543 matches
-
indiană în texte și studii, I, îngr. și pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; ed. îngr. și pref. Mircea Manta, Brașov, 1996. Repere bibliografice: Ștefan Cuciureanu, Theofil Simenschy, ALIL, t. XIX, 1968; Traian Diaconescu, Theofil Simenschy, AUI, lingvistică, t. XV, 1969; Cicerone Poghirc, Theofil Simenschy, „Studia et acta orientalia”, 1971, 8; Maftei, Personalități, II, 245-247; Mihai Drăgan, Theofil Simenschy, L, 1992, 6; Pavel Țugui, Profesorul Theofil Simenschy - adaos la portret, L, 1992, 15; Stelian Dumistrăcel, Theofil Simenschy, ALIL, secțiunea A, t. XXXIII
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
și editor. Este fiul Silviei Slușanschi (n. Procopovici), profesoară, și al lui Barbu Slușanschi, scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie, secția de filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, din 1973 e secretar științific al Asociației de Studii Orientale, iar
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
Papacostea), D. St. Petropol, S. Cohn-Ștefănești, Teodor Scarlat, V. Flueraș, Virgil Treboniu, Mihail I. Pricopie, G. Spina, George Demetru Pan, Ștefan Tita, Leon Feraru, Al. Voitin, Liviu Deleanu, V. Spiridonică, Vasile Dobrian, Emilian Bâcov, Elefterie Beoca, P. Florențiu, Jean Pascal, Cicerone Theodorescu, Ion Zaharia, Emil Vora, Emil Băicoianu, Constantin Andone. Cu proza sunt prezenți Tudor Teodorescu-Braniște (fragment din românul Băiatul popii), Virgiliu Monda (fragment din Testamentul domnișoarei Brebu), I. St. Ioachimescu, Eugen Relgis (Prieteniile lui Miron), Ion Pas (fragment din Tablouri
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
a doua serii, Reapărem, semnat cu numele revistei, subliniază unitatea de preocupări a inițiatorilor publicației, care iese din nou de sub tipar „în vremea războiului contra bolșevismului”. Sunt găzduite acum versuri de Al. A. Philippide, Tudor Arghezi, Aurel Tita, Otilia Cazimir, Cicerone Theodorescu, Mihai Codreanu, Mircea Dem. Rădulescu, Teodor Scarlat, C. Ignătescu, Const. Goran, George Gregorian, Fane George Pajiște, Șerban Bascovici ș.a. Un poet cultivat constant este Radu Gyr, colaborarea sa încetând odată cu evenimentele din august 1944. Tudor Arghezi scrie despre G.
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
străine”. Poezie semnează Lucian Blaga, S. C. Anderco, D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Stănescu, Lucian Valea, Dem. Gh. Nolla, Victor Măgură, Ion Caraion, Vintilă Horia, George Păun, Cornelia Buzdugan, I. V. Spiridon, Al. Popescu-Negură, Ilie Balea, Ionel Manițiu ș.a. Proză publică Mircea Petală, Cicerone Mucenic, V. Spiridonică, Vasile Gionea. Sectorul criticii literare e cel mai bine reprezentat: Octav Șuluțiu scrie articole de direcție și de estetică generală, Lucian Blaga oferă un fragment din volumul sub tipar Despre gândirea magică, iar Gh. Tulbure publică scrisorile
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
a doua a ziarului, care găzduiește, rând pe rând, rubricile „Literatura-Arta”, „Cultura”, „Cultura poporului”. Aici pot fi găsite articole nesemnate, precum Romanul sovietic, în care se admite, cu citate din Lenin, doctrina realismului socialist, ori de genul celui semnat de Cicerone Theodorescu și intitulat De la „turnul de fildeș” la „atelierul scriitorului”. Totuși, asemenea intervenții sau atitudinile programatice de pe aceeași poziție nu dețin întru totul întâietatea. T.p. publică și multe texte de calitate: poeme de Magda Isanos (Aștept anul unu, Munții lumii
