398 matches
-
Cimitirul Sf. Vineri din București. REFERIRI EXTRASE: -BURDEA, MARCEL, Cum am devenit pediatru, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași2000, vol. 104 , nr. 4 , p. 191-192 -MORARU, D., 100 de ani de învățământ universitar de pediatrie la Iași, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași-1998vol 102, nr.1-2, p.182 -ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Facultatea de Medicină (1879 - 1948), p. 119, 129, 130,146, 149, 166 -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
130,146, 149, 166 -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F.( 1948 - 1979). Iași, I.M.F.1979, p. 9, 21, 149.CHIPAIL, ASIA, Învățământul de pediatrie la Iași primii 65 de ani, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași, 2000, vol. 104, nr.1, p. 8 ARTICOLE: -BURDEA, MARCEL, O figură de seamă a pediatriei românești: ION NICOLAU la 100 de ani de la naștere, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Naț., Iași 1981, nr. 1, p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Iași primii 65 de ani, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași, 2000, vol. 104, nr.1, p. 8 ARTICOLE: -BURDEA, MARCEL, O figură de seamă a pediatriei românești: ION NICOLAU la 100 de ani de la naștere, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Naț., Iași 1981, nr. 1, p. 553 - 554 -GOLDIȘ, GH., Prof. dr. Ion Nicolau (1885 - 1964), Iași 2002, 2 p. mss (în arhiva autorului) NICULESCU, PETRE (1884-1944) MEDIC Prof. univ. dr. Petre Niculescu a condus timp de 12
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
REFERIRI EXTRASE: -DATCU, GEORGETA și DATCU, MIHAI DAN, Clinica I Medicală Cardiologică „C. I. Negoiță” 1881-2001, 120 de ani de existență, Iași 2001, p. 61-65 -MUNTEANU, MIRCEA, O personalitate a învățământului ieșean aproape uitată - prof. dr. Petruș Niculescu, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași, 2000, vol. 104, nr. 4, p. 185-189ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical la Iași Facultatea de Medicină (1879-1948), p. 63,117, 121, 146 OPREA, ARSENIE (1916-2002) MATEMATICIAN Dascăl și cercetător, conferențiarul universitar Arsenie Oprea a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
174, 177, 183 -ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol.I, Facultatea de Medicină, (1879 - 1948), Iași, I.M.F., 1979, p. 116 ARTICOLE: -LUCA, MARIANA, Profesor doctor docent Ernest Ungureanu (5 iulie 1912-13 iulie 2002), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.”, Iași-2002, vol 106, nr.3, p. 641-642 -UNGUREANU,VIORICA, Prof. dr. doc. Ernest Ungureanu (1912-2002), Iași, 2002, 3p. mss (în arhiva autorului).ROMANESCU, CONSTANTIN, Congresul internațional de parazitologie, „In memoriam prof. dr. Ernest M. Ungureanu”, „Ziarul de Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dar și numele lui Romulus după moarte; la Juvenal, Quirini gemini sunt Romulus și Remus, iar cu prefixul ex(în exterior, afară) s-a format Exquiliae sau Esquiliae, numele cartierului și al colinei (Esquiliae mons) din afara perimetrului vechii cetăți. Cf. chir „domn, stăpân”, chirie, chilie, iar pentru sensul prefixului: a chema, a contra față de a intra; slava are prepoziția k, ku, kăm „la, spre”. A se vedea și prepozițiile românești compuse: către, contra, față de între. Numai ieșind din gândirea tradițională putem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cărare, 102 cărăruică, 103 a căta, 194 către, 46 a se cățăra, 195 câț!, 194 ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98 cetate, 97 chef, 95 chei, 53 cheie, 53 a chema, 46 chilie, 46 chior, 44 chip, 95 chir, 46 chirie, 46 Chisău, 57 Chișarăi, 57 Chișcău, 57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acesteia la copii înaintea achiziționării limbajului poate avea consecințe serioase în planul dezvoltării psihice, cu deosebire asupra limbajului verbal. Limbajul verbal este principalul sistem de comunicare, este cel care reglează viața noastră de relatie, prin faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări în dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
