13,810 matches
-
cu ai săi? Nu se poate! După moartea fratelui său, Violeta a rămas singura bucurie a părinților ei. Singura speranță. O fată cuminte, absolventă de medicină...Și, de unde-mi cunoaște ea numărul de telefon?.. O cunoscuse pe maică-sa la cimitir...își îngropase unicul băiat, inginer...mort într-un accident când se-ntorcea din Spania...Avea mormântul în apropierea cavoului familiei ei. Cu fețele plânse, și-au împărtășit durerile sufletești. Băieții lor se născuseră în același an, iar bietele femei îi
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
la învățătură, dar și simțămintele ei intime, pe care i le șoptea cu ochi aprinși, repetând din când în când: să nu spui la nimeni, tanti Maria! Săraca fată! Nu mai discutase cu ea de astă-vară, când o întâlnise la cimitir, udând florile la mormântul fratelui său. Era așa de veselă!..A întrebat-o în șoaptă: ia spune-mi, cum a venit Făt-Frumos? Călare, sau pe jos? Cu o mașină roșie, tanti! Nu mai insistase, văzând-o așa de fericită. Soneria
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
stai la mine-n brațe, doar așa, ca un acont. toată ziua stai pe gânduri, dar nu vezi nicio ieșire, toate ușile-s închise și-s păzite cu gealați; de-am schimba imnul de țară, s-ar trezi și-n cimitire, (că doar le ajunge somnul, în tămâie afumați), toți iobagii ăstei nații care au cerut pământ și le-au dat pe săturate, le-au dat țărnă până-n gât, parcă țara asta-i goală, parcă nici români nu sânt, parcă toată
ÎNTR-O LUME AIURITĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Intr_o_lume_aiurita_george_safir_1370348079.html [Corola-blog/BlogPost/346240_a_347569]
-
mai devreme decât se aștepta și nenea Gheoghe l-a lăsat să conducă... Di! Di! îndeamnă calul, iar calul... Tropa trop! Tropa trop!... deja se vede localitatea lor, mama îl așteaptă, o să fie bine... - Bârrr! oprește nenea Gheorghe calul în dreptul cimitirului. Bârrr! Tatăl băiatului, îl vede și vine spre ei cu o sticlă de băutură într-o mână și cu un pahar în cealaltă. - Mulțumesc Gheorghe că l-ai adus! Tu - spre băiat - ia-ți bagajul și du-te înăuntru lângă
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
într-o mână și cu un pahar în cealaltă. - Mulțumesc Gheorghe că l-ai adus! Tu - spre băiat - ia-ți bagajul și du-te înăuntru lângă ceilalți. Radu nu stă pe gânduri, ia bagajul, sare din căruță și repede în cimitir; acolo, poate îl așteaptă mama. În urma lui bărbatul toarnă un pahar de alcool și-l întinde spre nenea Gheorghe: - Să fie de sufletul moartei! Nu intri și dumneata? - Bogdaproste! Dumnezeu s-o odihnească! Să-i fie țărâna ușoară! și dă
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
-i mama! Hoața joacă teatru, măi oameni voi nu vedeți?... face pe moarta! Iar mama nu și-ar fi dorit să fie înmormântată aici. I-a arătat cândva unde; lângă părinții ei - buneii, nu în locul ăsta, separat, la margine de cimitir. Se uită spre „el”... Mincinosule! Ai dus-o pe mama la spital și ai adus femeia asta să joace rolul moartei numai ca să ne iei casa... dar nu scoate nici un cuvânt - de frică! Se apleacă ca și cum ar vrea să-și
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
Visarion Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc din municipiul Sibiu. Părintele Profesor Aurel Jivi a fost colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și oameni de cultură, îndrumător a multor studenți și masteranzi, profesor a atâtor generații de studenți, membru a foarte multe organisme de
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
a schimbat cabinetul pământesc cu cel ceresc, unde, cu certitudine, va continua să elibereze neprețuite rețete. Dumnezeu să-l odihnească în aceeași seninătate care i-a definit și sufletul! Înmormântarea va avea loc marți 21 iunie 2016, orele 11, la Cimitirul Municipal Sângeorgiu de Mureș. Notă: Prof. Dr. Mircea Chiorean (n. 06 mai 1933, Ceanul Mic - d. 17 iunie 2016, Târgu-Mureș) a absolvit Facultatea de Biologie a Universității „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca) în 1957 și Facultatea de Medicină a Universității „Iuliu Hațeganu” (Cluj-Napoca
