610 matches
-
rari în această zonă, nu aveau cine știe ce avantaje cum ar fi dreptul la educație-școlarizare, rar chiar între boieri. Din această cauză nivelul intelectual mediu era cu mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
de pe Valea Jiului, dintre Bumbești și Livezeni, eroul epic nic-țic-uan, Măieruș, «nu voia să le spună că venise pe șantier cu muncă de răspundere, comandant, ca să nu strice farmecul acestei întâlniri. [...] Brigadierii se adunaseră în fața cantinei; zvârleau șepcile-n sus și chiuiau ca la nuntă» (p. 34). (3) Schița Moartea crâșmăriței (pp. 35 - 39) actanții formează un monstruos binom: bătrâna avară fără urmași direcți, Vronea, și nepotu-său, Ion Vasilici («Vronea purta banii în sân, într-o pungă mare, din piele de miel
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
iarnă, leneșii se instalează languroși pe sofa în fața televizorului care le derulează anul în retrospective ce ... din coadă au să sune, muzicienii dau concerte, protipendada organizează donații, cetele de tineri se organizează pentru planificarea petrecerilor ce bat la ușă, școlerii chiuie de bucurie în apropierea vacanței, cu gândul la cadourile de la Moșu´, bunicile tricotează, esteticienii întineresc pieile tăbăcite peste vară, gospodinele coc, prăjesc și fierb, religioșii merg la biserică... Unele lucruri par a fi la fel, peste tot în Europa. Încă
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
Și-nflori grădina toată, zău așa! - Da, smiorcăita de mă-sa... Baba, de...Mai plânge? - Păi, n-o lasă fie-sa, ca să nu mai plece... Uite-așa, bârfa plutea pe aripi de zvon și zbură cu viteza gândului, fluturând și chiuind prin toate urechile întâlnite în cale. Astfel că vestea ajunse rapid la urechile slujitorilor Primăverii. Toți se bucurară nespus de mult. Mai ales vrăjitorul Rază de Vis simți că acest eveniment îi oferă prilejul să joace din nou rolul principal
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
în căruțe frumos împodobite, cu coviltire de salcie înflorită, cu liliac și bujori pe la loitre, spițele roților cu brebenei și viorele , trase de căluți cu hamuri de mătase țintuite cu bujori, lalele și zambile. În căruțe, flăcăi și fete mari chiuiau și dansau în cântec de vioară și țambal. Întreba câte un bătrân mirat: - Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul uitat, revărsându-se în
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
nedescris. Căpitanul Zefir și soldații săi abia mai făceau față să mențină ordinea. Ce se întâmplase? O ceată de flăcăi, îmbrăcați ca Mărțișor, cu cămăși înflorate, cu pene de păun la pălărie, cu brâuri late, călări pe cai, cântau și chiuiau, zicând că ei merg la măritul Soare-Împărat să-i ceară pe mândra Primăvară ca să-i fie soțioară chipeșului Mărțișor, care-așteaptă cu mult dor... Iar la astă nuntă mare, să poftească mândrul Soare! Și dă-i chiote și pocnete de bici
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cavalerii lui Mărțișor. Așa mi-a spus unul. Dar eu nu i-am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Mărțișor râse, îl luă pe Norocel de mână și merse la poartă cu căpitanul Zefir. Căpitanul alergă la ceata vorniceilor: - Gata, flăcăi, împăratul vă primește, dar să fiți cuminți, să nu vă faceți de râs! Vorniceii unde nu începură să chiuie, lăutarii să cânte mai cu înverșunare și tot alaiul se îndreptă spre curtea Speranței. Dar aici intrară numai cei curajoși, ceilalți rămânând pe uliță. Când văzură împăratului așa de orbitoare, vorniceii pierdură curajul, căzură la pământ și nu mai îndrăzniră
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
