe la chindie, când să plece la târg la treaba lui, abia dacă a mai gustat o gură de rachiu. Maranda nu a prea băgat de seamă că Toader al ei nu a băut ca de obicei în cele două zile cât a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
două săptămâni, cât a durat examenul, cei doi nici n-au putut mânca, nici n-au putut dormi... Gândul la încercarea grea prin care trecea Gruia îi storcea de vlagă... În acea zi de toamnă, odată cu zâmbetul soarelui scăpătat spre chindie, a intrat pe poartă și Gruia, cu ochii arzând în orbite și cu o undă de bucurie pe obrazul supt... Maică-sa și taică-său au ieșit din casă ca vântul, cu ochii dilatați de curiozitate. Gruia a desfăcut brațele
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lângă mine? Unde-i măsuța cu cele trebuincioase scrisului aflate în fața mea?...Mă frec la ochi și îi redeschid... Mă aflu sub același stejar unde am stat - cine știe când - cu țiganca...În bătaia razelor piezișe ale soarelui aflat la chindie, zăresc o umbră... Caut să deslușesc mai bine cine-i. Cu greu îmi dau seama că este un călugăr bătrân ca și zidurile mănăstirii din preajmă. Șade cu mâinile încrucișate la piept și privește la mine. Nu-mi pot lua
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sufletul se desfată plăcut iar trupul se odihnește în liniște. Pentru prima oară vizitez acest sfânt lăcaș și aș dori să mai revin. Fericiți cei ce se străduiesc pentru păstrarea lui intactă. Semnătură indescifrabilă 17 iulie 1977 La vreme de chindie, unde istoria și-a scris cu sânge trecutul, coboară peste munți umbra lui Ștefan cel Mare pentru a întări trăinicia neamului românesc. Aici poți asculta cu respirația oprită glasul curat al clopotelor pe care nu-l poate imita nici o orchestră
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ultimele incursiuni au fost semnalate la sfârșitul secolului XVIII, când erau deja supuși Porții Otomane. Târgoviște - oraș atestat documentar în 1396; târgul a fost mai întâi reședință domnească și apoi a devenit capitala Țării Românești între 1403 și 1659. Turnul Chindiei datează din secolul XV, ca și Biserica Domnească. Aici s-au tipărit primele cărți din Țara Românească. În tabăra de lângă Târgoviște, Vlad Țepeș a făcu celebra incursiune de noapte în tabăra turcilor, conduși de Mahomed al II-lea (vezi sultan
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
față, cum se spune, ca-să ajungă vorba din gură în gură, că a zis grecul bine ați venit și haida să vorbiți cu turcu’, un pașă mare, pe nume Hamza. Și pe urmă am intrat în cetatea Giurgiului, cam pe la chindie, după ce mersesem aproape trei zile, dacă o punem la socoteală și pe cea în care am stat de la prânz până a doua zi în târg, la Măgurele. Am făcut conac și am risipit căruțele în cerc, cu fața spre cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-sa în ochi și spunea nu, mami, a fost o prostie, un băiat din cartier, de la scara cealaltă, știu că tanti Alina v-a spus tot felul, dar n-am lipsit decât într-o noapte, când am fost la o chindie cu mai mulți colegi, știu că a fost o greșeală și că n-am dat nici telefon, dar nimeni nu dădea și pe urmă se făcuse și târziu și mi-era frică pe străzi. Îi vedea cum se destind și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
roșu, de avea o undă fierbinte și un gust acrișor. Lăutarii își făceau treaba. Mitică trase din oblon la ceilalți și zise iar: Să-mi dai drumul la nămiaz, Să-ți aduc bătrân și breaz, Să-mi dai drumul la chindie, Să-ți aduc de-o herghelie. S-aduc tata cailor, Și muma cârlanilor... - Așa, candriule! Așa... făcea Sandu între două înghițituri. Guristul iar gungurea. Florea a pus laba pe masă: - Brava, ostreață! Halal de mă-ta de te-a făcut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ironică: țăranul de când cu electrificarea înțelege cum stau lucrurile pe planetă se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale de situația din cipru și liban pândește sateliții și le smulge aparatura electronică bă plozilor nu uitați bateriile solare să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole cu cârnăciori produsă la fetești bă dați în câini lumea e mică bă cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă hai dați-i zor cu porumbul că eu mă duc puțin pe lumea cealaltă adică a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
le smulge aparatura electronică”), în cea de-a doua parte își fac deodată simțită prezența indicii personali (de persoana I plural și singular, ca și de a II-a plural): „bă plozilor nu uitați bateriile solare/să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole/cu cârnăciori poduși la fetești...”. Acest aspect demonstrează înainte de toate că structura poetică a Georgicelor se caracterizează, la un prim nivel, printr-o evidentă flexibilitate și permisivitate (cum am putea interpreta altfel folosirea masivă a limbajului comun
