908 matches
-
două antricoate de vițel, * o cană lapte, * trei gălbenușuri, * 200 grame unt, * o ramură de cimbru, * sare, * piper. MOD DE PREPARARE: Laptele se pune la foc și după ce a fiert, se dă la o parte și se adaugă ramura de cimbru. Se lasă să stea așa timp de 15 minute, apoi se pune din nou la foc mic și se lasă să fiarbă până ce devine concentrat. Carnea se prăjește în 50 grame unt topit, apoi se dă la cuptor unde se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
amestecă. Pe măsură ce crema se îngroașă, se reduce focul și se pune restul untului, porționat în cantități mici, amestecând continuu, se păstrează caldă la bain marie. Când friptura este gata, se așează pe o farfurie, iar alături se toarnă crema de cimbru. Se servește cu cartofi fierți. Conopidă cu maioneză (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * o conopidă de mărime medie, * maioneză, * sare, * mărar, * piper, MOD DE PREPARARE: Se fierbe conopida în apă cu sare, se scurge și se lasă la răcit după
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
zona Butea, Iași) INGREDIENTE: * O varză acră, * Un borcan cu fasole verde conservată, * O țelină, * Un păstârnac, * Un borcan cu mazăre conservată, * Cinci - șase cartofi, * Patru morcovi, * O lingură miere, * Fasole boabe fiartă * Un pahar de ulei, * Bulion de roșii, * Cimbru, * Piper boabe, * Două cepe mari. MOD DE PREPARARE: Se ține varza în apă rece timp de o oră. După aceea se scurge și se toacă fâșii subțiri și se pune într-o cratiță mare cu un pahar plin cu ulei
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pun peste ea morcovul, țelina păstârnacul și cepele toate curățate și tăiate felii mari. Se lasă să fiarbă acoperite cu apă caldă un sfert de oră, după care se adaugă cartofii tăiați cuburi mici, bulionul de roșii, puțină sare și cimbru. Se acoperă cratița și se lasă legumele să fiarbă înăbușit jumătate de oră. Atunci se adaugă în ghiveci fasolea și mazărea, spălate și scurse în prealabil. Cratița cu ghiveci se decorează cu fasole albă fiartă separat, se adaugă boabele de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
și-au desfășurat activitatea la postul de jandarmi al comunei Oncești amintim, înainte de 1944: Brânză și Ursache; după 1945: sg.maj. Mitache, sg.maj. Marin, Ioan Sofrone, Ioan Damian, sg.maj. Constantin Prisecaru, Vasile Hogea, Petrică Ailincăi, Găman, Ion Tudorache, Cimbru, Filip, Dospinescu, Agache, plt.maj. Ioan Asimionesei, sg.maj. Ion Moraru, Ioan Pârjol, slt. Șmilț, sg.maj. Văsâi, plt.maj. Ion Lupu, adjutant C-tin. Negru, sg.maj. C-tin Popa și C-tin Strat. Se poate afirma că, atât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ca argintul strecurat/ Cum maica l-o făcut și Dumnezeu i-a lăsat’’. După terminarea descântecului, se sufla de trei ori peste fruntea bolnavului. Uneori, vitele șchiopătau și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
peste fruntea bolnavului. Uneori, vitele șchiopătau și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi/ Ieși din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi/ Ieși din chele, de sub chele/ Dintr-o mie de ciolănele/ Cu cimbru te-oi afuma/ Și cu acul te-oi înțepa/ Și cu roșu te-oi lega/ Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi/ Ieși din chele, de sub chele/ Dintr-o mie de ciolănele/ Cu cimbru te-oi afuma/ Și cu acul te-oi înțepa/ Și cu roșu te-oi lega/ Și de la Joiana te-oi lua/ Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
animale domestice sau sălbatice), pentru a-și menține sănătatea, pentru a-și regla digestia sau pentru a-și întreține buna funcționare a organelor interne. Dintre produsele horticole, salatele (Lactuca, Cichorium, Taraxacum etc.), spanacul, usturoiul, ceapa, hreanul, broccoli, ardeiul iute, mărarul, cimbrul, țelina, ridichile, ghimbirul etc. Constituie doar câteva exemple. Plantele condimentar-aromatice și mirodeniile de pe toate meridianele sunt o sursă de substanțe și de principii active cu valoare funcțională recunoscută. * carminativ - care previne formarea de gaze și combate balonările. Băuturi nutraceutice cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
numai 38 de componente. Clasificare Compușii de aromă și miros au fost grupați în 10 categorii chimice principale, alături de care există și componente auxiliare, cu rol secundar: 1. Hidrocarburile alifatice și aromatice participă la aroma merelor (nnonacosan), legumelor (stiren) sau cimbrului (p-cimen). 2. Alcoolii (alifatici saturați și nesaturați) contribuie la aroma zmeurei, țelinei, ciupercilor sau castraveților. Alcoolii aromatici sunt incluși în aroma de ciuperci. 3. Aldehidele alifatice mai reprezentative în arome sunt hexanalul (căpșune, mere, tomate), tridecanalul (castraveți), trans 2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și cartofi se constată acumularea de aldehide (la tomate în plus și alcooli), tot mai importantă pe măsură ce au înaintat în faze mai complete de maturare, contribuind la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cartofii (extratimpurii, timpurii și de vară) etc. 6. legume bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dactylon). Leguminoasele cele mai frecvente sunt: Medicago lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
