699 matches
-
an față de cea din pristol, confirmând încă o dată anul construcției). Singurele obiecte de cult păstrate sunt: masa sfântă, o lespede de piatră de formă pătrată (aproximativ 1 m), susținută de un picior de piatră, îngropat în pământ, în altar și chivotul de lemn, datat 1875, aflat pe masa din altar.
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt) din nișa proscomidiarului, relevă o
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
1784), cu un clopot mare, cu veșminte scumpe de la Veneția, precum și cu alte podoabe. Prin osteneala sa a fost adusă în biserica episcopală o mână din moaștele Sf. Mucenițe Chiriachi (de la Muntele Athos), care se păstrează și astăzi într-un chivot de argint aurit dăruit de generalul rus Pavel Kiseleff. În 1793, episcopul Veniamin Costachi (1792-1796) a reparat și pictat biserica episcopală. Cu acest prilej, a fost amplasată o pisanie cu următorul cuprins: ""+ Sau înnoit aciastă sfăntă bisărică de sfinție sa
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Sf. Mucenic Teodor Stratilat, Sf. Mucenic Ermin. Sf. Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir și Sf. Necunoscut. De asemenea în cadrul așezământului mănăstiresc este amenajat și un muzeu unde sunt expuse o scrie de obiecte de cult cu valoare de patrimoniu: icoane, chivote, sfinte vase, cruci, veșminte, cărți vechi și altele. Lângă biserică se află mormântul lui "Zoe Samourcassi", soția lui Alexandru Samurcaș, aflat și el sub aceeași lespede cu numele de " Alexandru Samourcassi". Lângă biserică se află și morminte ale unor membri
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el. "Bima" (podiumul de pe care
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el. "Bima" (podiumul de pe care se citește Tora) este situată în fața Chivotului, înconjurat de patru coloane din lemn fin sculptat, cu capiteluri compozite, pe care se află felinare.
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Ierusalim și Iordan , Editura Institutului Biblic, București, 1994, 126 p. • Icoana de la Nicula, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1994, 72 p. • Pavăza credinței , Editura Omniscop, Craiova, 1994, 220 p. • Țara Sfântă, arena operei mântuitoare , Editura Universal Dalsi, București, 1994, 288 p. • Monahismul, chivotul neamului românesc , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 88 p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George Pop, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, 160 p. • Mărturisirea nădejdii , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 220 p. • Împărăteasa cerului și Mama noastră , Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 1996
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
o parte, încât formează un "reposorium" occidental. Pe acest "reposorium" - pe care se află așternut epitaful - se pune artoforul („ciboriul”) conținând rezerva euharistică ce fuse sfințită cu un an înainte (în joia mare a anului trecut). În același timp în chivot se pune cutiuța cu noua rezervă euharistică, și anume agnețul sfințit în ziua însăși (și care urmează a fi dumicat în marțea paștilor). Tot în Joia Mare după liturghie, crucile și icoanle din biserică și mai ales de la iconostas se
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
liturghie, crucile și icoanle din biserică și mai ales de la iconostas se acoperă cu fașe violete sau negre. Încă o specificitate: în joia mare, după liturghie, preotul nu consumă ce rămâne în potir și nu spală potirul. Potirul rămâne în fața chivotului, iar în Vinerea Mare vor fi cuminecați bolnavii cu ceea ce ar fi rămas din joia mare. Utrenia sâmbetei mari se cântă în fața mesei "reposorium". Înainte de utrenia Învierii, se descoperă icoanele și crucile, și se sting toate luminile. Poporul așteaptă în curtea
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
a mesei, tămâind artoforul și fiind însoțit de acolitul cu lumânarea pascală la braț. După aceasta se face o procesiune de trei ori în jurul bisericii. În frunte merge icoana învierii, purtată de patru tinere, în chipul în care se purta chivotul legii în Primul Legământ. După icoană vine preotul cu artoforul în mâini, având la dreapta sa un acolit cu lumânarea pascală, iar la stânga un alt acolit, cu cădelnița și crucea. Cei trei sunt urmați de popor și prapori. Procesiunea fiind
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
porțile voastre, și va intra Împăratul Măririi!”. Acolitul întreabă: „Cine este Împăratul Măririi?”, șamd. După cele trei perechi de replici, se cântă troparul „Christos a înviat”, până ce toți sunt în biserică. Epitaful se așază pe altar, artoforul se bagă în chivot, și se trece la canonul sfântului Ioan din Damasc. Pentru sfințirea mâncărurilor și a coșurilor se sfințește apă nouă. Această sfințire a apei are o însemnătate deosebită. Înainte de introducerea ritului bizantin, apa se sfințea pentru botez, în noaptea de Paști
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află un tablou votiv pictat în anii 1875-1876 în care sunt reprezentați voievodul și Elena Doamna, ținând în mână chivotul bisericii. Biserica din tabloul votiv este construită din bârne așezate vertical, fără pridvor și cu o fereastră mare în treimea stângă și având un acoperiș din șindrilă, în patru ape. Cronica parohiei Rădășeni menționează numele următorilor slujitori: preoții Grigore Iordăchescu
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