bunuri imobile Și mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. Venitul rezultat din leasingul operațional trebuie recunoscut ca venit (în contul - Venituri din chiri) în contul de profit Și pierdere. Contabilitatea operațiunilor privind leasingul se ține cu ajutorul conturilor: 160 471 Operațiuni de leasing Și asimilate 4711 Creanțe din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale 4712 Creanțe din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
bunuri imobile Și mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. Venitul rezultat din leasingul operațional trebuie recunoscut ca venit (în contul - Venituri din chiri) în contul de profit Și pierdere. Contabilitatea operațiunilor privind leasingul se ține cu ajutorul conturilor: 160 471 Operațiuni de leasing Și asimilate 4711 Creanțe din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale 4712 Creanțe din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
Blanduziei și cu Ovidiu, când Grigore Manolescu era sărbătorit în Hamlet, când ștefan Iulian era copilul răsfățat al publicului. Iulian, actor de mare rasă, deși nu trecuse nici măcar clasele Conservatorului din București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
I.D. Roșianu, Al. Bacaloglu, M. Ivantoglu, C. Gheorghiu, G. Sisilica, I. Petrescu, M. Vulcănescu, Gr. C. Mano, P. Pencovici, Al. Stăncescu, membri; Societatea Ajutorul clerului român, str. Silvestru; Comitet: preot N. Pestreanu, președinte; preot șt. Călinescu, preot P. Constantinescu, vicepreședinți; Chir. G. Bidoianu, diacon, O. Mușuleanu, secretari; preot T.R. Arbăreanu, casier; Societatea ecvestră română: președinte, general I. Em. Florescu; Societatea pentru Fabrica de hârtie, fabrica la Bacău, sediul la București, str. Calvină, 3; Consiliul de administrație: colonel Alcaz, președinte; C. Porumbaru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de-ar fi fost o scânteie de amor în ea, s-o iau cu mine s-o fac nevasta mea. Inima mea era însetată de iubire și, ca cel ce se îneacă, îmi plăcea să mă țin de-un pai chir Noaptea era cam ploioasă și norii zburau negri prin cer și numai prin rupturile lor groase se vedea câteodată luna. Am luat o laternă mică cu mine și, ieșind pe strade de, am început a le străbate în plesnetul cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
deja-i neagră pictura, din pricina minăului, ai grijă să nu te înșele la cântar, trebuie să te înveți și tu să cumperi culorile, la amiază să fii înapoi, să nu caști gura prin bâlci la drăcoveniile nemțești și-ntreabă de chir Costachie, numai de la el să cumperi, spune-i că ești băiat de-al meu, auzi, mă!? eu aveam și-o iconiță în buzunarul larg al vestonului, e făcută de mine, o duc la bâlci s-o vând și-mi iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mi le trimită cât mai curând, căci avem nevoie de ele pentru nunta pe care preaînaltul nostru domn o pregătește surorii sale, și să le avem gata până la lăsatul secului. Te mai rugăm să rogi din partea noastră pe preacinstitul cumnat chir Scarlatachi pentru brățarele de diamant, ca să facă rost să mi le trimită și pe aceste cât mai curând, o dată cu pontalele. Pe lângă aceste, să ne mai trimită domnia sa și un serasir, a cărui bătătură să fie de aur alb, iar urzeala
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în formularele epistolare. Chiar atunci când tonul, limbajul și stilul sunt familiale, ca în scrisoarea Anei Racoviță (am citat și mai sus din acest text) către verișoara ei stanbulistă Victoria Ruset („Te mai rugăm să rogi din partea noastră pe preacinstitul cumnat chir Scarlatachi pentru brățarele de diamant, ca să facă rost să mi le trimită și pe aceste cât mai curând...”), nu putem fi siguri că trăsăturile acestea aparțin dictării pe care o asculta logofătul ce scria epistola. de cele mai multe ori „privatul” scrisorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din țară cu o „ocazie” oficială - „cap al familiei” era acum în „stara postelniceasa”, jupâneasa Elina -, un cortegiu bine securizat ducea la Adrianopol „poclonul haraciului”, tânărul Cantacuzino își vede de ale lui și începe „tare spudia cărții”, la Constantinopol cu chir Dionisie (care va muri, însă, peste un an și elevul va trece în ascultarea lui Gherasim Cretanul, nimeni altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