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
Gane, Mircea Balteș, Andrei Radu, Mircea Șerbănescu, Sebastian Stâncă, Andrei Florea, Petronelei Negoșanu. Articole pe teme literare scriu Octav Șuluțiu, Ion Oana, D. Gherghinescu-Vania, Mircea Bogdan, V. Spiridonică, Lucian Valea, Ion Negoițescu, Ștefan Baciu, Mihail Chirnoagă, N. Albu, N. Comșa, Cicerone Mucenic, multi făcând în mod curent și cronici de întâmpinare la cărți ale lui Liviu Rebreanu, Ion Moldoveanu, Al. Popescu-Negură, G. Călinescu (Istoria literaturii de la origini până în prezent are parte de mai multe cronici defavorabile), Gh. Tulbure, Dem. Gh. Nolla
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
traduceri din operele lui N. V. Gogol, A. S. Pușkin, Vladimir Maiakovski, N. Gribaciov, Maxim Gorki, A. N. Ostrovski, Vladimir Kataev, Boris Gorbatov, Ilya Ehrenburg, Mihail Șolohov, A.P. Gaidar, Vândă Vasilevskaia. Printre traducători figurează Victor Kernbach, Ioanichie Olteanu, A.Toma, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu, Vladimir Colin, Virgil Teodorescu, Demostene Botez, Victor Tulbure, Romulus Vulpescu, Adrian Beldeanu. În 1954 Tudor Arghezi traduce două fabule din Krâlov, iar Maria Banuș versuri de Pușkin. Mai colaborează Petre Constantinescu-Iași, Nicolae Tăutu, Mihail Cosma, Niculae Stoian ș.a. M.
U.R.S.S. AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290321_a_291650]
-
publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul soarelui, Cu Topîrceanu în iarnă), Sașa Pană, Al. Andrițoiu, Cicerone Theodorescu, Veronica Porumbacu, Zaharia Stancu, Nina Cassian, Demostene Botez, Mioara Cremene, Virgil Carianopol, Aurel Felea, Negoiță Irimie, Mircea Pavelescu, Nicolae Țațomir, Ștefan Tita ș.a. Colaborează cu proză scurtă, texte umoristice și reportaje Valentin Silvestru, Constantin Chiriță, Nicuță Tănase, Ioachim Botez
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
scurte fragmente în proză și anecdote din umorul altor popoare, versuri de Vladimir Maiakovski, Victor Sivetidis, Arthur Morrison, în traducerea lui Tudor Arghezi, Valentin Deșliu, Miron Radu Paraschivescu, Tașcu Gheorghiu, Petre Solomon, Andrei Bantaș, Mircea Pavelescu, I. Ludo, Theodor Holban, Cicerone Theodorescu, a Rodicăi Tulbure. Începând din 1986, Laurențiu Ulici, Radu Călin Cristea și Radu G. Țeposu comentează textele primite cu poșta redacției, la rubrica „Doi critici vă așteaptă”. Printre criticii literari care colaborează la U. se mai numără Șerban Cioculescu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
materiale mai mult informative. Propunându-și să încurajeze tinerele talente, V.n. promovează nume recent afirmate în poezie (Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Ovidiu Caledoniu, Simion Stolnicu, Ion Th. Ilea), alături de altele, care ilustrează direcțiile lirice ale momentului (Radu Gyr, Octav Sargețiu, Cicerone Theodorescu). Apar și două interviuri, cu Mircea Eliade (dezbatere despre literatură, politică și gazetărie și despre admirația sa pentru geniul creator transilvănean ilustrat de Liviu Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea, Theodor Capidan, Leontin Jean Constantinescu, Nicolae Lupan, Teodor Onciulescu, Dumitru Nimigean. L. Cr.
