338 matches
-
Rezultă că: realitatea lui Creangă este veridică, dar autorul o înfrumusețează, aruncând peste ea valul pur al mitului.Există însă și o altă viziune a lumii ăcu deosebire în "Povești""); sinteza acestei viziuni ne-o oferă Ochilă un soi de Ciclop autohtoncare, închizându-și unicul ochi, obține o oglindă răsturnată a realității: "copacii cu vârful în jos, vitele cu picioarele ân sus și oamenii umblând cu capul între umere".In această "lume pe dos" ăcum o numește Zoe Dumitrescu Bușulenga), esența
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
inclusiv în pagina cărților sale de istorie, unde vrea mereu să învie trecutul din câteva date cronicărești sau izvodite din documente, să ofere "icoane" desprinse din freamătul petrecerii lumii, aici stând farmecul să-i spunem "vizionar" al expresivității acestui prodigios ciclop al bibliotecilor. Creangă a reprezentat un argument în acest efort, atât prin verificarea unei ideologii construite din fiori naționali, cât și în pasiunea de a șlefui realități finite, obiectivate, decuplate de conjuncturi și fulgurații. Aproape uitată este o piesă de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
al aristocrației civile. Ei au fost foarte nemulțumiți de austeritatea și frugalitatea noului patriarh, care cerea să fie vândute obiectele de lux din Patriarhie, care refuza mesele copioase, totdeauna mânca singur și ducea, după spusa lui Paladie, o viață de ciclop. În privința cheltuielilor pentru episcop a considerat că se face risipă și a poruncit ca banii care erau de prisos să fie transferați la spital. Și pentru că era nevoie, el a construit mai multe spitale pe care le-a pus sub
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
doresc întoarcerea lui Odiseu, Atena și Telemah, Penelopa îl asculta pe cântărețul Femius, Plecarea lui Telemah, Telemah ajunge în cetatea Pylos, Jertfă în cinstea Atenei, Apariția lui Iftìmos în fața Penelopei, Zeus îl trimite pe Hermes la Calipso, Nausicaa, Pe insula Ciclopilor, Tărâmul morților, Sirenele Scila și Caribda, Spre insula soarelui etc. Aceste versiuni se încadrează în tradiția ilustra inaugurată de Ippolito Pindemonte, Vincenzo Monti, Ugo Foscolo, continuată de Giacomo Leopardi și nu în ultimul rând de Giovanni Pascoli care, la rândul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
descifreze, preferînd lăsarea lor în uitare. Poemul amintit sugerează, discret, această perfidă sucombare: N-avem prerii/pe care să feliem seara un soare uriaș peste tot ochiul se oprește în marginea strîmtă a cerului,//se duce sedus de ochiul de ciclop/al unui lac. Țara noastră neîngrădită/e doar mlaștină care se usucă încet/ între două priviri ale soarelui.// Au dezgropat din turbă/ scheletul Marelui Elan Irlandez,/l-au aranjat, o ladă uimi toare/plină cu aer.// Unt scufundat/de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
se retrăgea și se ascundea iar sub oasele capului. Aici se făcea în timpurile barbare tonsura preoților, pe unde s-ar fi înlesnit, țineți-vă rîsul, pătrunderea Duhului. Alți autori și mai ridicoli susținuseră că ea ar fi fost ochiul ciclopului"; "Vechile superstiții din erele primitive puneau în inimă centrul cunoașterii suprafirești. Și, pentru unirea cu duhul, pretindeau că pot, cu anumite practici de închinare, să coboare mintea în inimă"; "Radiocoagularea stîrpi pe loc și acest nou camuflaj al duhului răzvrătitor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu care naviga Nautilus prin aceste ape pline de tot felul de comori. J. Verne (26) Aici se oprea misiunea lui Conseil. Nu mai avu timp să completeze clasa crustaceelor [...]. Ar fi trebuit să amintească de clasa cyrrhopodelor care cuprinde ciclopi, argule și clasa anelidelor pe care cu siguranță le-ar fi împărțit în tubicule și în dorsi-brachii. J. Verne Cînd enunțurile științifice și tehnice sînt asimilate de scriitura romanescă, ele iau forma unor descrieri ale entităților specifice ("specimen") avînd un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și gâtul cu batista dar aceasta devenise inutilă, am stors-o și am băgat-o în buzunar, iar tramvaiul acesta antidiluvian în care eram mă scotea din sărite cu trăncăneala lui, mai cu seamă la curbe cu scrâșnetele sale de ciclop scos din pepeni. Mai puneți la socoteală și înghesuiala din tramvai la ora de vârf, când se întorc oamenii la domiciliu și când descoperi, după ce ai reușit să te dai jos la a treia stație dincolo de cea normală că îți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra lui cerul i-aleargă în urmă Și stelele, -n râuri