necesare la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată, cu obezitate abdominală, de rasă neagră (are sensibilitate mai mare la sare) și la care hipertensiunea este rezistentă la tratamentul medicamentos. Se recomandă ca, în loc de sare, să se folosească alte condimente: mărar, pătrunjel, cimbru, tarhon, zeamă de lămâie, mici cantități de piper etc. În absența acestora, mâncarea este fadă și vârstnicul, care deja are un apetit scăzut, nu se va mai alimenta, putându-se ajunge la malnutriție. 52.3.5. Dieta DASH Studiul DASH
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
într-un tablou patologic? Zoltán din Cruciile roșii sau Baciu din Vecinii (I) nu sunt și ei gata să facă o obsesie ca a lui Leiba Zibal? În 1925, Slavici publica în Calendarul Minervei o ultimă nuvelă intitulată Taina lui Cimbru. E povestea decăderii unui om pe care crima ascunsă comisă cândva îl urmărește până la pierderea de sine. Scriitorul pare să vrea să închidă cercul propriilor obsesii legate de presiunile pe care le exercită asupra firii umane degenerescența. Ca și în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
metabolice și a circulației sanguine, eliminarea mai rapidă prin piele și respirație a toxinelor. Anumite băi calde cu uleiuri aromate pot fi considerate adevărate „băi terapeutice”. Împotriva gripei și a virozelor se poate folosi un amestec de uleiuri aromate (eucalipt, cimbru, mentăă cu efect expectorant și antibacterian. Plantele medicinale destinate băilor terapeutice se folosesc fie sub formă de infuzie concentrată, în cazul florilor, frunzelor sau părții aeriene a plantei, fie sub formă de decoct concentrat, în cazul rădăcinilor sau cojilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
vă aducă farmecul pe care îl aveau în momentul în care au fost inventate. Sarmale “afumate”. Amestecă într-un lighenaș carnea tocată cu slănină și carnea afumată date prin mașina de tocat. Adăugă ceapa tăiată mărunt, orezul fiert, sare, piper, cimbru și verdeața tocată fin. Unge ola de lut cu untură și așază un strat de varză tocată și costiță. Apoi umple foile de varză cu amestecul de carne și așază-le în straturi în oală. Între starturi, așază felii de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
toba se va fierbe 30-40 de minute. Sarmale în foi de vară. Ingredinete: 500 g carne de porc, 500 g carne de vită, 200 g costiță afumată, 2 verze murate, 4 cepe, 50 g orez, 4 linguri pastă de roșii, cimbru, boia de ardei, sare , piper. Cum se preapară: se trece carnea prin mașina de tocat împreună cu ceapa. Se amestecă cu orezul ales, spălat și fiert pe jumătate. Se condimentează cu sare, piper, cimbru. Se adaugă o cană și se amestecă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
g orez, 4 linguri pastă de roșii, cimbru, boia de ardei, sare , piper. Cum se preapară: se trece carnea prin mașina de tocat împreună cu ceapa. Se amestecă cu orezul ales, spălat și fiert pe jumătate. Se condimentează cu sare, piper, cimbru. Se adaugă o cană și se amestecă bine până la omogenizare. Se aleg frunzele potrivite pentru sarmale, iar restul de varză se toacă mărunt. Se taie nervurile tari ale frunzelor, se pune câte puțină tocătură pe mijlocul frunzei și se înfășoară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ceai din căciulii de mac sau să caute o plantă somnoroasă din câmp și s-o pună sub pernă. Alungarea țânțarilor din casă. Cu fum de tărâțe sau de iarbă mare. Pentru alungarea muștelor. Frunze de lemnul Domnului, chimion și cimbru. Pentru pureci. Pune noaptea sub pat și un pelin verde. Vrăji, farmece, blesteme Ochii - icoana inimii (elementul definitoriu al fizionomiei) Semnificații după culoarea ochilor: Albaștrii (închis) - individ cu idei profunde, însă convingeri nehotărâte; Albaștrii (intens) - spirit pasional, uneori nesăbuit și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Portret” sunt prezentate în fiecare număr personalități ale Partidului Liberal, mai ales membri ai Guvernului. În 20 martie 1916 este editat un număr jubiliar, pe copertă fiind anunțați toți colaboratorii revistei: Vladimir A. Donescu, Grigore Gr. Manolescu, Eugen Donescu, Al. Cimbru, Radu Bădescu, Mihai Arțăreanu, Florin Vrione, Th. Săvulescu ș.a. Din 15 martie 1919 revista va fi continuată de „Foaia tinerimii”, avându-l director tot pe Vladimir A. Donescu. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289179_a_290508]
-
mai ales la persoane alcoolice. Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineața pe stomacul gol și la fiecare masă. De asemenea sunt eficiente tomatele servite În salate sau sucuri, ridichi negre, varză crudă, cartofi fierți, usturoi, cimbru de grădină și semințele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez brun, cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]