un fragment de boltă (Maica Domnului în slavă înconjurată de scene din ciclul Patimilor și al Învierii Mântuitorului). La intrarea în naos, pe peretele de sud, este pictat tabloul votiv în care apar voievodul Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână. Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
mai mult, ei neocupându-se cu mineritul, ci cu tăiatul lemnelor și cu creșterea animalelor. Lemnele le vindeau la Cacova. A existat în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
care afirmă și explică legea lui Dumnezeu pentru Israel sub îndrumarea profeților. sau 1 Samuel începe cu o descriere a nașterii profetului Samuel și a modului în care Dumnezeu l-a ales pe el pe când era un băiat. Urmează povestea Chivotului care prezintă oprimarea Israelului de către filisteni și ungerea de către Samuel a lui Saul ca primul împărat al lui Israel. Dar Saul se dovedește nedemn și alegerea lui Dumnezeu este David, care-i învinge pe dușmanii Israelului și aduce Chivotul la
Cartea întâi a Regilor () [Corola-website/Science/323556_a_324885]
-
povestea Chivotului care prezintă oprimarea Israelului de către filisteni și ungerea de către Samuel a lui Saul ca primul împărat al lui Israel. Dar Saul se dovedește nedemn și alegerea lui Dumnezeu este David, care-i învinge pe dușmanii Israelului și aduce Chivotul la Ierusalim. Dumnezeu îi promite apoi lui David și succesorilor săi o dinastie veșnică. Dumnezeu pedepsește casa judecătorului și preotului Eli pentru nesocotirea, de către fiii săi, din lăcomie, a darurilor Domnului și pentru desfrânarea lor, dar și pe Eli, pentru că
Cartea întâi a Regilor () [Corola-website/Science/323556_a_324885]
-
pe aceștia, ci i-a cinstit pe fiii săi mai mult ca pe Dumnezeu. Fiii cei răi mor în lupta cu filistenii, împlinind proorocia Domnului. Eli moare la 98 de ani dintr-o căzătură, când află că filistenii au luat chivotul Domnului. Locul lui este luat de Samuel, fiul credincioasei Ana și a dreptului Elcana. Prooroc, preot și „judecător peste Israel până la sfârșitul vieții sale”, Samuel își conduce cu credință și dreptate poporul, reușind chiar să-l convingă să scoată din
Cartea întâi a Regilor () [Corola-website/Science/323556_a_324885]
-
între diferitele grupuri. Slujba nu a fost modernizată în întregime. Exista un cantor ("Hazzan") și un cor, dar sinagoga nu dispunea de orgă. Rabinul își ținea predica în limba germană și Tora era citită în fața credincioșilor și nu în direcția Chivotului (Aron HaKodesh). În 1867, evreii din Bucovina au obținut emanciparea deplină, mulți evrei hotărând să participe la elaborarea politicilor naționale și locale. Doi primari din Cernăuți au fost evrei, precum și cinci rectori ai universității. Evreii au ocupat o poziție importantă
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
Octombrie" (în ) . Clădirea nu mai are cupolă, foarte puține elemente amintind de clădirea inițială. Comunitatea evreilor i-a dat instrucțiuni precise lui Zachariewicz: sinagoga trebuia să fie orientată spre est și toți credincioșii trebuiau să aibă posibilitatea de a vedea Chivotul și altarul (bima) de la locul lor. În timpul construcției, comunitatea și-a schimbat opinia în ceea ce privește plafonul sălii de rugăciuni. Sala de rugăciuni trebuia să fie acoperită de o cupolă imensă în locul unui tavan din lemn, având în centrul său o cupolă
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
mari dimensiuni. Partea de vest este mai restrânsă decât partea de est. Pereții erau din cărămida tencuită. Fațada principală, unde se afla intrarea, era pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat chivotul, la est. Oamenii stăteau așezați în bănci la parter, în centrul sălii de rugăciuni, și erau cu fața spre Chivot, în timp ce femeile se aflau la balcoanele de la cele două etaje situate în colțurile de vest, nord și sud ale sălii
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
se afla intrarea, era pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat chivotul, la est. Oamenii stăteau așezați în bănci la parter, în centrul sălii de rugăciuni, și erau cu fața spre Chivot, în timp ce femeile se aflau la balcoanele de la cele două etaje situate în colțurile de vest, nord și sud ale sălii. Clădirea avea 39 metri lungime și 24 metri lățime. Cupola sa se ridica la înălțimea de 39 de metri. După
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
trei pe fiecare parte. Aceste arcuri formau un pătrat pe care se sprijinea octogonul cu patru arce oarbe în ogivă alternând cu patru coarne proeminente care susțineau un tambur cilindric cu 16 ferestre pe care se află cupola ușor curbată. Chivotul este amplasat în absida construită în perete. Acest spațiu ușor înălțat este separat de sală printr-un arc semicircular mare sprijinit pe fiecare parte de o coloana. Din sală în absidă sunt patru pași și la înălțimea sa ar trebui
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
coloana. Din sală în absidă sunt patru pași și la înălțimea sa ar trebui să se afle un pupitru orientat către credincioși pentru a servi ca "bima" (altar). Citirea Torei se făcea către credincioși așa cum se proceda în sinagogile neologe. Chivotul era format dintr-o structură de piatră în trei părți, în care secțiunea centrală, mai înaltă decât celelalte, de suprafață pătrată la sol, cuprindea chivotul pentru sulurile de Tora, la care se ajungea prin urcarea a trei trepte. Fațada avea
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]