1,205 matches
-
sârbă și croată (vezi Limba sârbă. Corespondență scriere-pronunțare), având în plus două litere pentru redarea celor două consoane specifice. În alfabetul latin, acestea sunt Ś și Ź, luate din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le corespund Ć, respectiv З́. Admițându-se dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se admite și scrierea acestora cu sj (chirilic сj), respectiv zj (chirilic зj). Că în sârbă, numele proprii străine se transcriu de regulă fonetic
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
Ś și Ź, luate din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le corespund Ć, respectiv З́. Admițându-se dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se admite și scrierea acestora cu sj (chirilic сj), respectiv zj (chirilic зj). Că în sârbă, numele proprii străine se transcriu de regulă fonetic și cu alfabetul latin, în afară de folosirea lor în traficul poștal. În unele cazuri, când se consideră necesar, de exemplu pe hărți, pot fi scrise
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le corespund Ć, respectiv З́. Admițându-se dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se admite și scrierea acestora cu sj (chirilic сj), respectiv zj (chirilic зj). Că în sârbă, numele proprii străine se transcriu de regulă fonetic și cu alfabetul latin, în afară de folosirea lor în traficul poștal. În unele cazuri, când se consideră necesar, de exemplu pe hărți, pot fi scrise împreună și fonetic, si
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
cu alfabetul latin, în afară de folosirea lor în traficul poștal. În unele cazuri, când se consideră necesar, de exemplu pe hărți, pot fi scrise împreună și fonetic, si ca în limba de origine, dacă aceasta folosește alfabetul latin sau pe cel chirilic. Morfologia și sintaxa limbii muntenegrene standard are doar câteva particularități față de standardele din restul diasistemului (vezi Limba sârbă. Gramatică). Unele forme specifice decurg din frecvență mai mare în muntenegreană a grupului "ije". Prin urmare, ca forme negative de indicativ prezent
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest sfânt hram dumnezeiesc s-a ridicat în slava și cinstea Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cu trudă de arhiepiscopul și mitropolitul Chir Ștefan. S-a zidit din
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
proprietarul moșiei Ștefănești. Reparațiile au fost efectuate în exterior și în interior, ceea ce presupune efectuarea unei simple zugrăveli sau poate chiar pictarea lui. Deasupra intrării în biserică de pe latura sudică a fost amplasată o inscripție în limba română cu caractere chirilice, având următorul cuprins: "„Această sf(â)ntă besearică ce să numește hramul Prepadoamna Parascheva fiind veache și stricată și rămăind toată moșie tărgului Ștefăneștii supt stăpănire dum[nealui] Costandin Păladi vel vo[rnic], au binevoit de au merimetisito cu toată
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
(n. 29 noiembrie 1868, Rusia; d. 21 august 1938, Iaroslav) este un arhiepiscop ortodox rus, care a suferit martiriul pentru credința creștină în închisorile din Uniunea Sovietică în timpul persecuției anticreștine din perioada lui Stalin. Arhiepiscopul (în alfabetul chirilic: Никодим Кротков) s-a născut la data de 29 noiembrie 1868, în familia unui preot din satul Pogreshino, raionul Seredskogo din gubernia Kostroma. A primit la botez numele de Nikolai Vasilievici Krotkov. În anul 1889 a absolvit Seminarul Teologic din
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
de stejar. Biserica de lemn a fost înălțată în anul 1780 „pe loc” din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Bașotă. Pe grinda peretelui despărțitor dintre naos și pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "„Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi și a Catrinii ci-amu ținutu pe reposatu Marie fata banului Constandinu Bașotă și a Saftii amu făcutu și al doile biserică aceasta în moșia
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
la facultatea de litere și filosofie, a cărei cursuri le-a urmat între 1908 și 1912. În această perioadă a colaborat la revista „Viața românească”, în care a publicat “Scrisorile din Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chișinău, cu caractere chirilice, „Pilde și novele”, prima carte literară din Basarabia, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiță geografică”. Revenit la Chișinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri și cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul „Cuvânt moldovenesc”, al cărui director a fost. În scrierile sale
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
controlului de stat; dar, de fapt, statul a continuat să ofere minimul necesar turkmenilor. Niiazov a așezat la loc de mare cinste cultura și a încercat să adapteze o nouă cultură națională în Turkmenistan. A introdus alfabetul latin în locul celui chirilic și a proclamat limba turkmenă drept limbă de stat. A redenumit lunile anului și zilele săptămânii în funcție de cultul personalității sale. A difuzat "Ruhnama" („Cartea Sufletului”), cartea pe care a scris-o, ca fiind cartea sfântă a națiunii. era un conducător
Saparmurat Niiazov () [Corola-website/Science/316130_a_317459]
-
Niiazov a declarat, de altfel: „Cel care va citi de trei ori "Ruhnama" va găsi o bogăție spirituală, va deveni mai inteligent, va recunoaște existența divină și va merge direct în paradis”. Alfabetul limbii turkmene a fost schimbat: vechiul alfabet chirilic din perioada sovietică, asemănător cu cel folosit de limba rusă, a fost înlocuit cu cel latin apropiat de alfabetul turc, iar cărțile din perioada sovietică scrise în vechiul alfabet au fost interzise, fără a fi fost înlocuite cu lucrări noi
Saparmurat Niiazov () [Corola-website/Science/316130_a_317459]
-
mâna dreaptă. Deasupra lor, într-un câmp de raze, porumbelul sfânt întregește scena. Pe partea descendentă a calotei se observă cu greutate, din cauza stratului gros de fum care acoperă pictura, figurate „Cetele îngerești”, care constitute și tema inscripțiilor cu litere chirilice de pe bolta altarului. Într-un câmp dintre două scene se poate citi anul 1793, an care atestă momentul realizării picturii sfântului lăcaș. Alte inscripții sunt ilizibile din cauza stării accentuate de degradare a stratului pictural. Probabil la o operațiune de curățare