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
mai ispititoare caracterele autenticității [...] pe tinerii prozatori de veritabilă esență”. Rubricile „Note”, „Vitrina”, „Zodiac” și „Galantar” reflectă, sub specia crochiului, evenimentele literare ale zilei, precum aparițiile de la Editura Cultura Națională, cuprind scurte articole în maniera criticii de receptare, iscălite de Cicerone Theodorescu, I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția de la Z.; se consemnează apreciativ activitatea editorului S. Ciornei, se combate literatura de salon și se comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica „Medalion”, susținută de
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
Medalion”, susținută de Lucian Boz, renunță la registrul detașat-ironic, predominant în atitudinea publicației, pentru a contura reușite portrete Hortensiei Papadat-Bengescu, lui Ion Vinea, Camil Baltazar și pentru Filip Corsa ori ca să omagieze centenarul bimensualului „Revue des deux mondes”. Versuri publică Cicerone Theodorescu, Eugen Ionescu, F. Aderca, Barbu Brezianu, Camil Petrescu, Eugen Titeanu, Virgil Gheorghiu, Horia Roman, Virgil Huzum, Scarlat Callimachi, Radu Boureanu, Ioan Georgescu, Simion Stolnicu, Andrei Tudor, Eugen Jebeleanu, Sandu Tudor, Isaiia Răcăciuni, V. Cristian, Horia Groza. Proză semnează I.
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
Eliade, Împotriva, 251-256; Mircea Iorgulescu, Contribuție de istorie literară, RL, 1993, 24; Ierunca, Subiect, 9-17; Romulus Vulcănescu, Un proiect obsedant, L, 1994, 7; Arșavir Acterian, Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Iași, 1994, 51-59; Marta Petreu, Mircea Vulcănescu, APF, 1995, 3-4; Cicerone Poghirc, Mircea Vulcănescu sau Conștiința românească fără complexe, CC, 1995, 3-4; Caraion, Tristețe, 91-95; Mircea Vulcănescu, MS, 1996, 1-2 (semnează Mihai Șora, Alexandru George, Șerban Cioculescu, Măriuca Vulcănescu, Ștefan J. Fay, Zaharia Balinca, Virgil Ierunca ș.a.); Arșavir Acterian, Portrete și
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
complexe, CC, 1995, 3-4; Caraion, Tristețe, 91-95; Mircea Vulcănescu, MS, 1996, 1-2 (semnează Mihai Șora, Alexandru George, Șerban Cioculescu, Măriuca Vulcănescu, Ștefan J. Fay, Zaharia Balinca, Virgil Ierunca ș.a.); Arșavir Acterian, Portrete și trei amintiri de pușcăriaș, București, 1996, 155-158; Cicerone Poghirc, Mircea Vulcănescu sau Seninătatea conștiinței, JL, 1997, 43-48; Marin Diaconu, O viziune asupra lumii, JL, 1997, 43-48; Dan C. Mihăilescu, Biblioplan de aprilie, „22”, 1997, 337; Emil Manu, Paradisul pierdut al lui Mircea Vulcănesu, ALA, 1997, 357; Dan C.
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
de Studii Clasice din RPR. Comitetul de redacție este alcătuit inițial din Al. Graur (redactor responsabil), Emil Condurachi, C. Daicoviciu, Gh. Guțu, D. M. Pippidi (redactor responsabil adjunct) și Iorgu Stoian (secretar). Ulterior mai fac parte din comitetul de redacție Cicerone Poghirc, Valentin Al. Georgescu, I. Fischer, Zoe Petre, Eugen Cizek, Andrei Avram, A. Barnea. Revista își propune să publice „lucrări de filologie propriu-zisă, de arheologie, de istorie veche, de filosofie, de istorie a dreptului, de metodica predării limbilor clasice, adresându
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
exegeze dedicate romanului latin, Florica Bechet studiază motivul prostiei în Satiriconul lui Petroniu (1989) și I. Fischer registrul și intensitatea muzicii în scena banchetului lui Trimalchio din aceeași scriere (1992-1994). Mai mulți interpreți identifică reminiscențe culturale antice în spațiul românesc: Cicerone Poghirc dă articolul Ecouri clasice în poezia lui Eminescu (1968), Maria Marinescu-Himu scrie studiile Romanul grec în literatura română (1965) și Plutarh în literatura română (1969), iar Gabriela Creția stabilește unele analogii între poezia vergiliană și folclorul românesc (1998-2000). Tudor
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