Daniela Gîfu: UN ULTIM OMAGIU PROF. DR. MIRCEA CHIOREAN. ȘI ÎNGERII SE ODIHNESC CÂTEODATĂ… by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-ultim-omagiu-prof-dr-mircea-chiorean-si-ingerii-se-odihnesc-cateodata/ [Corola-blog/BlogPost/339374_a_340703]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > INIMĂ REA Autor: Dan Gheorghilaș Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am bătut România de-a lungul și în cele din urmă , am ajuns și la cimitirul „vesel ” de la Săpânța. „ Vesel ” e un fel îngăduitor de-a spune ,poate doar textele hâtre ale unui șugubăț și coloritul albastru al crucilor de lemn să te înveselească. În rest,buna dispoziție îți e curmată brusc de betonul contemporan,trântit
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1475771592.html [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
se izbesc unele de altele cu mult mai violent decât cele ale unui ginere față de mama soacră. - Eu mă-nțeleg bine cu soacră-mea ,îmi confirmă ideea amicul Victor,cu care împart o bere rece la terasa de vis-a-vis de cimitir. Ți-am spus că acum o lună era s-o pierd ? - Păi cum ? întreb destul de curios . - Să vezi belea ! Într-o seară,așa ca din senin , „ au,crau ,mă-țeapă inima și nu pot să respir . Deschide geamul că n-
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1475771592.html [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
ipohondria ,te-ai dus să-i bați obrazul ? - Nu m-am mai dus.... O să i-l bată D-zeu cândva.Deși până la D-zeu , tot „sfinții ” te omoară . Dacă ne lăsam în seama ei ,acum bătrâna ar fi zăcut în cimitir,cu textul negru scris pe cruce: „ Sub această piatră grea Șade biata soacră-mea Moartă ...de inimă rea ! ” Referință Bibliografică: INIMĂ REA / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI, 06 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1475771592.html [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
să rîd, să plîng? De țipa înc-o dat-așa, mi-e să nu-i vină lui de mir... Poate crapă, și sare tărășenia-n șanț ! Însă în urmă-s rude, popi, dușmani... Ce-i ăsta? Circ, sau marș fastous spre cimitir? Cum de-a aflat că n-am centură, cu mutra lui posacă? El lîngâ cai, Eu în sicriu Gândesc să-i dau de-o bautură, ca să tacă. Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia martie 2013 ------------------------------ Daniel IONIȚĂ, poet, scriitor și translator (română-engleză
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_dezmat_la_daniel_ionita_1364455711.html [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
conjugate cu cele ale unor lideri locali, reprezentanți ai autorităților locale, privind intenția agresivă de a înhuma la Odorheiu Secuiesc, rămășițele lui Nyiro Jozsef. Membrii Asociației noastre, care își consacră timpul și efortul păstrării memoriei eroice a poporului român, conservării cimitirelor și operelor comemorative de război, consideră ofensatoare această acțiune desfășurată pe teritoriul nostru național, cu implicarea directă a Parlamentului Ungariei și fără acordul expres și explicit al autorităților române. Intenția de a utiliza în această acțiune, ceremonialului specific Ungariei, cu
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comunicatul_asociatiei_nationale_cultu_stefan_lucian_muresanu_1340038120.html [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
în cele mai bune condiții darul primit, să luptăm împotriva factorilor de risc de orice fel, să facem ca viața să fie frumoasă, lipsită de suferință... Cred că ar fi mai bine dacă oamenii aceștia, „aleșii țării”, ar merge prin cimitire, printre morminte și ar medita adânc. Ar fi mai bine să vină „în vizită de lucru” prin secțiile noastre de Urgențe, Terapie Intensivă, Chirurgie și nu numai, să ia contact direct cu adevărata suferință, cu lupta noastră inegală cu moartea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
la nivelul egoismului existențial. Dn volumul FERESTRE COLORATE, de Rodica Elena Lupu - Editura ANAMAROL, 2015. Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Decedat la 15 iunie 1889, înmormântat în 17 iunie la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București, Mihai Eminescu a fost scriitor și jurnalist. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire
POEZII PATRIOTICE DE MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1484577169.html [Corola-blog/BlogPost/379440_a_380769]
-