faptul că identitatea monahiei Platonida era cunoscută contemporanilor - (trad.): „A răposat roaba lui Dumnezeu, doamna Platonida monahia, și s-a săvârșit în Sibiu în anul 7062 [1554] luna ianuarie 30 zile; și după 2 ani a adus-o preasfințitul mitropolit chir Anania”582 - și că le va fi știută și urmașilor. Pregătindu-și singure mormintele (așa cum a făcut Caplea, văduva marelui spătar Dragomir, aflată la Brașov prin 1545-1546, care a poruncit să i se lucreze piatra de mormânt de la Schitul Verbia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și valedictio („Cela ce ești cu mila și cu darul lui Dumnezeu ales și pus înaintea noastră, de ne luminezi și ne strălucești cu razele soarelui, ca să ne arăți și să ne înveți calea lui Dumnezeu și nouo, preaiubite părinte, chir vlădico Macarie; așijderea și voi, părinți, carii sânteți cu acéiași milă a aceluiași Dumnezeu aleși, și egumeni din sfintele mănăstiri lavre 614, și pentru dragostea lui Hristos ați lăsat hrana veacului acestuia și ați pohtit să dobândiți fața lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu mare cinste și cu multă jale dă norodu, păcum Măriia Sa au pohtit, pentru vecinica pomenire” (Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1907; Mateiu Voileanu, Cuvântări ocasionale, Sibiu, 1902. 611. Ioan Zoba din Vinț, op. cit., p. 137. 612. Vezi Gabriel Ștrempel, în Antim Ivireanul, Opere, Editura Minerva, București, 1972, p. XLIX. 613. Titlul întreg al compunerii este: Cartea lui Neagoe Voievod cătră chir Vlădica Macarie și cătră alți egumeni și ieromonahi și preoți și cătră tot clirosul, când au îngropat a doua oară, în mănăstire la Argeș, oasele mume-sei, Doamnei Neagăi, și ale coconilor lui, Petru voievod, și Ioan voievod, și a Doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare” etc. Particularitatea de pronunție e semnalată și chiar explicată în note: Chir Simplițian constată că „de cînd au început țiganul Drăghiciu a vorbi, cu totul altă voroavă sau chip de-a vorbire întrebuințază, precum: ahaia, ahastă, hie ș.a.”. Mitru Perea îl lămurește: „de vreme ce arată cum au vorbit țiganii, trebuie să arete și
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
Ioan Damaschinul valorează ei singuri cât o întreagă cultură 51. Puține pagini ale literaturii mondiale sunt pătrunse de patosul și zelul misionar greu egalabil pe care-l aflăm în operele Sfântului Vasile cel Mare, Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Chir ozie, Sfântului Niceta de Remesiana, Fericitului Ieronim, Fericitului Augustin etc. Literatura patristică a influențat serios literatura Evului Mediu, care, în diferite privințe, nu e decât o sistematizare sau un comentariu al celei patristice, mai ales în Răsărit. Părinții au influențat
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
scrise, formulele de adresare devin mărci ale oralității simulate. În 1887, Lazăr Șăineanu scria, în Încercarea sa asupra semasiologiei limbii române, despre "soarta tragică a titulaturei străine la români", observând învechirea și devalorizarea unor termeni de adresare reverențioasă (jupâne, cocoane, chir, musiu...). Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), descria folosirile colocviale și variantele stilistice ale unor termeni uzuali (dom', domnu') etc. Magdalena Vulpe a descris sistematic tipologia formulelor de adresare actuale, mai ales din sistemul popular (termeni generici, termeni care
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
dați seama cît de accentuată este, gîndiți-vă doar că salvarea fetiței se produce printr-un accident feroviar de proporții. Chiar dacă m-am limitat la a scrie doar despre două, selecția peliculelor merită caracterizată în cel puțin tot două cuvinte: Go Chiri! n
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]