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
care Biserică Ortodoxă Română asigura preoți misionari pentru ocuparea locurilor vacante. În Constituția Republicii Șerbia ("Monitorul oficial al Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republică Șerbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Șerbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
care adoptă reglementări pentru executarea legilor și alte reglementări și acte generale ale Republicii Șerbia, a căror executare este încredințată Adunării precum și hotărâri și alte acte generale din sfera să de atribuții. În activitatea Adunării, concomitent cu limba sârbă (grafia chirilica și latină), în uz oficial sunt și limbile: maghiară, slovaca, română, ruteana și croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputații au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
află”". La momentul întocmirii catagrafiei de la 1810 bisericia era "„învelită cu fier”", adică a fost de la începutul ei acoperită cu tablă de fier. Din vremea unei reparații, se păstrează o însemnare pe peretele din dreapta intrării. Textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„1852 apr[ilie] 6 pop[a] Radu, meș[ter] Stoica Ion”". Tradiția locală reține că popa Radu este același cu cel menționat de catagrafia de la 1810, adică primul preot al bisericii, care avea în acea vreme
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul fruntar al pridvorului, chiar peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice, într-un stil hieratic, reține următoarele: "„Această sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie Caragia v[o]d[ă] [cu cheltu]eala și osteneala ro ... .eu Draguți”". În dreapta acesteia apare numele lui "„Dimitrie Boșneanu”". Pe dosul fruntarului, peste
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri numele și titlul fondatorului Palatului Potlogi: “Io [Eu/ salutare, etc.], K [Constantin], B [Brâncoveanu], V [Voievod]“. Curtea palatului este de formă
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
în Europa occidentală, unii chiar cu Vesalius. "De Humani Corporis Fabrică" a circulat pe teritoriul românesc până la începutul secolului XX. În 1843 Nicolae Kretzulescu publică, ajutat de Carol Davila, un „"Manual de anatomie descriptiva"“, în limba română, dar cu caractere chirilice. În aceeași perioadă, în Transilvania și prin Banat se bucură de o largă circulație „"Antropologhia sau scurtă arătare despre om și însușirile sale"“, editata în 1830 la Buda, în limba română, dar tot cu litere chirilice. În 1855, Carol Davila
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
română, dar cu caractere chirilice. În aceeași perioadă, în Transilvania și prin Banat se bucură de o largă circulație „"Antropologhia sau scurtă arătare despre om și însușirile sale"“, editata în 1830 la Buda, în limba română, dar tot cu litere chirilice. În 1855, Carol Davila înființează, cu concursul domnitorului Barbu Știrbey, "„Școală de mică chirurgie“" sau "„de felceri“", de la Spitalul Oștirii. La Colțea, Carol Davila înființează prima bibliotecă medicală și un mic muzeu de anatomie. În 1869 "„Școală de mică chirurgie
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
este cel al fiului său Johann Benkner care este prezentat ca sprijinitor al scrierilor în limba română : "...mai bine a grăi cinci cuvinte cu înțeles decât 10 mie de cuvinte neînțelese în limbâ striinâ...". Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți: "Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului, dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Necșul din Câmpulung." De remarcat este faptul că forma limbii române folosite în scrisoare este
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
în observațiile sale lexicale asupra textului, că nu mai puțin de 175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme cu notarea unor sunete românești ca î și ă. Textul are unele particularități fonetice (în "ceale" , diftongul "ea" nu s-a redus încă la "e;" apare forma mai veche, "pre" a prepoziției "pe" provenit din latinescul "per
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
că italiană sau spaniolă și este bazată pe limbi romanice creole. LFN se scrie fonetic, fără neregularități și fără reguli specifice (ca acelea din franceză, unde de exemplu "ou" se citește ). LFN folosește 21 litere din alfabetul latin sau alfabetul chirilic și prezintă o legatura biunivoca între sunete și literele scrise, astfel încât nu vor exista cazuri că în limba engleză, unde două cuvinte scrise diferit se pot pronunța la fel ("night" - "knight") sau două cuvinte scrise identic se pot pronunța diferit
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
română, spaniolă, italiană, și franceză. Majoritatea consoanelor sunt pronunțate că în română, engleză, franceza (j este pronunțat că în franceză (că z în azure)), si x este pronunțat că s. Mai jos sunt literele din Lingua Franca Nova, formele în chirilic, greacă și în Alfabetul Fonetic Internațional (AFI). LFN are o ordine strictă în propoziții (spre deosebire de Esperanto și Interlingua). Ordinea generală este: O frază cu substantiv are această ordine: O frază cu verb are această ordine: Pentru a face plural la
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
un al doilea registru aflat în partea superioară, registru ce îi prezintă pe cei doisprezece apostoli. Așezați doi câte doi, în icoane late de aproximativ 43 cm și 68 cm înalte, cu marginea superioară rotunjită, cu numele înscrise cu caractere chirilice, apostolii stau de o parte și alta a lui Isus Hristos, redat în icoana centrală. Deasupra acestei icoane centrale este redată răstignirea Domnului Nostru Isus Hristos. Având dimensiuni ce conferă întregului edificiu proporții echilibrate, furnizând astfel privitorului o impresie plăcută, biserica nu
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]