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie, când soarele mai are de parcurs cale de vreo două lungimi de prăjină până la asfințit. Ajungeai stors de vlagă și rupt de foame. Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu multă sudoare, nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cadouri (4); dans (4); flori (4); nuntă (4); ocazie (4); veselă (4); acasă (3); băutură (3); beție (3); celebrare (3); fericită (3); iubire (3); oaspeți (3); relaxare (3); religie (3); religioasă (3); sfîntă (3); tradiție (3); biserică (2); casă (2); chindie (2); Dumnezeu (2); festival (2); onomastică (2); party (2); post (2); praznic (2); revelion (2); sfinți (2); soare (2); special (2); tristețe (2); zi de naștere (2); zi specială (2); zîmbet (2); 1 mai; 8 martie; activitate; acum; agitație; alcool
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după prânz, / Di la chindie, / Di după chindie, / Nu mai fulgera, / Nu mai înjunghia, / Lasă pe cutare / Curat și luminat, / Că-i de Dumnezeu lăsat, / Că mama lui cân` l-a năsscut / Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după prânz, / Di la chindie, / Di după chindie, / Nu mai fulgera, / Nu mai înjunghia, / Lasă pe cutare / Curat și luminat, / Că-i de Dumnezeu lăsat, / Că mama lui cân` l-a năsscut / Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te-nec. Șî voi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În forțele supranaturale, iar odată cu construirea primelor mici locuințe se ivesc practicile magice În unele caverne ce servesc drept incinte sacre. Sporadicele manifestări de artă magico mitologică se Întrevăd În figurine, picturi rupestre, semne: soare, brad, mână În peștera Gura Chindiei. Se dezvoltă o viață spirituală oglindită În artă: desene, gravuri, figurine din lut care reprezintă femei. „ O practică magică În legătură cu procesul producției vânătorești s-a Întâlnit și la noi În așezarea de la Buda; acolo, pe o Înălțime care domină valea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
țării, foarte frumos redactată pe puncte. „Scrisoarea la leat 7220, în luna Ghenarie în 13 zile.” (Del Chiaro adună la 1712 anul în care era, 5508 ca să verifice dacă data este corectă și constată că era). „Duminică la vreme de chindie, prealuminatul Io Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod, având prepus pentru niște lucruri ce le-au adus întâmplările vremii de s-au făcut, cum să se fi făcut cu învățătura și îndemnarea noastră, și fiind măria sa îndemnat de niște obraze mari bisericești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unul singur, Del Chiaro se îndreptă spre ușă și ieși din spătăria cea mică. Își dăduse seama că în spatele întregii urzeli stătea prințul Ștefan, care era singurul om conștient de amenințările ce primejduiau viața tatălui său. Ceasul din turn bătea chindia - adică orele patru; era cazul să se grăbească, fusese invitat la cină de către prinț și trebuia să-și revizuiască ținuta. Cum păși în odaia de primire - cea mare - a casei, Del Chiaro își dădu seama după încordarea celor doi oaspeți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tot ce se petrecea în casa lui. O clipă să poruncesc să înhame caii și mă întorc să vă arăt. Când prințul dispăru pe ușă, Del Chiaro se apropie de stolnic și i spuse în șoaptă: — Azi cu puțin înainte de chindie excelența sa (și aci făcu un gest cu capul spre ușă) mi-a înmânat ca să pun la păstrare o scrisoare a sfinției sale mitropolitul Antim prin care cere măriei sale să i se considere retrasă demisia ce a înaintat-o cu câteva zile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de sania domniei sale; din câteva cuvinte se înțeleseră asupra orei când va veni la casele marelui boier pentru a-l consulta. Sania, în chiuiturile stridente ale surugiilor, porni pe pârtia înghețată. În turnul corpului de gardă, ceasul lui vodă bătea chindia și chirurgul, atent, începea să-l consulte. — Domniile îndelungi, înălțimea ta, obosesc și pe domnitor, și pe credincioșii lui, și pe cei ce-l dușmănesc. E un fel de boală lungă care nu se mai termină... Sănătate de oțel, spuse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de scrisoarea grecului, nu crez să fie minciună. Se culcă peste macatul țesut din lânică seină și se propti în perinile brodate. — O să trimit vorbă măriei sale să dea de lucru la toți tălmacii și scribii în alte părți ca de pe la chindie să fii stăpân pe spătăria mică. Te duci ca să nu te vadă nimeni și te-ncui pe dinăuntru, te și zăvorăști. Cauți toate hârtiile domniei și le scoți pe cele care ar putea face bănuială asupra măriei sale că l-ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]