istorică în versuri, Vulturul (scrisă împreună cu Scarlat Froda și publicată în periodice), care elogiază figura și faptele lui Mihai Viteazul, a fost jucată în 1917 la Teatrul Național din Iași, cu C. Nottara în rolul principal. După ce a tradus biografia Cicerone de Lamartine (1941, cu ample adnotări), Balada închisorii din Reading de Oscar Wilde (1944, publicată împreună cu Corbul lui E.A. Poe), P. a realizat o Antologie de lirică universală, editată postum, în 2002, dând versiuni românești după numeroase poezii ale unor
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Dincolo de iubire și de moarte, București, 1915; Magdalena, București, 1915; ed. București, 1993; Strigoii, București, 1920; Spre fericire, București, 1921; ed. București, 1991; Visătorii, București, 1925; Se-aprind făcliile, București, 1935; Rug, I-II, București, 1943. Traduceri: Alphonse de Lamartine, Cicerone, București, 1941; ed. (Cicero), Timișoara, 1999; William Crookes, Nemurirea sufletului, București, 1942; Oscar Wilde, Balada închisorii din Reading, București, 1944; ed., București, 1993; Antologie de lirică universală, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 2002. Repere bibliografice: Dem. I. Theodorescu, „La
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
doine, colinde, strigături, descântece, obiceiuri de Crăciun). Alți colaboratori: Paul I. Papadopol, Dan Smântânescu, Gh. I. Neagu, Mia Frollo, V. Lainiceanu, Gallia Tudor, C. Goran, Șerban Cioculescu, I. Șiadbei, Al. Tzigara- Samurcaș, Romulus Demetrescu, D. Iamandi, Augustin Z. N. Pop, Cicerone Theodorescu, Ioan C. Filitti, Al. Iordan, Traian Topliceanu, George Baiculescu, Claudia Millian, Ștefan Popescu, Aurel Dinulescu, Al. Vasiliu, Eufrosina Dvoicenko, Emilia Șt. Milicescu, Mircea Tomescu, C. Fierăscu. Prin opțiunea pentru articolul și eseul de istorie literară bine documentat și prin
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
Ion Istrati, Otilia Cazimir, Leonard Gavriliu ș.a. Tudor Arghezi e inclus în sumar cu un medalion consacrat lui G. Ibrăileanu, Henri Dona scrie despre „libertatea artistului”, Savin Bratu despre cartea străină. Se fac cronici la volumele Cântec de galeră de Cicerone Theodorescu și Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc, în timp ce George Lesnea traduce din Pușkin. P. este o revistă tipică pentru perioada de tranziție de la literatura liberă din perioada interbelică la cea dirijată, cu mesaj. De altfel, după două numere
PYGMALION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289073_a_290402]
-
Pavelescu, N. Furcă, G. Ivașcu, Mihail Avramescu, Mihail Werner, Mihail Steriade, Horia Roman, Ion S. Radu, Ionel Marinescu, Dem. Bassarabeanu, Eugen Ionescu (Elegie hârtiei roz), Andrei Tudor, Ilariu Dobridor, Petre Strihan, Ioan Georgescu, C. I. Șicloveanu, Ion Pogan, Nelu Ivanovici, Cicerone Theodorescu, Liviu Deleanu, Eugen Constant, Emil Gulian. Proză semnează Cosma Damian, Octav Șuluțiu, Virgil Huzum, Mircea Damian, Alexe Robu, Traian Mateescu, C.N. Negoiță, Al. Sahia. Pe coperta fiecărui număr se reproduce o fotografie sau o caricatură a unor scriitori ca
RADICAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289088_a_290417]
-
Albă și Galeș. În închisoare, unde rămâne până în 1956, aflat în preajma numeroșilor intelectuali victime ale regimului comunist, devine un adevărat luptător pentru drepturile deținuților politici și, totodată, autor de versuri, difuzate oral. În 1980 emigrează în Franța. Va ajunge, alături de Cicerone Ionițoiu și alții, un luptător pentru cunoașterea în Occident a dramelor poporului român și a victimelor lagărului comunist. Membru fondator al Asociației Deținuților Anticomuniști Români, cu sediul la Paris, participă la manifestările organizate împotriva regimului dictatorial din România. Cartea Testamentul
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
nouă”, „Țara noastră”, „Funcționarul” și, în cele din urmă, la „Îndreptarea”, „Săptămâna CFR”, „Gluma”, pentru colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din boema de altădată”. Inițierea poetică a lui M. are drept cadru cenaclul lui Al. Macedonski, prieten și cicerone fiindu-i Mircea Demetriade. Debutul, probabil destul de precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]