641 matches
-
fals nobilă." Vizualizez muzica, dau pagina și îmi imaginez câți ani are ... Deloc plictisit, charmant chiar, poetul privește de la bun început în sufletul omului aflat la intersecția celor două ipostaze, liniștea realității și realitatea liniștii: "noi înșine ireale construcții / din chirpici cu lift pentru trăiri" (pronume de singurătate, pag.9 );”teatrul umbrelor de femeie iese din fabrici / blindatul verde al salubrității încarcă muniție / câinele satanist trece cu altă pisică în dinți/ niște plopi înghit negură și eliberează jazz / în scopuri care
SCURT TRATAT DESPRE SUNETE de MIOARA BĂLUŢĂ în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372284_a_373613]
-
pasă de sărmani, de toți aceia Ce-și plâng amarul, văduve, orfani, De cei ce nu mai au în ochi scânteia, Căci au pierdut-o prin troieni de ani. Îmi pasă de bolnavii din spitale, Bătrâni uitați în case de chirpici, De cei căzuți și părăsiți pe cale, De oropsiți, că-s mari sau că sunt mici. Calc apăsat, afară e-ntuneric, Aud cum țipă neaua sub pocioare În universul meu rotund, empiric, Cânt o cântare pentru lumea mare. Ea ne vorbește
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cum ar fi economicul, ideologicul, puterea. Investirea cu sens a unor materii semnificante specifice ambientului casnic ține de concretețea acestui spațiu discursiv și trebuie corelată cu realele „presiuni” ce vin permanent din afară. Una e să ai o casă din chirpici, alta e să deții o casă din piatră. Una e să ai o sumedenie de obiecte, alta e să duci dorul acestora. Ai În casă ceea ce ești, poți sau Îți permit ceilalți. Penuria financiară Îngustează confortul și „golește” casa de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe cele benefice. 4. Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă să se coacă la soare. Dar mai ales cărămidarii i-au influențat pe copii printr-o serie de practici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă să se coacă la soare. Dar mai ales cărămidarii i-au influențat pe copii printr-o serie de practici rituale și invocații magice de alungare a norilor. Am amintit deja de ritualul îngropării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secrete păzite cu strășnicie de către cărămidari, „pentru că [de s-ar afla] și-ar pierde puterea de a mai lega ploaia” (14, p. 480). Dar ce poate fi ținut ascuns de ochii curioși și fascinați ai copilului ? ! Procesul de fabricare a chirpicilor, mai ales coacerea lor la soare, reclama neapărat vreme frumoasă și însorită. Ploaia ar fi întârziat sau chiar ar fi compromis rezultatul muncii. În această situație, scopul principal al practicilor rituale și invocațiilor magice ale cărămidarilor era acela de „a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reclama neapărat vreme frumoasă și însorită. Ploaia ar fi întârziat sau chiar ar fi compromis rezultatul muncii. În această situație, scopul principal al practicilor rituale și invocațiilor magice ale cărămidarilor era acela de „a lega ploile” pe toată perioada coacerii chirpicilor (31). În aceste practici și incantații își au originea formulele recitative prin care copiii invocă soarele : Cărămidă lucitoare [udă], Dă, Doamne, să fie soare ; sau Cărămidă moale [necoaptă], Dă, Doamne, soare ; sau Cărămidă arzătoare [care trebuie arsă], Dă, Doamne, să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legare” a ploii : Cărămidă rea [necoaptă], Dă, Doamne, să stea [ploaia] ; Cărămidă veche, Dă, Doamne, să-ncete ; Cărămidă rece, Dă, Doamne, să plece ș.a.m.d. (11, p. 144 ; 13, p. 98 ; 40, p. 90). îndată ce procesul de coacere a chirpicilor era încheiat, ploaia putea fi „dezlegată” : Cărămidă nouă, Dă, Doamne, să plouă. Numărul disproporționat de mare al recitativelor de oprire a ploii și de invocare a Soarelui, față de cele de „dezlegare a ploii”, este simptomatic : scopul principal al practicilor rituale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erau construite dinainte de 1900, cele mai multe locuințe datând din perioada 1945-1970. În ce privește materialele de construcție, la recensământul din 1910, în Tălmăcel, 12,9% din case erau din piatră sau cărămidă, 0,5% erau din piatră și pământ, 2,2% erau din chirpici sau pământ și 85,8% din lemn. În același an, 22,7% din locuințe aveau acoperiș de țiglă și 77,3% acoperiș de șiță (Stahl, 2005: 40). Așadar, în trecut, materialul tradițional de construcție preferat era lemnul, însă începând cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnice sau rasiale, o mare parte a acestora fiind imigranți. Slum-urile și ghetourile se diferențiază, de asemenea, de așa-numitele shanty towns (bidonvilles sau favelas), prin faptul că locuitorii lor își construiesc locuințe improvizate, din tinichea, carton sau lemn, eventual chirpici, fără acces la apă potabilă, canalizare (condiții de viață inacceptabile). În ceea ce privește locația acestora depindea, în primul rând, de orientările pieței imobiliare: sunt vizate de fiecare dată zonele insalubre. În timp ce în SUA acestea se află în imediata vecinătate a centrelor comerciale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să are pământul în vederea însămînțării, trăgând după ele o creangă groasă cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mistreț, ceea ce i-a făcut să-și mărească mult câmpul cu cereale, pentru a le da nu numai boabele pe care le râșneau pentru pâine, dar și paiele pentru foc, pentru acoperișul caselor, adăpostul vitelor și pentru întărit cărămizile din chirpici. Așezarea are numai câteva case, cam câte degete sunt la amândouă mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții din paiantă sau chirpici sau vălătuci. Există și câteva case (3 observate de noi) cu etaj, tip vilă, finisate în proporție de 90% construite din fonduri obținute prin munca în străinătate. Foto 2. Casă cu acoperiș din stuf, Trifești Impresia generală este de soliditate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai degrabă ca o realizare personală decât ca pe una colectivă. Cele 1.100 de locuințe din comună sunt, în marea lor majoritate, formate din două camere cu un hol între ele (numit și sală sau tindă) și o bucătărie. Chirpiciul este materialul de construcție uzual. Se adaugă azbestul, de asemenea ieftin, dar și puțin performant. Dependințele au, în cele mai multe cazuri, un aspect de construcție provizorie, impresie întreținută și de aspectul degradat al acestora. În schimb, casele au în general un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