le primiți cu sinceră bucurie, precis vă aduc fericire și noroc, așa cum are Mărțișor, zise Primăvara zâmbind. - Trăiască Mărțișor și mireasa lui, gingașa Primăvara! strigă vornicelul orator, care luă mâna prințesei și o puse în mâna lui Mărțișor. Ceilalți vornicei chiuiră, strigând și ei: - Trăiască mirii noștri cu multă fericire! Începură lăutarii să cânte mai cu foc, să rupă nu alta corzile viorilor și bețele țambalelor. Cântau „Hora Mărțișorului”. Acolo, în uliță, se prinseră cu toții în horă. Nici pe Soare-Împărat nu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
horă, suflând peste nuntași, cărora le agăța în piept mărțișoare strălucitoare. După ce se termină hora, tot alaiul de nuntă, în frunte cu Soare-Împărat și Speranța, cu Mărțișor și Primăvara, s-a îndreptat pe valea pârâului, spre lac, în poiană. Vorniceii chiuiau și pocneau din bice, iar tarafurile de lăutari cântau hore și sârbe. Un iepuraș isteț sări în fața Primăverii, care râse și-l întrebă: - Tu ce vrei, mă? - Vleau și eu mălsisoale! - Ce să faci cu ele? - Să le duc la
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cu drag pentru Împărăteasa Țării Lalelelor și soțului ei. Și păsărelele începură să cânte foarte frumos, cum nu cântaseră ele niciodată în Țara Lalelelor. Atunci Domnul, îngerii, oamenii și animalele făcură cerc în jurul lalelelor și începură să joace și să chiuie de mama focului. După o vreme, în toiul jocului și a veseliei, apăru Prințesa îmbrăcată într-o rochie albă, lungă și brodată cu lalele. Părul inelat auriu, obrajii roșii și ochii ei albaștri străluceau de frumusețe și de fericire. În spatele
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
și cum sa facă. Aranjă semnele de punctuație cum crezu dânsul de cuviință, coloră ce coloră, mai făcu puțină curățenie, când se auzi un ciocănit. -Intră! Dar nu o singura parte de vorbire intră, ci toate deodată, înghesuindu-se și chiuind. Mai intâi Adjectivul îl abordă pe Substantiv, fiindu-i vechi prieten. Îl complimentă și-l critică, îmbrățișându-l tare. -De ce n-ai venit la BAC? îl întrebă Adjectivul. -Nu m-au chemat profesorii. Cum a fost? -Greu, tare greu
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
priză. Cel mai mult îmi plăcea când sărea cel cu strigăturile. Unul din neamul Bălăcenilor. Dansatori vestiți, Bălăcenii ăștia!.. Unul era Ion...Altul, Didi...Bun era și tânărul Flori. Toți erau talentați. Dar, deodată auzeai: -Gata, bă! Hai la Brâu! Chiuiau cu toții: Hai la Brâu, la Brâu, la Brââu! Iuhuu! Jucau numai bărbații. Cu mâinile pe umerii celor de lângă ei sau, apucându-se de mijloc, făceau pași sprinteni în ritmul bărbătesc al melodiei. Lăutarii înviau și ei, dând forța necesară acestui
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
reculegere în cimitir. Cimitirul, mormântul, crucea, sunt sacramentalii. Parte din sfintele sacramente. O continuare a Sfintei Liturghii. O formă de evlavie populară, izvorâtă dintr-una din legile Bisericii, aceea de a-i cinsti pe cei morți! Cum? Dându-le băutură? Chiuind și dansând? Încingând certuri și uneori bătăi în toată regula? Fiindcă țiganii își aduc și arsenalele complete: cuțite, săbii, iatagane. Să fie, în caz de nevoie. Cine se duce în cimitir de Paștele Blajinilor are parte de spectacole gratuite, pe
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
azi, pentru ca mâine să rămână în urmă un cântec folcloric veritabil! Este un artist ivit din cununa străbună de flori și stele spirituale ale neamului românesc. I s-a dat versul și doina, ca să plângă tristețea omului, ori să-i chiuie veselia, într-o expresie rafinată, din veac în veac, să apere în acest fel, folclorul autentic amenințat să plece în bejenie, izgonit de măgăoaiele cu muzică de factură kitsch. Câteodată, în viață, ochii ei au vărsat un râu de lacrimi
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
că omul trăiește intens atunci când își arată emoțiile. Ele sunt podoaba lui, darul de la Dumnezeu, la care ți-e drag să privești, îmi spunea bunicul meu când îl întrebam de ce bocesc femeile, atât de jalnic, la o înmormântare sau de ce chiuie de răsună satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