gonite, o turmă. Și munții bătrâni îl urmau în galop Cu stîncele negre, gigantici ciclopi, Greoaie hurducă pămîntu-n picior, Prăval-de pe umeri pădurile lor. Se-ntreabă: Fug eu? sau că lumea întreagă A rupt-o de fugă nebună, pribeagă? Sau mări subterane duc munții cu sine, Purtîndu-m-o frunză pierdută pe mine? {EminescuOpIV 328} Odată-ncă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Florea, Pe urmele lui Tudor Arghezi, Editura Sport-Turism, București, 1981. George, Alexandru, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. Grăsoiu, Dorina, Bătălia Arghezi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Guțan, Ilie, "Prefață" la Ars poetica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Ionescu, Mariana, Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981. Ionescu, Mariana, "Postfață" la Tudor Arghezi, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, Editura Minerva, București, 1981. Iorga, Nicolae, Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, Editura Adevărul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Florea, Pe urmele lui Tudor Arghezi, București, Editura Sport-turism, 1981. George, Alexandru, Marele Alpha, București, Editura Cartea Românească, 1970. Grăsoiu, Dorina, Bătălia Arghezi, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1984. Guțan, Ilie, Prefață la Ars poetica, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1974. Ionescu, Mariana, Ochiul ciclopului, București, Editura Eminescu, 1981. Postfață la vol.Tudor Arghezi, Pamflete, București, Editura Minerva, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1981. Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletul, articol programatic, în Opere 8, Editura Minerva, București, 1989, p. 486. 101 D. Micu, cu prilejul Colocviului organizat de Institutul Cultural Român, la finele lunii mai 2005. 102 Mariana Ionescu, "Postfață" la Pamflete, Editura Minerva, București, 1979 și Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981. 103 Mariana Ionescu, Ochiul Ciclopului, p. 15. 104 Ruxandra Cesereanu, "Undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul și sculele de măcelărie ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1989, p. 486. 101 D. Micu, cu prilejul Colocviului organizat de Institutul Cultural Român, la finele lunii mai 2005. 102 Mariana Ionescu, "Postfață" la Pamflete, Editura Minerva, București, 1979 și Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981. 103 Mariana Ionescu, Ochiul Ciclopului, p. 15. 104 Ruxandra Cesereanu, "Undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul și sculele de măcelărie ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tudor Arghezi, "Antisemitisme...", în Pagini din trecut, p. 54; până la următoarea notă, citatele sunt extrase din acest text. 192 Marc Angenot, op. cit., p. 199. 193 Mariana Ionescu, în cercetarea sa privind "anatomia" pamfletului arghezian, le-a descris minuțios. Vezi Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981, pp. 29-52. 194 Tudor Arghezi, "Postul cel mare și teatrul", în Pagini din trecut, p. 14. 195 Marc Angenot, op. cit., p. 197. 196 Tudor Arghezi, "Rețete", în Pagini din trecut, p. 287. 197 Ibid., p. 394
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Portraiture in Rome, de Annie Zadoks-Josephus Jitta, Amsterdam, 1932. * Eschil, "Prometeu înlănțuit", în Rugătoarele. Perșii. Șapte contra Thebei. Prometeu înlănțuit, traducere de Alexandru Miran, Univers, București, 1982, p. 216 (n. trad.). 3 Euripide, Alcesta, versul 348 [în Alcesta. Medeea. Bachantele. Ciclopul, traducere de Alexandru Pop, EPL, București, 1965, pp. 24-25 n. trad.]. 4 François Lissarague, Un flot d'images, une esthétique du banquet grec, Adam Biro, Paris, 1987. A se vedea, de asemenea, F. Lissarague și A. Schnapp, "Imagerie des Grecs
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
manifestând o extremă durere. Și pe urmă, în fond, cei ce vor să nu se strice și să nu se schimbe nimic din invențiile Anticilor, nu se contrazic aici decât pentru cuvânt, nu și pentru faptă: căci ce altceva este Ciclopul lui Euripide dacă nu o tragi-comedie plină de batjocură și de vin, de satiri și de sirene pe de o parte; de sânge și de turbarea lui Polifem chiorât, pe de alta? Lucrul este deci vechi, deși numele lui este
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