afară, că-ți veniră nora și nepoții! Un câine jigărit și costeliv lătra cu glas răgușit, făcându-și datoria din care își asigură hrana zilnică. După cum arăta, se pare că porția ce o primea era cam subțire. Casa era din chirpici și nu părea să aibă mai mult de două camere lânga care erau alipite câteva anexe, unde probabil, se păstrau obiecte necesare într-o gospodărie țărănească. Ușa casei s-a deschis și în cadrul ei a apărut o femeie de peste cincizeci
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
mult decât dornică să urce. Ce s-a Întâmplat În timp ce Desdemona era În pat: Prietena mătușii Lina, doamna Watson, a murit și, cu debusolarea pe care o aduce de obicei durerea, Sourmelina s-a hotărât să-și vândă casa de chirpici și să se mute Înapoi În nord, ca să fie aproape de familie. A sosit În Detroit În februarie 1972. Iarna părea mai rece decât Își amintea ea să fi fost vreodată. Mai grav, timpul petrecut În sud-est o schimbase. Cumva, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Babadag, Jurilovca și Sarichioi"2201. De asemenea, se făcea precizarea că "singura industrie locală sunt morile de vânt pentru măcinarea grânelor"2202. Privitor la localitățile județului Tulcea, se aprecia că "satele din județ sunt (...) frumoase, cu case mari (...) construite din chirpici"2203, în timp ce, "orașele din județul Tulcea, deși orașe mari, se prezintă, totuși, cu un aspect (...) oriental"2204. Pe de altă parte, "în orașe nu se vede nici un coș de fabrică, nici cel puțin o fabrică de transformat grânele în făină
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de păduri în patru din plășile județului"2617, prefectul județului Constanța aprecia că erau necesare acțiuni de plantare de arbori în satele din județ. Totodată, prefectul Scarlat Vârnav recomanda să nu mai fie permisă realizarea de către locuitori a gropilor pentru chirpici deoarece acestea deveneau o sursă de infecție. În același sens, Scarlat Vârnav aprecia că "e neapărată nevoie a obliga locuitorii să-și care gunoaiele afară din sat"2618. Cu excepția orașului Constanța, în județ mai existau spitale în orașele Cernavodă, Medgidia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
solii și la negustorii cu înfățișare ciudată care coborau pe mal unul după altul. Cei patru soli însoțiți de căpitan, de secund și de Velasco se îndreptară solemni spre fortăreața înconjurată de dealurile acoperite cu măslini. Fortăreața era construită din chirpici și împrejmuită de ziduri cu guri de ochit. În firidele din zid erau așezate ghivece modelate felurit în care se desfăceau mândre niște flori roșii ca focul. Trecură printr-o poartă păzită de ostași și ajunseră în grădina interioară. Împrejurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nici unchiul său și nici soția sa nu știau nimic? Gândul că trăia un vis îi copleși sufletul. În a zecea zi, pe la prânz, se zări un sat. Pe coasta muntelui erau împrăștiate ca boabele de orez niște case din chirpici și drept în mijloc se înălța clopotnița bisericii. Satul acela, îl arătă Velasco de pe cal, este pe placul Domnului. După spusele lui Velasco, satul era nou și fusese ridicat pentru băștinașii indieni. Sub îndrumarea unui preot spaniol, indienii învățau aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu părul împletit, gol până la brâu, sărind ca un animal de pe o stâncă pe alta. Convoiul se puse încet în mișcare. După ce înconjurară munții pleșuvi, văzură un șir de colibe cu acoperișurile arse din care mai rămăseseră doar pereții de chirpici. Pereții erau scorojiți, ca și când ar fi fost mistuiți de un foc năprasnic, iar copacii care mai rămăseseră în picioare erau goi și negri. Nu se vedea nici țipenie. — Voiam să vă duc până în satul Taxco, le spuse Velasco japonezilor uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sălbatice se preschimbară în ogoare neroditoare de porumb și în livezi de măslini, dar după o vreme locul acestora era din nou luat de deșertul plin de cactuși. Acolo unde erau ogoare se ridicau câteva colibe indiene cu pereți din chirpici și acoperișuri din frunze și ramuri de copac pe care se odihneau câțiva vulturi pleșuvi. Japonezii trecură prin câteva sate părăsite ale căror ziduri de piatră se mai zăreau încă pe dealurile presărate cu șuvițe subțiri de granit. Prin piețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
De cum au trecut cu chiu cu vai de dealurile mici din stânci de granit în după-amiaza celei de-a cincea zile de la plecarea lor din Puebla, sub ochii lor răsări o priveliște cu totul neașteptată. De jur împrejurul colibelor indiene făcute din chirpici era un crâng de pini, primii pe care îi vedeau în această țară, iar alături, se întindeau ogoare bine lucrate. Spre deosebire de pinii japonezi, aceștia erau dintr-un soi cu ace moi, dar erau tot pini. Oh! strigară japonezii într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]