scară mare se transferă la scară mică, în această fostă aerogară. Nevoia de apa și mâncare a celor de afară, nevoia după lucrurile de bază ale vieții, se repetă cu detalii șocante, la nivelul ostaticilor. “Buim într-acolo, ne lovim, chiuim, îngenunchem și scurmăm și noi, cu degetele anchilozate și unghiile rupte, prin teancuri de rufe nefolosite, truse de igiena intimă, cutii cu medicamente, jocuri electronice și pachețele în care alimentele perisabile sunt doar o masă de mucilagiu. Miroase a humus
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
seri Cu o bute și trei beri, Să vorbim în doi-trei peri, Să nu ne-mbătăm cu zer. Ai plecat de-a casă beat și-ai venit bătut , castrat, don”t miss it, fii mai atent, nea Vasile, coregent. Don Quijote chiuie, Ce rimează piuie, What the rock, lasă-l în bloc, Domn” profesor - ventriloc. Disco în the dancing floor, Furi și tu, eu nu mai nor, În sesiune mari magiștri Se ocupă cu nabiștii, Prea mult sex și armonie Pe această
CREAŢIA POEMULUI EPIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360272_a_361601]
-
a treia, chiar de-i mică, Zână e și-ți ciripește: - „Ia, voinice, și-mi petrece, Nu lăsa timpul să treacă!” Dinspre munte iarna rece Cerne fulgi de promoroacă. Murmur..., veselie ca la nuntă, Vorba abia acum se leagă: Unul chiuie, cere-o bătută..., Cine poate să-nțeleagă?! Vec ina mea se aprinde, Și-n călcâie poartă foc: Fuge-n horă de se prinde, Printre alți-și face loc. Pe un umăr, chelnărița, Mi se lasă din greșeală; Of, ce ochi
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoșii și părinții care ți-au dat viață. Tu nu ești rezultatul unui chef, chiar de proporția miilor de
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
și gândul că, uite, și la case mari se mai sparge țevăraia, îl înveselea teribil. Abia dacă băgă de seamă tropăitul unor cizme soldățești care păreau a se apropia de el. Când se uită în direcția zgomotului îi veni să chiuie de bucurie. Șase zdrahoni cu haine făcute din fâșii roșii, galbene și verzi, comandați de unul mai încruntat, se apropiau de el. Cei șase purtau niște halebarde de spaimă iar șeful o sabie scoasă din teacă. - Muică, iote gărzile elvețiene
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
fumează și ne luptăm pe un segment de piață prea mic. Doamnă mi-a răspuns, cu bucurie în glas, de fapt cu bucurie nedisimulată în glas: "sigur că avem locuri, de astăzi înainte suntem nefumători peste tot". După ce i-am chiuit în receptor și am adăugat că este o veste grozavă, ea mi-a confirmat că se bucură la rândul ei nespus. Și că, deși fumătoare cu state vechi, i-a fost mereu greu să stea atâtea ore în aerul ăla
Ultima noapte de război, întâia noapte de dragoste () [Corola-blog/BlogPost/338507_a_339836]
-
într-un luminiș la vedere, să se usuce la soare. Verzi și adânci sunt costișele și văile acestei coline. Potecile dintre vii conduc la pâlcuri năstrușnice de fete, îmbrăcate în culori țipătoare, ca s-o petreacă pe capră și să chiuiască până-n câmpie. Uneori mai apar șiruri de coșuri de fructe, dar nu urcă pe culme țăranii, ci le poartă acasă, în spinare, gârboviți, și se pierd printre frunze. Au prea multe de făcut și nu se duc să-l vadă
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
muzica și antren, pe o scenă festivă, care se termină cu un minut înainte de Anul Nou. Mulțimea începea și cântă în cor numărătoarea inversă a secundelor ultimului minut, si la secundă 0 începeau focurile de artificii. Eu stăteam muta, alții chiuiau, simțeai că uite așa se scurge timpul mereu, dar parcă, acum, cumva, îl opream din mers, capturând memoria clipei. Apoi același vuiet al mulțimii, acelasi excitment, cumv a în unison, din oameni complet diferiți, adunați acolo prin șansă. Trăiam momentul
Toronto – Celebrarea Anului Nou () [Corola-blog/BlogPost/339607_a_340936]