numele cotropitorului, al celui dintîi dintre neamurile de cultură ori a celei din urmă plebi asiatice.” - Nicolae Iorga, EMINESCU, Editura Junimea, Iași, 1981. Mihai Eminescu s-a stins la 15 iunie 1889 și a fost înmormântat sub „teiul sfânt” din cimitirul Bellu. „Astfel se stinse ... cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea
POEZII PATRIOTICE DE MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1484577169.html [Corola-blog/BlogPost/379440_a_380769]
-
cu un laudațio ținut de Duiliu Zamfirescu. Vasile Sfârlea a mai nuanțat expunerea sa cu fapte inedite, arătând că îm 20 august 1944 un grup de scriitori și intelectuali ardeleni, văzând că mormântul poetului este deteriorat și crucea putrezită, din Cimitirul Bellu, din București, a participat la refacerea mormântului și al crucii. Printre aceștia se aflau: Vasile Netea, Vasile Copilu Chiatră și clujeanul Teodor Tanco, care a ținut, atunci, o cuvântare. În continuare, profesoara Antonia Bodea a vorbit despre opera poetului
LA CENACLU RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1431524299.html [Corola-blog/BlogPost/352109_a_353438]
-
ați veni voi de unde vin eu, puișorilor, n-ați mai fugi așa!”. Ziarist, gazetar și jurnalist la acea vreme, domnul Cornel Constantin Ciomâzgă nu a pierdut subiectul. A intrat în discuție cu bărbatul și a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga/ [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
trimis direct la Karies, iar de aici se împărțea fiecărei mănăstiri suma cuvenită. Mănăstirea Marea Lavră - Domnitorul romăn Neagoe Basarab acordă mănăstirii Marea Lavră un ajutor financiar anual de 200 de taleri, reface biserica mare, rezidește din temelii biserica din cimitir, repară turnul și pictează trapeza - care este cea mai frumosă din tot Sfântul Munte. Vlad Vodă Vintilă acordă 10000 de asprii anual mănăstirii Marea Lavră. Din acești bani s-a pictat biserica mare a mănăstirii. În anul 1562 hatmanul Ioan
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
strălucire pun în agate, să le dea prețuire între nestemate. Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
până astăzi. Au trecut prin colectivizare, tovărășie și acum, în ultimii 21 de ani trec printr-o formă de capitalism autentic, românesc, pe care Iustina Cercel, o simpatică consăteancă a lui nea Mitică, îl numește hurdu-burdu ăsta de capitalism... De la cimitir, care se află la intrarea în sat, și până în capătul opus al lui, locuiesc 312 familii, încă alte 38 la pădure, și în jur de 20-25 de familii de țigani. Aceștia din urmă au cumpărat locuri de la sebeșeni și și-
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
să-nchidă. Păi i-am zis la domnu' director „Don director, eu vreau să sap, eu sunt ortac, altceva nu fac. Eu sunt una cu pământu' ăsta, negru. Eu dacă mor, mai bine mor acolo, că dacă mă-ngropi în cimitir la doi metri, e ca și cum m-ai ține-n casă. Acolo vreau să sap, acolo vreau să mor. Eu sunt ortac.”
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
afli printre persecutați, decât printre persecutori, dar și mai bine este să nu te afli nici aici, nici dincoace. În cer nu există umor, zice Mark Twain. Bate-mă, dar lasă-mă să râd, adaugă Moliere, din cealaltă parte a cimitirului. Unde nu sunt dușmani, nu este victorie, spunea Balzac, dar nici unde nu sunt prieteni nu este victorie, adăuga un om hâtru. Când te sărută un ipocrit, numără-ți dinții. Îngeri cu aripi strivite de sfere, râuri care sunt înmormântate
NEVER de BORIS MEHR în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Never_boris_mehr_1392920690.html [Corola-blog/BlogPost/383243_a_384572]
-
mei blânzi, din dacicele rune scrise cu sânge pe pereți de stei, veniți să-naripesc stelarele voastre lumini, veniți din cronici, din letopiseți și Dosoftei , veniți din doină, din lacrimi, din plugul vostru sfânt, veniți din cer și din pământ, din cimitirele păgâne, treceți prin vântul ce-nfășoară templul răstignit veniți acasă, aveți deschisă ușa la intreare, voi sunteți izvorul pur, crescut din jalea mea, un grai născut din fericire și durere, peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților, roi izgonit din
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409379819.html [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]