drept canonic și călător pasionat, a scris că “în fundul apelor lui otrăvitoare“ se puteau zări porțile de bronz ale infernului. Mai târziu, în urma unei atente cercetări geologice, în jurul lui s-au descoperit șaptezeci de cratere mici, stinse, rotunde ca ochii Ciclopilor. Între timp, încet-încet, bradisismo scufunda în mare lacul Baiae și vilele luxoase. Grandioasa reședință a Pisonilor, aflată în locul numit astăzi Punta Epitaffio, a fost înghițită de mare. În prezent, spectaculosul ei nymphaeum reprezintă o fantastică aventură de arheologie subacvatică. Portretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
simți în mână tulpina florii de agavă și să iei parte la dansul care rupea toate lanțurile, așa cum numai paloșul ar fi fost în stare, paloșul care pătrundea în trupurile pețitorilor. Era de-ajuns o privire ca să te pomenești la ciclopi, la animalul de jertfă și la zei, și eu puteam să mă refugiez în aceste pagini cu poze când Felix își bătea joc de mine și tinerii șușoteau între ei despre secrete pe care nu le înțelegea decât cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru Curățenie; În 1903, prezida o flotă Îndârjită de mașini cu aer; din 1908 - anul ieșirii sale de la mititica - și-a legat definitiv numele de saponificarea grăsimilor; În 1910, aborda tăbăcăria și guano. În 1914, a Întrezărit cu ochi de ciclop posibilitățile gomorășinei din suc de asa fétida; războiul i-a spulberat iluziile; În pragul catastrofei, luptătorul nostru a Întors foaia și s-a consolidat În revent. Italia nu a Întârziat să țipe și să-și arate mușchii; de pe cealaltă coastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
locuri pă trompă care să să facă ca roșia. M-am Întrebat dacă Cárdenas n-o să fie iar violent ș-am șters-o chiar atunci inglezește. Cu avântu cu care am coborât patru etaje o dată, am sărit Într-un micro ciclop al Corporației. Să crăpi dă furie, nu alta; de nu trecea rotatu pă loc, stam la spectacolu-șef: că să descoperise defalcarea și Cárdenas s-a zvârlit dă la etaju patru al propiului edificiu de-l avea S.U.P.A. aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mea de discuri și serviciul de ceai de cristal al neveste-mii, rusesc, care au În prezent mai puține piese, sînt mai sobre. În plus, copiii lor intră seara În sufrageria mea și se uită la televizor la filme cu ciclopi dînd volumul foarte tare. Ultimul lucru pe care l-am mai Îndurat a fost atitudinea portarului de-aici, fără Îndoială prieten cu celălalt, care m-a Înjurat și a trîntit ușa Într-o dimineață, cînd mă Întorceam cu covrigii. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
oraș, centrul arată la fel ca În timpul bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, când fumul de la incendii se Împrăștia descoperind domul catedralei St Paul. Cum privești În direcția opusă, se vede turnul Canary Wharf, care clipește ca un ciclop excitat. Când ies din biroul lui Rod, mă ciocnesc de Celia Harmsworth, dar nu se Înregistrează victime pentru că, lovindu-mă de bustul impunător al Celiei, pur și simplu ricoșez. După ce Împlinesc vârsta de 50 de ani, englezoaicele dintr-o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
dea seama că degetele lui, În loc să Împăturească mai departe șervețele de hîrtie Într-o flotă miniaturală, Începuseră să le desfacă și să le netezească. Pe cînd mă Îndepărtam, el s-a aplecat peste mica lui flotă, ca un copil de ciclop, și m-a strigat cu o voce plină de speranță: — Domnule Prentice... o fi fost vorba de combustie spontană? Curcubee călăreau stropitorile rotitoare, alunecînd În interiorul și În afara coroanei de picături ca niște fantome care săreau coarda. M-am plimbat În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și constatai că nu are chiar aceeași serie, deși se potrivește; chemai șeful cu întreținerea, se uita și el, punea mâna, zicea că totul e-OK. Se deschideau ușile hangarului. Avionul ieșea, gata reparat. Ca o Dacie nouă, scoasă de la „Ciclop“. Doar că în Dacia asta, pe lângă șofer, se mai urcau vreo două sute și ceva de inși și zburau cu ea de două ori pe zi la 10 kilometri deasupra Pacificului, Atlanticului sau bulevardului Magheru. Mecanica morții nu conținea nimic complicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
său eșec, în propria lume. Inspirația lui Teleucă e de a fi făcut din Sisif un Ulise transmodern, salvându-l din condiția lui modernă din existențialismul lui Camus, unde Sisif e un "condamnat", o imagine a absurdului. Ulise a învins Ciclopul, imagine a monstruozității închiderii ca zeitate (el pare a fi paznicul și stăpânul peșterii lui Platon!), ca supradimensionare a Eului (pericol prezent și în supraomul lui Nietzsche). Și l-a învins având geniul de a se fi numit Nimeni. Zeii-frați
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]